Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
Potrivit BNR , ratele ROBID și ROBOR au rămas constante la toate scadențele înregistrate pe 5 februarie 2026 față de ziua anterioară , cu un ROBOR la 3 luni de 5,87% și la 6 luni de 5,95%, în timp ce nivelul pentru 12 luni atinge 6,11%. De asemenea, indicele IRCC aferent trimestrului al treilea din 2025 a fost publicat la nivelul de 5,68%. Situația pieței monetare și a lichidității În ceea ce privește tranzacțiile din piața monetară interbancară, volumul mediu zilnic al depozitelor la vedere s-a ridicat la 2,27 miliarde lei pe 4 februarie 2026, cu o dobândă medie de 5,69%. Față de media lunii ianuarie (2,47 miliarde lei la 5,71%), se observă o ușoară reducere a lichidității. În același timp, BNR a păstrat dobânda de politică monetară la 6,50% încă din 8 august 2024, nivel la care au fost realizate și ultimele operațiuni de tip repo – în iunie 2025, Banca Centrală a injectat 9 miliarde lei în două licitații succesive, cu dobânda medie de 6,50%. Activitate intensă pe piața valutară În luna ianuarie 2026, tranzacțiile valutare medii zilnice (cumpărări, vânzări și operațiuni interbancare) au totalizat 3,43 miliarde euro , în ușoară creștere față de luna decembrie 2025. Cumpărările de valută de la clienți au fost ușor mai mici decât vânzările către aceștia, semnalând o cerere stabilă pe piața locală. Finanțarea statului – titluri de stat și costuri ridicate Pe 4 februarie 2026, Ministerul Finanțelor a organizat două licitații de obligațiuni de stat, atrăgând: 1,15 miliarde lei cu scadență în iulie 2030, la un randament mediu de 6,21% 319 milioane lei cu scadență în februarie 2038, la un randament mediu de 6,66% De remarcat este rata cuponului de 7,90% pentru titlurile scadente în 2038 – un nivel ridicat, ce reflectă costurile de finanțare încă mari ale statului român pe termen lung. În paralel, pe 30 ianuarie 2026, s-a desfășurat și o operațiune de preschimbare, prin care statul a emis titluri noi cu scadențe în 2026 și 2030 în schimbul unor serii existente. Rate de referință și piața secundară Ratele de referință pentru titlurile de stat calculate la 4 februarie 2026 arată următoarele niveluri BID/ASK (pentru principalele maturități): Maturitate BID (%) ASK (%) 6 luni 5,92 5,60 1 an 6,04 5,75 3 ani 6,14 5,93 5 ani 6,30 6,07 10 ani 6,71 6,49 Piața secundară interbancară a fost foarte activă pe 4 februarie, cu 354 de tranzacții în lei, însumând 7,65 miliarde lei. [...]
Guvernul ia în calcul să lase primăriile să ajusteze în jos impozitele locale , după reacțiile apărute în spațiul public. Premierul Ilie Bolojan a spus, într-o conferință de presă la Palatul Victoria, că Executivul analizează posibilitatea ca autoritățile locale să poată reveni asupra nivelului impozitelor, în urma unei propuneri venite din partea UDMR . Mesajul central al premierului vizează flexibilitatea administrației locale în politica fiscală locală: „Este un atribut al administrației locale să poți și să crești, dar și să scazi impozitele” , a declarat Ilie Bolojan. El a indicat că o eventuală corecție ar trebui făcută rapid, înainte de aprobarea bugetelor locale, astfel încât primăriile să nu rămână blocate în aplicarea unor niveluri mai ridicate decât cele practicate anterior. Contextul este legat de impozitul pe proprietate, pe care premierul îl descrie drept o temă „complexă”, cu aplicare largă. Bolojan a reamintit că România și-a asumat aducerea impozitelor pe proprietate mai aproape de valoarea de piață a imobilelor, în condițiile în care fiecare localitate are o marjă de aplicare. În paralel, Guvernul a stabilit un prag minim, inclusiv pentru impozitarea mașinilor, iar unele primării care aveau taxe mai mici au ajuns, în practică, să fie obligate să aplice niveluri mai mari decât înainte. În acest cadru, discuția despre „atributul” primăriilor capătă o miză bugetară și administrativă: dacă nivelul minim impus central produce creșteri automate în localități cu fiscalitate redusă, atunci instrumentele de ajustare locală devin esențiale pentru calibrarea poverii fiscale în funcție de realitățile din teren și de capacitatea contribuabililor. Premierul a spus că Guvernul poate analiza „în ce măsură” poate corecta situația, astfel încât primăriile să poată reveni asupra nivelului stabilit. Separat, premierul a explicat și decizia de eliminare a scutirilor de impozit pentru persoanele cu dizabilități, măsură care a generat reacții puternice. El a invocat date „din teren”, potrivit cărora există aproximativ 957.000 de cetățeni cu certificate de handicap, ceea ce ar însemna că aproape 10% din fondul de imobile nu era impozitat. Totuși, a adăugat că Executivul analizează o soluție de compromis , prin care să fie suplimentate competențele autorităților locale pentru a putea acorda „anumite reduceri suplimentare” , ceea ce ar muta din nou decizia mai aproape de primării. [...]
Șomajul din zona euro scade la 6,2% în decembrie 2025, conform Eurostat . Această scădere reprezintă o îmbunătățire față de luna noiembrie 2025 și decembrie 2024, când rata șomajului era de 6,3%. La nivelul Uniunii Europene, rata șomajului a rămas stabilă la 5,9% în decembrie 2025, comparativ cu luna precedentă și cu aceeași perioadă a anului anterior. Evoluția șomajului în zona euro și UE Eurostat estimează că în decembrie 2025, 13,043 milioane de persoane din UE erau șomere, dintre care 10,792 milioane se aflau în zona euro. Comparativ cu noiembrie 2025, numărul șomerilor a scăzut cu 94.000 în UE și cu 61.000 în zona euro. În raport cu decembrie 2024, numărul șomerilor a crescut cu 71.000 în UE, dar a scăzut cu 5.000 în zona euro. În decembrie 2025, șomajul în rândul tinerilor sub 25 de ani a fost de 14,7% în UE, în scădere față de 14,9% în luna precedentă. În zona euro, rata șomajului în rândul tinerilor a fost de 14,3%, de asemenea în scădere față de 14,4% în noiembrie 2025. Numărul tinerilor șomeri a scăzut cu 16.000 în UE și cu 12.000 în zona euro față de luna anterioară. În decembrie 2025, rata șomajului pentru femei în UE a fost de 6,0%, în scădere față de 6,1% în noiembrie 2025, în timp ce rata pentru bărbați a rămas stabilă la 5,8%. În zona euro, rata șomajului pentru femei a fost de 6,4%, iar pentru bărbați de 6,1%, ambele fiind stabile comparativ cu luna precedentă. Situația șomajului în România În România, rata șomajului a fost de 6,0% în decembrie 2025, conform datelor Eurostat, fiind stabilă față de noiembrie 2025. Această rată este sub nivelul mediu al zonei euro, dar ușor peste media UE. Numărul total al șomerilor din România a fost de 494.000 de persoane, neschimbat față de luna anterioară. Șomaj ajustat sezonier – rate (%) și număr de persoane (în mii) Perspective și concluzii Datele Eurostat arată o îmbunătățire generală a situației șomajului în zona euro, deși provocările persistă, în special în rândul tinerilor. România se menține sub media zonei euro, dar stabilitatea ratei șomajului indică o nevoie continuă de măsuri active pe piața muncii. "Estimările Eurostat subliniază o scădere a șomajului în zona euro, însă diferențele între statele membre și grupurile demografice rămân semnificative." Datele suplimentare privind forța de muncă din UE pentru trimestrul al patrulea din 2025 vor fi publicate pe 13 martie 2026, oferind o perspectivă mai detaliată asupra tendințelor pieței muncii. [...]
Premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul trece de la ajustări la relansare economică , după o conferință de presă susținută miercuri seară la Palatul Victoria. Șeful Executivului a indicat că pachetele următoare vor viza relansarea și debirocratizarea, în paralel cu închiderea setului de măsuri de ajustare bugetară. În centrul mesajului a fost ideea că relansarea economică trebuie construită pe investiții și pe reducerea blocajelor administrative care întârzie proiectele mari. Bolojan a menționat explicit simplificarea avizelor de mediu, a autorizațiilor de incendiu și a avizului CISD, precum și priorități industriale și energetice: finalizarea centralelor pe gaz de la Mintia și Iernut și „salvarea combinatului de la Galați”. În același timp, premierul a avertizat că România riscă să piardă 2,6 miliarde de euro din fondurile PNRR dacă absorbția nu se accelerează, ceea ce pune presiune pe calendarul de implementare. „Efectele economice se vor vedea în anii următori. Nu de pe o zi pe alta. În prima fază, acest pachet va avea niște costuri. Efectele pozitive se vor vedea în locuri de muncă mai multe, mai bine plătite, în creșterea exporturilor”, a declarat premierul. Pe partea de buget, Bolojan a anunțat că proiectul bugetului pentru 2026 ar urma să fie transmis Parlamentului până la 20 februarie, cu o țintă de deficit de 4%, sub nivelul de 6,2% menționat ca reper al Comisiei Europene. Mesajul este relevant pentru mediul de afaceri și pentru finanțarea statului: o traiectorie de deficit mai redusă ar trebui să susțină costurile de împrumut, însă premierul a subliniat că România va continua să se finanțeze din credite, iar miza este reducerea volumului și a dobânzilor, inclusiv prin stabilitate politică. În aceeași conferință, premierul a atins și teme conexe cu impact bugetar și de încredere publică, de la contestarea în instanță a măsurii privind neplata primei zile de concediu medical (pe care a numit-o „măsură tranzitorie”), până la finanțarea Primăriei București și discuțiile despre impozitele pe proprietate. În ansamblu, direcția anunțată de Guvern pune accent pe un „pachet” de relansare economică cu efecte pe termen mediu, condiționat de accelerarea investițiilor și de deblocarea fondurilor europene, în timp ce bugetul pentru 2026 devine testul de coerență între consolidare și stimularea creșterii. [...]
Rata șomajului în zona euro a coborât la 6,2% în decembrie 2025 , potrivit Eurostat , biroul de statistică al Uniunii Europene. La nivelul UE, șomajul a fost de 5,9%, neschimbat față de noiembrie 2025 și față de decembrie 2024. În termeni absoluți, Eurostat estimează că în decembrie 2025 erau 13,043 milioane de șomeri în UE, dintre care 10,792 milioane în zona euro. Față de luna precedentă, numărul șomerilor a scăzut cu 94.000 în UE și cu 61.000 în zona euro. Comparativ cu decembrie 2024, șomajul a crescut ușor în UE , cu 71.000 de persoane, în timp ce în zona euro a scăzut marginal, cu 5.000 de persoane. Din perspectiva evoluției anuale, datele indică o stabilitate relativă, cu diferențe între cele două agregate (UE și zona euro). În rândul tinerilor (sub 25 de ani), în decembrie 2025 erau 2,857 milioane de șomeri în UE, dintre care 2,257 milioane în zona euro. Rata șomajului în rândul tinerilor a fost de 14,7% în UE (în scădere de la 14,9% în noiembrie) și de 14,3% în zona euro (de la 14,4%). Față de noiembrie 2025, șomajul în rândul tinerilor a scăzut cu 16.000 în UE și cu 12.000 în zona euro. Comparativ cu decembrie 2024, numărul tinerilor șomeri a fost mai mic cu 18.000 în UE și cu 31.000 în zona euro. Pe sexe, în UE rata șomajului pentru femei a fost de 6,0% în decembrie 2025, în scădere de la 6,1% în luna anterioară, în timp ce pentru bărbați a rămas la 5,8%. În zona euro, șomajul a fost de 6,4% în rândul femeilor și de 6,1% în rândul bărbaților, ambele valori fiind stabile față de noiembrie. Eurostat precizează că estimările se bazează pe definiția standard a Organizației Internaționale a Muncii ( OIM ) pentru șomaj, care include persoanele fără loc de muncă ce au căutat activ un job în ultimele patru săptămâni și sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni. Instituția arată că, pentru a surprinde mai complet situația pieței muncii, publică și indicatori suplimentari (de exemplu, subocuparea în regim part-time și persoane disponibile să lucreze, dar care nu caută activ). Pentru România, tabelul Eurostat indică o rată a șomajului ajustată sezonier de 6,0% în decembrie 2025, după 6,0% în noiembrie 2025 și 5,7% în decembrie 2024, cu un număr estimat de 494.000 de șomeri în decembrie 2025. Pentru șomajul în rândul tinerilor, Eurostat notează că pentru România sunt disponibile date trimestriale, iar pentru luna decembrie 2025 apar valori lipsă în tabelul lunar. Eurostat menționează și revizuiri ale seriilor: față de comunicatul din 8 ianuarie 2026, rata șomajului din noiembrie 2025 pentru UE a fost revizuită de la 6,0% la 5,9%, în timp ce pentru zona euro a rămas neschimbată. Următorul set de date EU-LFS (Ancheta forței de muncă în UE) pentru trimestrul IV 2025 urmează să fie publicat pe 13 martie 2026. [...]
Tinerii din România evită locurile de muncă rigide, prost plătite și fără perspective clare , preferând medii de lucru care le oferă dezvoltare profesională, flexibilitate și posibilitatea de exprimare creativă, potrivit unei analize publicate de Termene.ro . Schimbarea vine în contextul în care piața muncii devine tot mai competitivă, iar generațiile tinere nu mai acceptă compromisuri în ceea ce privește calitatea vieții profesionale. Într-un peisaj economic în continuă transformare, tinerii nu se mai ghidează exclusiv după salariu, ci iau în considerare factori precum: echilibrul viață profesională – viață personală , autonomia în decizie , feedback constructiv , oportunități reale de învățare și avansare . De asemenea, startup-urile și companiile din industrii creative, IT și tehnologie sunt preferate în fața angajatorilor tradiționali care oferă stabilitate, dar un mediu perceput ca rigid sau învechit. „Tinerii vor sens și direcție, nu doar un loc unde să-și consume energia opt ore pe zi”, explică autorul articolului, subliniind că angajatorii trebuie să-și schimbe abordarea dacă vor să atragă și să păstreze talentele tinere. Ce evită și ce caută tinerii? Un aspect esențial evidențiat de analiză este legat de impactul angajatorului asupra propriei reputații : companiile care ignoră nevoile generațiilor actuale riscă nu doar să piardă angajați valoroși, ci și să fie percepute negativ în spațiul public, în special pe rețelele sociale, unde tinerii comunică deschis despre experiențele lor profesionale. Tendințe în evoluție: Cererea de muncă remote sau hibridă rămâne ridicată, chiar și după pandemia COVID-19. Interes crescut pentru antreprenoriat și freelancing , ca alternativă la angajarea clasică. Apare o preocupare activă pentru sănătatea mintală la locul de muncă. Tinerii sunt tot mai selectivi și refuză „joburi de umplutură” , fără miză pe termen lung. În acest context, organizațiile care nu reușesc să se adapteze noilor așteptări riscă să rămână fără resursa umană calificată de care au nevoie. Flexibilitatea, investiția în oameni și cultura organizațională deschisă nu mai sunt opțiuni, ci condiții esențiale pentru sustenabilitatea afacerii. [...]
Ministerul Finanțelor spune că taxa fixă de 25 de lei pentru colete nu este vamală , ci o obligație fiscală internă, aplicată de la 1 ianuarie 2026 pentru trimiterile din afara UE către persoane fizice, potrivit Digi24 . Măsura vizează coletele cu valoare sub 150 de euro și este introdusă prin Legea nr. 239/2025 , în contextul creșterii importurilor extracomunitare din comerțul electronic. Taxa se aplică indirect, prin curieri, vânzători și platforme de comerț online, și are legătură cu bunurile pentru care TVA este datorată în România. Ministerul subliniază că, indiferent de statul prin care bunurile intră în spațiul comunitar, pentru coletele sub 150 de euro trimise din afara UE către persoane fizice din România, TVA rămâne datorată în România. „Nu e taxă vamală, ci o obligație fiscală internă” În ceea ce privește cine plătește efectiv, obligația revine furnizorului de bunuri, expeditorului sau entității care facilitează vânzările la distanță, nu destinatarului final. Coletele sunt identificate și raportate de operatorii poștali și de firmele de curierat autorizate, în baza cadrului legal existent, conform explicațiilor Ministerului Finanțelor. Ministerul argumentează și de ce nu poate fi vorba de o taxă vamală introdusă unilateral: potrivit legislației europene privind piața unică și politica comercială comună, statele membre nu pot introduce taxe vamale pe cont propriu. În această logică, taxa de 25 de lei este încadrată ca obligație fiscală internă, aplicată pe teritoriul României, în conformitate cu normele europene privind procedurile de import. Autoritățile susțin că măsura urmărește, în esență, un tratament fiscal mai echitabil între comercianții din UE și cei din afara Uniunii, inclusiv prin reducerea subevaluării mărfurilor și a evitării obligațiilor fiscale, precum și prin crearea unui cadru concurențial „corect și predictibil”. Concret, din informațiile prezentate în articol, taxa este legată de următoarele elemente-cheie: se aplică de la 1 ianuarie 2026; vizează coletele sub 150 de euro expediate din afara UE către persoane fizice; nu este plătită de destinatar, ci de furnizor/expeditor/platformă; este justificată ca obligație fiscală internă, nu ca taxă vamală; se bazează pe raportarea și identificarea coletelor de către operatori poștali și curieri autorizați. Pe fondul discuțiilor publice despre posibila redirecționare a coletelor prin alte state membre (cu efecte de pierderi fiscale pentru România), Ministerul respinge concluziile și afirmă că rutele logistice se pot schimba din multiple motive, nu din cauza unei singure măsuri fiscale. După anunțarea prevederii, numărul coletelor extracomunitare intrate în România ar fi crescut constant în a doua parte a lui 2025, iar în ianuarie 2026 au fost livrate 713.083 colete extracomunitare, la un nivel similar cu cel din august 2025, potrivit datelor citate. În privința încasărilor bugetare, Ministerul precizează că primul termen de declarare și plată este în februarie 2026, pentru luna ianuarie, iar în acest moment nu există date fiscale consolidate, astfel că orice concluzie privind eventuale neîncasări este considerată speculativă. Separat, la nivelul UE, de la 1 iulie 2026 ar urma să intre în vigoare o taxă vamală fixă de 3 euro pentru coletele sub 150 de euro importate din afara Uniunii, decizie agreată de Consiliul Uniunii Europene. [...]
Clarificările ARMO privind regimul fiscal și logistic al coletelor non-UE vin în contextul unor relatări recente despre schimbarea rutelor de livrare ale unor platforme asiatice , precum și despre presupuse scăderi semnificative în traficul cargo aerian din China către România. Două articole anterioare publicate de noi aici și aici , au analizat posibilele efecte ale introducerii unei taxe logistice de 25 lei per colet asupra rutelor de livrare utilizate de retaileri extracomunitari și au prezentat interpretări diferite privind diminuarea volumelor de marfă care ajung direct pe aeroportul Otopeni. Pe fondul acestor discuții publice, ARMO , asociația de profil a comercianților online, a transmis un set de precizări menite să corecteze percepțiile greșite și să aducă mai multă claritate în privința situației reale. În 2025, România a fost destinația finală pentru circa 80 de milioane de colete non-UE , însă sub 10% dintre acestea au ajuns direct în țară. Majoritatea intră prin huburi europene, în linie cu practicile logistice curente. ARMO avertizează că limitarea discuției publice doar la coletele care „aterizează” fizic în România generează o imagine distorsionată. Principalele clarificări oferite de ARMO: Nu există o prăbușire a traficului cargo , iar afirmațiile privind pierderi bugetare masive nu sunt susținute de date oficiale. Estimările vehiculate pornesc de la presupunerea eronată că se aplică taxe vamale pentru colete cu valoare declarată sub 150 de euro, ceea ce nu este cazul în prezent. Coletelor sub 150 de euro nu li se aplică taxe vamale , conform legislației europene actuale. Acest regim se va schimba începând cu 1 iulie 2026 , când se va introduce o taxă vamală fixă de 3 euro pe produs , aplicabilă uniform în UE. Taxele vamale nu sunt venituri ale României , ci ale bugetului Uniunii Europene, deci România nu pierde venituri necolectate , deoarece acestea nu i-ar fi revenit. Taxa logistică europeană , separată de cea vamală, va fi aplicată din noiembrie 2026 , pentru a compensa efortul administrativ asociat procesării coletelor cu valoare redusă. ARMO atrage atenția că normele de aplicare nu au fost încă stabilite și solicită adoptarea lor rapidă pentru a oferi predictibilitate. TVA pentru coletele sub 150 de euro este deja colectat la momentul achiziției online , iar acest mecanism rămâne funcțional indiferent dacă livrarea se face prin România sau prin alte țări UE. Distincția între importurile H1 și H7 este esențială: taxa logistică se aplică doar coletelor de tip H7 (valoare mică), nu și importurilor comerciale H1. De altfel, o creștere a importurilor prin H1 ar permite autorităților vamale să aplice controale de siguranță mai riguroase și să protejeze mai eficient consumatorii. ARMO susține că este esențială o dezbatere informată și echilibrată , în baza datelor oficiale și a legislației în vigoare. Informațiile apărute în ultimele luni au folosit ipoteze nefondate și au generat concluzii alarmiste, fără temei fiscal sau logistic solid. [...]
Premierul Ilie Bolojan discută marți cu primarii despre bugetul pe 2026 , într-o întâlnire la Palatul Victoria care vizează finanțarea administrațiilor locale, potrivit Adevărul . Discuțiile au loc pe 3 februarie 2026 și sunt prezentate ca parte a pregătirii bugetului de stat pentru acest an. Miza imediată pentru primari este clarificarea modului în care vor fi împărțite veniturile din taxe și impozite între nivelul local și cel central. Edilii vor să afle dacă banii colectați vor rămâne integral la bugetele locale sau dacă o parte va fi direcționată către bugetul de stat. Subiectul sensibil este impozitul pe proprietate, care a fost majorat. Conform informațiilor publicate de Adevărul, premierul ar susține ca veniturile suplimentare să meargă „la centru”, în contextul creșterii încasărilor, însă în interiorul partidelor din Executiv ar exista opinii diferite asupra acestei abordări. Pe fundalul negocierilor pentru bugetul pe 2026, tensiunile cu administrațiile locale cresc. Reprezentanții comunelor au anunțat o grevă de avertisment: potrivit unui comunicat al Federației COLUMNA-SCOR, pe 10 februarie primăriile comunelor din toată țara ar urma să oprească activitatea timp de două ore, solicitând „respectarea Constituției de către Guvern”, mai notează Adevărul. [...]
Potrivit Băncii Naționale a României , indicatorii-cheie ai pieței monetare interbancare și ai titlurilor de stat indică o relativă stabilitate a costurilor de finanțare în prima parte a lunii februarie 2026 , în ciuda unui context macroeconomic marcat de incertitudini la nivel european. Datele prezentate de BNR acoperă nivelurile dobânzilor interbancare, volumul tranzacțiilor pe piața monetară, operațiunile BNR, emisiunile de titluri de stat și activitatea pe piața valutară. 1. Dobânzile ROBOR și IRCC La data de 3 februarie 2026, dobânzile interbancare ROBOR și ROBID au înregistrat niveluri aproape identice cu cele din ziua precedentă: Perioadă ROBOR (%) ROBID (%) O/N (overnight) 5,64 5,35 1M 5,68 5,39 3M 5,87 5,57 6M 5,95 5,62 12M 6,11 5,77 În ceea ce privește IRCC-ul trimestrial , utilizat pentru creditele cu dobândă variabilă acordate populației, nivelul comunicat pentru trimestrul III din 2025 este 5,68% , valoare neschimbată față de publicările anterioare. 2. Dobânda de politică monetară BNR menține dobânda de politică monetară la 6,50% încă din 8 august 2024. Acest nivel rămâne valabil și după ședința din 19 ianuarie 2026 , nefiind anunțate modificări. Facilitățile asociate rămân: Facilitatea de creditare : 7,50% Facilitatea de depozit : 5,50% 3. Operațiuni pe piața monetară și valutară În 2 februarie 2026, volumul mediu zilnic al tranzacțiilor interbancare în lei a fost: Depozite atrase : 2.242,3 mil. lei, cu o dobândă medie de 5,69% Depozite plasate : 529,8 mil. lei, cu o dobândă medie de 5,53% Pe piața valutară, în ianuarie 2026, volumul total al operațiunilor a fost de 3.436,1 mil. euro , cu o ușoară creștere față de decembrie 2025. 4. Titluri de stat și operațiuni ale BNR La licitația din 4 februarie 2026 , Ministerul Finanțelor a adjudecat: 999,5 mil. lei cu scadență în 2030, la o dobândă medie de 6,21% 304 mil. lei cu scadență în 2038, la o dobândă medie de 6,66% BNR a realizat operațiuni REPO în iunie 2025 la o dobândă de 6,50% , fără modificări semnificative. 5. Ratele de referință pentru titlurile de stat La 2 februarie 2026, randamentele BID pentru titluri de stat în lei au fost: 6 luni : 5,92% 12 luni : 6,06% 10 ani : 6,70% Iar cele ASK (de vânzare) s-au situat ușor mai jos, semnalând o ușoară tendință de stabilizare. PE SCURT: Datele publicate de BNR arată un context stabil pentru costurile de finanțare în România , cu o volatilitate scăzută a dobânzilor interbancare și menținerea politicii monetare actuale. În lipsa presiunilor inflaționiste majore sau a șocurilor externe, este de așteptat ca aceste niveluri să rămână apropiate în perioada următoare. [...]
PNL anunță o componentă fiscală amplă, adresată microîntreprinderilor , în pachetul de relansare economică aflat „în curs de definitivare”, potrivit Economedia . Formațiunea spune că pachetul are două paliere: reconfigurarea schemelor de ajutor de stat și un set de măsuri fiscale pentru companii, cu accent explicit pe microîntreprinderi și pe mediul de afaceri în ansamblu. Din perspectiva microîntreprinderilor, mesajul central este că zona fiscală ar urma să fie tratată separat de programele de sprijin de tip ajutor de stat, ca parte distinctă a pachetului. PNL nu detaliază, în informațiile publicate până acum, ce instrumente fiscale concrete sunt avute în vedere (de exemplu, modificări de impozitare, praguri, facilități sau termene), însă indică faptul că această componentă va avea o acoperire „amplă” și va viza direct segmentul firmelor mici. Direcțiile au fost prezentate în Biroul Politic Național al PNL de președintele partidului, Ilie Bolojan, și de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, în cadrul unei ședințe desfășurate luni, 2 februarie 2026. În același context, partidul a reiterat că pachetul este încă în lucru, ceea ce sugerează că forma finală și calendarul de aplicare urmează să fie stabilite. Ministrul Finanțelor a arătat că pachetul a fost construit pe baza analizelor unui grup de lucru, astfel încât măsurile propuse să fie compatibile cu obiectivele macroeconomice ale României și să susțină dezvoltarea pe termen mediu și lung. Pentru microîntreprinderi, miza imediată este dacă viitoarele ajustări fiscale vor reduce presiunea de conformare și costurile sau, dimpotrivă, vor introduce condiții suplimentare, însă aceste elemente nu apar încă în informațiile făcute publice. [...]
În 2026, veniturile din drepturi de autor rămân impozitate cu 10% și pot implica CASS/CAS , iar emiterea facturii devine un punct-cheie de conformare, potrivit Digi24 . Materialul trece în revistă atât logica fiscală din spatele facturării (în special în relație cu TVA), cât și principalele repere pentru contribuțiile sociale și declarare în 2026. În esență, drepturile de autor acoperă protecția legală a creațiilor intelectuale (texte, muzică, fotografii, programe software etc.), iar veniturile obținute din exploatarea lor sunt venituri impozabile. Conform sursei, aceste venituri sunt supuse impozitului pe venit de 10% și pot beneficia de deducerea forfetară de 40%, iar respectarea obligațiilor de facturare și raportare este relevantă atât pentru conformarea fiscală, cât și pentru optimizarea venitului net. Un punct de interes pentru 2026 este legătura dintre drepturile de autor și regulile de TVA: cesiunea drepturilor de autor este tratată ca prestare de servicii atunci când persoana fizică acționează independent (nu într-o relație de tip angajator–angajat). Din perspectiva TVA, legislația consideră „persoană impozabilă” orice persoană care desfășoară activități economice în mod independent, iar această abordare este aliniată la Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al TVA, menționează Digi24. De aici decurge și obligația de a emite factură: nu ca „taxă în plus”, ci ca regulă de bază pentru evidența operațiunilor economice și pentru monitorizarea plafonului de scutire de TVA. Sursa subliniază explicit că factura nu înseamnă automat TVA de plată, inclusiv atunci când persoana se află sub plafonul de scutire de TVA (395.000 lei/an), însă documentul rămâne necesar pentru a putea urmări depășirea plafonului și momentul apariției obligației de înregistrare în scopuri de TVA. Principalele repere fiscale și administrative evidențiate în articolul Digi24 pentru veniturile din drepturi de autor în 2026 includ: Impozit pe venit de 10% pentru veniturile din drepturi de autor, cu posibilitatea aplicării deducerii forfetare de 40% (în condițiile legii). Factura este obligatorie ca document justificativ și instrument de evidență fiscală, chiar și sub plafonul de scutire de TVA; emiterea ei nu echivalează automat cu TVA de plată. Plafonul de scutire de TVA menționat este 395.000 lei/an, iar facturarea ajută la monitorizarea depășirii acestuia. Pentru RO e-Factura, Guvernul a aprobat un termen de tranziție până la 1 iunie 2026 pentru persoanele fizice impozabile identificate fiscal prin CNP (nu CIF); cei deja înregistrați pot solicita ieșirea temporară, iar cei neînregistrați trebuie să se înscrie cu cel puțin 3 zile înainte de 1 iunie 2026, urmând ca ANAF să actualizeze procedura registrului în 30 de zile. La contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), sursa indică schimbarea plafonului începând cu veniturile obținute în 2026 la 72 de salarii minime brute (după ce, pentru 2025, plafonul menționat era de 60 de salarii minime brute). În zona contribuțiilor, Digi24 reamintește mecanismul general pentru CASS la persoanele fizice cu venituri din activități independente (baza anuală de calcul raportată la venitul net/brut sau norma de venit, cu plafonare), oferind și un exemplu de calcul pentru plafonul de 6 salarii minime în 2025. Pentru 2026, elementul nou reținut în textul disponibil este majorarea plafonului la 72 de salarii minime brute, ceea ce poate influența nivelul maxim al bazei de calcul pentru CASS, în funcție de veniturile realizate. [...]