Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
Cheltuielile unei gospodării din România au urcat cu 11% în trimestrul IV 2025 , potrivit Mediafax , care citează date publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS), în comparație cu aceeași perioadă din 2024. În trimestrul IV din 2025, veniturile bănești medii lunare au fost de 8.863 lei pe gospodărie (3.566 lei pe persoană), în scădere cu 0,2% față de trimestrul anterior. Salariile brute și alte drepturi salariale au însumat 6.466 lei pe gospodărie și au reprezentat 68,4% din veniturile totale, în timp ce prestațiile sociale au fost de 1.877 lei pe gospodărie, iar veniturile în natură de 591 lei pe gospodărie. Diferențele între urban și rural rămân semnificative. În mediul urban, venitul total mediu lunar a fost de 10.785 lei pe gospodărie (4.511 lei pe persoană), de 1,4 ori mai mare decât în rural, iar structura veniturilor a fost dominată de salarii: 74,2% din total, cu 14,9 puncte procentuale peste ponderea din mediul rural. În rural, prestațiile sociale au avut o pondere de 21,4%, iar veniturile în natură au ajuns la 10,5%, de trei ori peste nivelul din urban. Pe partea de cheltuieli, INS arată că în trimestrul IV din 2025 cheltuielile bănești medii lunare au fost de 7.594 lei pe gospodărie (3.056 lei pe persoană), cu 0,8% sub nivelul din trimestrul III. În mediul urban, cheltuielile medii lunare au fost de 9.144 lei pe gospodărie, de 1,3 ori mai mari decât în mediul rural; la nivel individual, o persoană din urban a cheltuit în medie 3.825 lei pe lună, de 1,4 ori mai mult decât în rural. Principalele destinații ale cheltuielilor gospodăriilor, conform datelor INS, au fost: consumul (cheltuieli bănești de consum și contravaloarea consumului uman din resurse proprii): 4.834 lei pe gospodărie (59,9%); transferurile către administrația publică și către fondurile publice și private de asigurări sociale (impozite, contribuții, cotizații, taxe): 2.711 lei pe gospodărie (33,6%). „Față de trimestrul IV din 2024, în ultimul trimestru al anului trecut, veniturile totale medii lunare pe o gospodărie au crescut cu 10,3%, iar cele pe o persoană cu 11,1%, iar cheltuielile totale medii lunare pe o gospodărie au crescut cu 11,0%, iar cele pe o persoană au crescut cu 11,7%.” Datele sugerează o presiune mai mare asupra bugetelor, în condițiile în care cheltuielile totale au avansat într-un ritm apropiat de cel al veniturilor totale. În același timp, structura diferită a veniturilor și cheltuielilor între urban și rural indică vulnerabilități distincte: în rural, ponderea consumului din resurse proprii rămâne ridicată (10,9% din cheltuielile totale, de patru ori peste urban), iar în urban taxele și contribuțiile au o greutate mai mare (36,8%, cu 8,1 puncte procentuale peste rural). [...]
ANAF va publica trimestrial „lista albă” a firmelor fără restanțe fiscale , potrivit Ziarul Financiar , care notează că documentul va include contribuabilii persoane juridice ce și-au declarat și achitat la scadență obligațiile fiscale și nu au datorii restante. Publicarea listei are la bază Ordinul ANAF nr. 1.923/2022, care stabilește procedura de publicare a contribuabililor ce nu înregistrează obligații restante, ordin apărut în Monitorul Oficial nr. 1058 din 1 noiembrie 2022, conform aceleiași surse. Pentru a fi incluși în „lista albă”, contribuabilii trebuie să îndeplinească simultan mai multe condiții: să fi depus toate declarațiile fiscale aferente vectorului fiscal pe perioada de prescripție, să fi achitat la termen obligațiile fiscale principale și accesorii pentru trimestrul vizat și să nu aibă obligații bugetare restante la data întocmirii listei. În listă pot intra și contribuabilii aflați în situațiile prevăzute la art. 157 alin. (2) și (3) din Codul de procedură fiscală, inclusiv cei care beneficiază de înlesniri la plată acordate potrivit legii, aflate în derulare, mai arată Ziarul Financiar. ANAF explică și modul de verificare a condiției de declarare în cazurile în care nu există un termen de depunere suficient de precis pentru anumite obligații declarative (de exemplu, la accize): verificarea se face la data întocmirii listei, respectiv dacă până atunci au fost depuse toate declarațiile, indiferent de termenul legal de declarare. Lista poate fi consultată aici . [...]
Comisia Europeană le-a cerut statelor să evite subvențiile și tăierile de taxe prelungite , pe fondul scumpirii energiei, potrivit Biziday , care citează Financial Times. Avertismentul vizează riscul ca măsurile adoptate pentru a amortiza creșterea prețurilor să se transforme într-o problemă fiscală, prin deficite mai mari, inflație ridicată și scumpirea creditului. Comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a declarat că demersul este unul coordonat la nivelul Comisiei, pe motiv că efectele unui șoc într-un sector se pot extinde în restul economiei. El a spus că Bruxelles-ul oferă consultanță tehnică și sprijin statelor membre pentru pregătirea instrumentelor și politicilor pe care vor să le folosească, însă în limita „spațiului fiscal” disponibil, adică a marjei de deficit. Comisia Europeană insistă ca subvențiile, reducerile de taxe și plafonările de preț la carburanți să fie limitate în timp și mai bine țintite (de exemplu, aplicate doar pentru motorină), pentru a evita repetarea efectelor crizei energetice din 2022, care a alimentat ulterior inflația și deficitele. În acest context, sunt menționate state precum Italia, Polonia și Spania, care au redus taxele pe carburanți, în timp ce alte guverne au cerut relaxarea regulilor UE privind ajutoarele de stat. Contextul imediat este escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu: atacurile americane asupra Iranului au dus la creșterea cotațiilor petrolului și gazelor în Europa cu aproximativ 60% și au alimentat temeri privind o penurie de motorină și kerosen. Comisia se teme că acest conflict ar putea declanșa a treia criză economică pentru UE în doar șase ani, după pandemia de Covid-19 și invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina, în 2022, ambele urmate de programe ample de stimulare care au împins datoria publică în sus. În medie, datoria publică a statelor membre UE raportată la PIB a crescut de la 77,8% la finalul lui 2019 la 82,1% anul trecut. Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a avertizat că măsurile „cu bază largă” și pe termen lung pot avea efectul opus celui dorit, prin stimularea excesivă a cererii și reaprinderea inflației, îndemnând decidenții să se concentreze pe intervenții temporare și specifice. Separat, miniștrii de finanțe din Germania, Spania, Italia, Portugalia și Austria au cerut Bruxelles-ului să introducă o taxă pe veniturile extraordinare ale companiilor energetice, pentru a reduce presiunea asupra economiei și a populației europene. [...]
Moody’s a îmbunătățit ratingul Republicii Moldova la B2 , de la B3, menținând perspectiva stabilă, potrivit Mediafax , care citează un anunț al Guvernului de la Chișinău. Executivul moldovean susține că este cel mai bun nivel atins în ultimii 25 de ani. Premierul Alexandru Munteanu a prezentat decizia ca pe un „semnal” de încredere din exterior și a spus că evaluarea este una „independentă, tehnică”, privind modul în care statul își gestionează economia și finanțele. Conform comunicatului Guvernului, nivelul B2 indică faptul că Republica Moldova se confruntă în continuare cu provocări economice și geopolitice, însă arată o capacitate îmbunătățită de a gestiona riscurile financiare, politice și sociale. În termeni practici, autoritățile de la Chișinău leagă îmbunătățirea ratingului de un acces mai bun la finanțare internațională, costuri mai reduse pentru împrumuturile externe și o atractivitate mai mare pentru investiții străine și proiecte de dezvoltare. Premierul a mai afirmat că evoluția reflectă întărirea instituțiilor, „reforme reale”, independență energetică și pași către Uniunea Europeană, punând rezultatul pe seama unei coordonări între instituții și a unor decizii asumate. Articolul Mediafax nu oferă detalii suplimentare despre calendarul sau condițiile care au stat la baza deciziei Moody’s, dincolo de menținerea perspectivei stabile și de schimbarea ratingului de la B3 la B2. [...]
Spania, Germania, Italia, Portugalia și Austria cer un nou impozit UE pe profiturile energetice , potrivit TVR Info , care citează agenția EFE. Solicitarea a fost transmisă Comisiei Europene printr-o scrisoare publicată sâmbătă, în contextul scumpirii petrolului pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. În scrisoarea datată 3 aprilie și adresată comisarului european pentru Climă, Wopke Hoekstra, miniștrii Economiei și Comerțului din cele cinci state susțin că impactul economic al creșterii prețurilor la petrol ar trebui împărțit „într-un mod echitabil” între actorii afectați, inclusiv printr-o contribuție suplimentară din partea companiilor energetice. „Conflictul din Orientul Mijlociu a provocat o creştere a preţurilor petrolului, ceea ce reprezintă o povară considerabilă pentru economia europeană şi pentru cetăţenii europeni. Este important ca această povară să fie distribuită într-un mod echitabil”. Propunerea vizează impozitarea profiturilor extraordinare ale companiilor energetice printr-un „instrument de contribuţie la nivelul UE susţinut de o bază juridică solidă”. Miniștrii amintesc că un mecanism comparabil a existat deja în 2022, sub forma unei contribuții de solidaritate temporare, introdusă ca măsură de urgență în urma creșterii prețurilor la energie după invazia Rusiei în Ucraina. Un element suplimentar cerut acum este ca Executivul european să analizeze dacă profiturile obținute în străinătate de companiile petroliere multinaționale pot fi incluse mai specific decât în 2022. Potrivit semnatarilor, o astfel de „soluţie europeană” ar putea finanța ajutoare temporare, în special pentru consumatori, și ar putea reduce presiunile inflaționiste, fără costuri suplimentare pentru bugetele publice. Miniștrii afirmă, totodată, că Bruxelles-ul a promis că va analiza rapid propunerea. [...]
Standard & Poor’s a confirmat ratingul României la BBB- , dar perspectiva rămâne negativă, potrivit Euronews România , ceea ce păstrează deschis riscul unei retrogradări în următorii ani. Agenția de rating indică faptul că autoritățile au început deja măsuri de reducere a deficitului bugetar, inclusiv creșterea TVA, majorarea accizelor și înghețarea salariilor și pensiilor în sectorul public. În acest context, Standard & Poor’s anticipează că economia ar putea stagna în 2026, pe fondul austerității, al inflației și al prețurilor ridicate la energie, influențate și de conflictul din Orientul Mijlociu. Pe partea de prețuri, inflația este estimată la peste 7% în 2027, cu posibilitatea unei creșteri temporare spre 10%. În paralel, datoria publică este așteptată să continue să urce, iar riscurile politice și întârzierile în atragerea fondurilor europene sunt menționate ca factori care pot apăsa asupra economiei. În același timp, agenția notează că investițiile finanțate din bani europeni rămân principalul sprijin pentru creșterea economică în următorii ani, într-un peisaj în care consolidarea fiscală și costurile ridicate pot limita avansul economic. [...]
Daniel Dăianu avertizează că România poate evita recesiunea doar „cu noroc” , potrivit Antena 3 CNN . Președintele Consiliului Fiscal a făcut declarațiile vineri, 3 aprilie 2026, într-o intervenție la postul TV, pe fondul scumpirilor în lanț pe care le leagă de războiul din Iran. În acest context, Dăianu le-a recomandat populației să își reducă cheltuielile și să prioritizeze strict necesarul, argumentând că șocul energetic și efectele asupra prețurilor ar putea persista. El a invocat inclusiv riscul unor măsuri excepționale, precum raționalizarea energiei, și a menționat presiuni suplimentare asupra prețurilor alimentelor, pe fondul unei crize a costului vieții resimțite atât în Europa, cât și în SUA. „Trebuie să avem noroc, să nu intrăm în recesiune. Se poate intra. Opinia mea este că nu va fi o recesiune adâncă.” Dăianu a mai spus că România pornește cu vulnerabilități fiscale, menționând deficite ridicate și lipsa „spațiului fiscal” (marja bugetară care permite statului să cheltuiască sau să reducă taxe fără să agraveze dezechilibrele). În opinia sa, o abatere de la consolidarea fiscală ar putea avea consecințe severe, deoarece piețele ar penaliza România. Pe partea de prețuri, președintele Consiliului Fiscal anticipează un nou val de inflație („puseu inflaționist”), dar apreciază că procesul de dezinflație nu va fi oprit. Totodată, el nu vede un scenariu în care România să nu se mai poată împrumuta și nici riscul unui faliment în Uniunea Europeană, chiar dacă menționează creșteri ale randamentelor obligațiunilor statelor din UE. În același timp, avertizează că o scădere a consumului, deși afectează economia, poate deveni inevitabilă pentru gospodării, care ar trebui să își „definească” mai bine prioritățile de cheltuire. [...]
Guvernul României intenționează să contracteze, în cursul acestei luni, împrumuturi de aproximativ 3,9 miliarde de lei de la instituțiile bancare, într-un context economic marcat de presiuni bugetare și nevoi crescute de finanțare, relatează Antena3.ro . Suma este mai redusă față de lunile anterioare, semnalând o ajustare temporară a strategiei de împrumut sau o calibrare în funcție de condițiile pieței. Fondurile atrase vor fi utilizate, în principal, pentru refinanțarea datoriei publice existente și pentru acoperirea deficitului bugetar . Practic, statul împrumută bani pentru a-și susține cheltuielile curente, dar și pentru a rostogoli datorii mai vechi ajunse la scadență. Această practică este frecventă în administrațiile moderne, însă nivelul dobânzilor rămâne un element esențial care influențează sustenabilitatea datoriei pe termen lung. Dobânzile la care statul se împrumută depind de mai mulți factori, inclusiv inflația, stabilitatea economică și percepția investitorilor asupra riscului. În ultima perioadă, costurile de finanțare au rămas relativ ridicate, ceea ce înseamnă că fiecare împrumut nou pune o presiune suplimentară asupra bugetului public, prin creșterea cheltuielilor cu dobânzile. Reducerea valorii împrumuturilor comparativ cu alte luni poate indica o încercare de limitare a costurilor sau o adaptare la cererea din piață. Totodată, aceasta ar putea reflecta și o strategie de diversificare a surselor de finanțare, inclusiv prin emisiuni de obligațiuni pe piețele externe sau prin atragerea de fonduri europene. În ansamblu, politica de împrumut a statului rămâne un indicator important al sănătății economice și al echilibrului fiscal. Evoluția dobânzilor și nivelul datoriei publice vor continua să fie atent monitorizate atât de autorități, cât și de investitori. [...]
Bonificația de 3% se acordă celor care depun și plătesc până la 15 aprilie 2026 . Reducerea se aplică la taxele datorate, în condițiile prevăzute de organul fiscal. Măsura vizează plătitorii de impozit pe profit, microîntreprinderile și persoanele fizice. Plata obligațiilor fiscale până la 15 aprilie 2026 aduce o reducere de 3% din impozitul datorat pentru anul 2025, mai notează sursa. Totodată, din martie 2026, Declarația unică este precompletată automat în SPV (Spațiul Privat Virtual, platforma online a ANAF pentru comunicarea cu contribuabilii). Pentru acordarea bonificației, contribuabilul trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe condiții, între care: să aibă depuse toate declarațiile, conform vectorului fiscal; să fi stins integral și la termenele prevăzute de lege impozitul pe profit anual sau impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, aferente anului 2025 (sau anului fiscal modificat care începe în 2025, după caz); să nu înregistreze alte obligații fiscale/bugetare restante la termenul legal de depunere a declarațiilor relevante (impozit pe profit anual 2025, respectiv impozitul micro pentru trimestrul IV 2025). La calculul bonificației, organul fiscal are în vedere și reguli specifice, inclusiv faptul că sumele redirecționate din impozitul pe profit anual, potrivit legii, nu intră în baza de calcul. Pentru microîntreprinderi, procentul se aplică la impozitul datorat pe întreg anul fiscal (prin însumarea impozitelor trimestriale), iar pentru microîntreprinderile care devin plătitoare de impozit pe profit în 2025, reducerea se aplică atât la impozitul micro, cât și la impozitul pe profit anual, conform condițiilor din articol. [...]
Ministrul Sănătății ia în calcul un troc cu Pfizer , în care România să primească medicamente inovative în locul dozelor de vaccin anti-Covid comandate și refuzate, pentru care statul ar datora circa 700 de milioane de euro, potrivit Adevărul . Declarațiile au fost făcute joi seară, 2 aprilie, la Antena 3 CNN, pe fondul unei decizii recente a unui tribunal din Bruxelles. Alexandru Rogobete a spus că scenariul va fi analizat începând de săptămâna viitoare și că nu exclude o astfel de abordare, inclusiv prin discuții directe cu reprezentanții companiei. „Nu exclud și acest scenariu de negociere”, a afirmat Rogobete, adăugând că intenționează să meargă personal la discuțiile cu reprezentanții Pfizer. În paralel, Ministerul Sănătății discută cu Ministerul Finanțelor despre modul în care ar putea fi achitată suma stabilită de instanța belgiană. Rogobete a indicat că urmează noi întâlniri și că Finanțele pregătesc „2-3 scenarii”, cu obiectivul de a găsi o soluție cu impact cât mai redus asupra bugetului de stat, într-un interval scurt. Litigiul vizează contractul pentru vaccinurile anti-Covid, după ce autoritățile române au refuzat să mai cumpere dozele contractate, invocând scăderea cererii. Tribunalul din Bruxelles a decis că România trebuie să preia dozele refuzate și să achite integral contractul, evaluat la aproximativ 600–700 de milioane de euro; hotărârea este executorie, dar nu definitivă și poate fi contestată. [...]
BNR a cheltuit în martie peste 1 miliard de euro pentru a apăra leul în fața turbulențelor de pe piețele globale generate de conflictul din Orientul Mijlociu, potrivit Economedia , care citează Bloomberg. Intervenția a avut loc în contextul în care România operează un regim monetar de „flotare controlată”, adică banca centrală lasă cursul să se miște, dar intervine pentru a-l menține într-un interval care nu este făcut public. În acest cadru, leul este folosit ca „ancoră” pentru stabilitatea economică, în timp ce autoritățile încearcă să îmbunătățească finanțele publice și să reducă inflația, menționată în articol ca fiind „aproape 10%”. Șocul geopolitic asociat războiului din Iran a alimentat o vânzare masivă pe piețele dezvoltate și emergente, pe fondul scumpirii petrolului și al temerilor privind o nouă accelerare a inflației, respectiv o încetinire economică. În acest context, mai multe bănci centrale din economii emergente, inclusiv India și Indonezia, și-au intensificat apărarea monedelor prin intervenții directe și alte măsuri. În România, obligațiunile de stat au scăzut în linie cu alte piețe după începerea conflictului, însă leul a rămas relativ stabil. Conform informațiilor citate, moneda națională s-a depreciat cu doar 0,1% față de euro în martie. „Banca centrală de la București a declarat că nu comentează activitățile pieței.” Articolul mai notează că volatilitatea curentă este comparabilă cu turbulențele din timpul crizei politice de anul trecut, dar că presiunea asupra monedei se menține de mai mult timp, fără ca finalul ei să poată fi anticipat, potrivit uneia dintre sursele citate. În același timp, prim-viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea, a spus că rezervele valutare ale României sunt la un nivel record de 67 de miliarde de euro, pe care l-a descris drept „nivel adecvat” pentru a funcționa ca ancoră în perioade incerte. Rezervele totale sunt de aproximativ 80 de miliarde de euro, incluzând aurul. Elementele-cheie din informațiile prezentate: suma echivalentă cu peste 1 miliard de euro cheltuită în martie pentru susținerea leului; regimul de flotare controlată, cu un interval de curs nedivulgat; deprecierea leului de 0,1% față de euro în martie, în pofida scăderii obligațiunilor; rezerve valutare la 67 de miliarde de euro și rezerve internaționale totale de circa 80 de miliarde de euro (inclusiv aur). [...]
Banca Centrală Europeană anticipează o inflație de până la 3,1% în T2 2026 , pe fondul scumpirii energiei în contextul războiului din Orientul Mijlociu, potrivit Economedia , care citează Agerpres și ultimul buletin economic al BCE . Instituția estimează că, după acest vârf, inflația ar urma să coboare la 2,8% în trimestrul al treilea din 2026, pe măsură ce se diminuează prețurile materiilor prime energetice, evoluție reflectată în cotațiile contractelor futures (instrumente financiare care indică prețuri așteptate pentru livrări viitoare). BCE mai arată că, pe termen scurt, inflația va rămâne peste pragul de 2%. „Un război prelungit în Orientul Mijlociu ar putea determina o creştere a preţurilor la energie mai mare şi mai de durată decât cea prevăzut în prezent, ceea ce va ridica inflaţia în zona euro”. Pe partea de politică monetară, BCE a menținut în martie dobânda la facilitatea de depozit la 2%. În interiorul Consiliului de Guvernare, discuțiile au rămas deschise: unii membri au considerat prematură o majorare a dobânzilor la ședința de la finalul lunii aprilie, în timp ce alții au luat în calcul această opțiune. BCE indică mai multe canale prin care șocul energetic s-ar putea transmite în prețuri: o accelerare a creșterilor salariale ca reacție la scumpirea energiei și posibile întreruperi mai ample ale lanțurilor de aprovizionare. Până acum, banca observă că așteptările de inflație din piețele financiare au urcat semnificativ pe termen scurt, dar pe termen lung rămân aproape de 2%. În același timp, BCE estimează „un avans modest” al PIB în zona euro în primul trimestru din 2026, pe fondul efectelor războiului asupra piețelor de materii prime, veniturilor reale și încrederii globale. În buletin sunt menționate și tensiunile din energie: prețul țițeiului a crescut cu 84% din 18 decembrie 2025 și a ajuns în jur de 104 dolari/baril după atacurile SUA și Israelului asupra Iranului și represaliile Teheranului; gazele în Europa au urcat cu 98%, într-un context în care stocurile sunt la circa 29% din capacitate. BCE mai avertizează că zona euro riscă să piardă cote de piață la nivel global, invocând probleme persistente de competitivitate, inclusiv structurale, în condițiile în care exporturile totale au scăzut cu 0,4% în trimestrul al patrulea din 2025. [...]