Știri
Știri din categoria Fiscalitate
Ministerul Finanțelor pregătește accize dinamice la carburanți pentru a tempera scumpirile la pompă, în contextul unei noi crize energetice, potrivit Economedia.
Anunțul a fost făcut de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, vineri, după reuniunea Eurogroup, unde a susținut că România trebuie să răspundă împreună cu partenerii europeni și să adopte măsuri adaptate unui context economic mai dificil decât în 2022.
„România trebuie să fie parte din efortul european pentru a limita impactul crizei energetice. Astăzi, în cadrul reuniunii Eurogrup, am discutat despre impactul noului șoc energetic și despre modul în care trebuie să răspundem coordonat la nivel european”, a scris Alexandru Nazare pe Facebook.
Ministrul a argumentat că situația actuală diferă de cea din 2022, când prețurile la energie au urcat puternic după invadarea Ucrainei de către Rusia, iar „spațiul fiscal este limitat”, ceea ce impune „instrumente diferite, mai bine calibrate” și o coordonare mai bună între statele membre. În discuții a fost adusă și ideea unei colaborări mai strânse între miniștrii de finanțe și cei ai energiei, prin formatele ECOFIN și Consiliul miniștrilor energiei, pentru soluții comune.
Pe plan intern, Nazare a spus că Ministerul Finanțelor este într-un stadiu avansat cu elaborarea unei ordonanțe de urgență care să introducă „un mecanism transparent de ajustare a accizelor pentru carburanți”. Potrivit ministrului, accizarea dinamică ar urma să permită ajustări graduale în funcție de evoluția simultană a prețurilor și a cotațiilor internaționale, cu efect direct în temperarea creșterii prețurilor la pompă.
Recomandate
Ordinul ANAF 827/2026 introduce „rollback” la acordurile de preț în avans , adică posibilitatea ca efectele unui acord să se extindă, în anumite condiții, și asupra unor perioade fiscale anterioare, potrivit Ziarul Financiar . Schimbarea vizează direct companiile cu tranzacții intragrup (între persoane afiliate), în special multinaționalele, pentru care prețurile de transfer sunt o zonă majoră de risc fiscal. Ordinul nr. 827/2026 a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 543, și intră în vigoare de la data publicării. Actul aprobă o nouă procedură privind emiterea și modificarea acordurilor de preț în avans (APA – „Advance Pricing Agreements”), instrument prin care contribuabilii pot obține, înainte sau în timpul derulării tranzacțiilor, confirmarea ANAF asupra metodei de stabilire a prețurilor între entități afiliate. Ce se schimbă: „rollback”, pentru prima dată reglementat explicit Cea mai importantă noutate este introducerea explicită a mecanismului de „rollback”. În practică, acesta permite ca un acord de preț în avans să producă efecte și pentru perioade fiscale trecute, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege și dacă situația analizată este comparabilă cu cea pentru care se solicită acordul. Până acum, legislația românească nu reglementa detaliat această posibilitate, deși mecanismul este folosit în jurisdicții cu sisteme fiscale mature, notează publicația. Impact pentru companii: mai multă predictibilitate, dar și proceduri mai stricte Noua procedură aduce și reguli mai clare pentru modificarea acordurilor deja emise. Ordinul stabilește condițiile în care un APA poate fi revizuit sau extins atunci când apar schimbări semnificative ale circumstanțelor economice, juridice sau operaționale avute în vedere la emiterea acordului. Totodată, sunt detaliate: conținutul cererilor pentru emiterea/modificarea unui APA; documentația necesară; etapele administrative pe care contribuabilii trebuie să le parcurgă în relația cu ANAF. În contextul intensificării controalelor pe prețuri de transfer și al alinierii la standardele OCDE , interesul pentru APA a crescut, în special în rândul grupurilor multinaționale cu tranzacții de valoare ridicată, potrivit articolului. Context: pachet mai larg pe prețuri de transfer, în paralel cu Ordinul 828/2026 Ordinul 827 apare simultan cu Ordinul nr. 828/2026, care modifică regulile privind dosarul prețurilor de transfer. Împreună, cele două acte normative rescriu cadrul procedural aplicabil tranzacțiilor intragrup, cu obiective declarate de simplificare a conformării, creștere a predictibilității și uniformizare a practicii administrative. Ministerul Finanțelor a indicat, într-un comunicat citat de ZF, trei direcții principale ale schimbărilor: clarificarea situațiilor în care un APA poate fi aplicat și pentru perioade anterioare (rollback), în condiții de comparabilitate; reguli mai clare pentru acordurile bilaterale sau multilaterale (cu administrații fiscale din alte state), relevante pentru reducerea riscului de dublă impunere; clarificarea documentelor și informațiilor ce trebuie depuse pentru obținerea unui APA. Ministerul Finanțelor și ANAF spun că vor urmări aplicarea noilor reguli și vor continua dialogul cu mediul de afaceri și specialiștii, astfel încât reglementările să răspundă atât nevoii de certitudine fiscală, cât și obiectivului unei administrări fiscale moderne. [...]
IMM România avertizează că premierea inspectorilor după sumele colectate poate amplifica presiunea controalelor asupra firmelor , în special asupra întreprinderilor mici și mijlocii, potrivit Economica . Organizația patronală respinge o propunere legislativă care ar introduce un mecanism de recompensare financiară pentru personalul ANAF și al Autorității Vamale Române în funcție de veniturile colectate. IMM România susține că proiectul ar transforma îndeplinirea atribuțiilor din fișa postului într-un motiv de „stimulente” suplimentare, deși angajații sunt deja remunerați pentru aceste sarcini. În plus, organizația consideră că abordarea intră în contradicție cu principiile noii legi a salarizării unitare în sectorul public, care ar urmări eliminarea sporurilor, conform comunicatului citat de Agerpres. Praguri mai mici și reguli neclare, risc de stimulare a controalelor „cu scop predominant fiscal” Un punct central al criticii vizează pragul de la care s-ar acorda stimulentele: proiectul ar propune acordarea lor din sumele efectiv încasate care depășesc un milion de euro (aprox. 5 milioane lei) , în condițiile în care pragul menționat ca fiind „în prezent” este de zece milioane de euro (aprox. 50 milioane lei) . IMM România avertizează că nu este clar dacă pragul de un milion de euro se aplică pe întreg anul sau pentru o singură activitate de control. Organizația mai arată că, deși în expunerea de motive se invocă jalonul 197 din PNRR, acesta „nu prevede” reducerea pragului de la zece milioane de euro la un milion de euro pentru acordarea recompenselor financiare. Cine ar putea primi stimulente: „și o singură zi” de activitate IMM România critică și formularea privind perioada de activitate necesară pentru a beneficia de stimulente. Din redactarea proiectului, organizația înțelege că ar putea avea dreptul la stimulente orice persoană care a lucrat chiar și o singură zi în ANAF sau la Autoritatea Vamală Română, întrucât articolul citat prevede că beneficiază „personalul care a avut raporturi de serviciu sau de muncă active” pe parcursul anului calendaristic anterior. În același timp, organizația consideră că situațiile în care stimulentele nu s-ar acorda sunt „pur teoretice”, deoarece ar trebui îndeplinite cumulativ patru condiții (de la neatingerea indicatorilor-cheie până la abuzuri de etică și integritate), despre care afirmă că ar fi practic imposibil să se regăsească simultan. Efecte anticipate pentru companii, cu impact mai mare asupra IMM-urilor Potrivit președintelui IMM România, Florin Jianu, reducerea pragului ar face ca „ceea ce azi este normal, de mâine devine excepțional”, în sensul extinderii masive a situațiilor în care s-ar acorda recompense. El susține că proiectul ar indica „o scădere a eficacității” instituțiilor de control, iar performanța nu ar trebui măsurată strict în amenzi, ci și în combaterea concurenței neloiale, a firmelor fantomă și a evaziunii fiscale. IMM România enumeră mai multe consecințe ale condiționării stimulentelor de valoarea sumelor colectate din amenzi, între care: creșterea presiunii asupra contribuabililor; stimularea controalelor cu scop predominant fiscal; afectarea relației de colaborare dintre autorități și contribuabili; impact disproporționat asupra IMM-urilor, care au resurse limitate pentru gestionarea controalelor și litigiilor, iar intensificarea controalelor le poate afecta lichiditatea și activitatea. [...]
Interzicerea totală a jocurilor de noroc ar putea tăia cel puțin 5 miliarde lei din veniturile bugetare , prin dispariția taxelor specifice industriei, avertizează analistul financiar Iancu Guda , într-o analiză citată de Agerpres . În scenariul unei interdicții „pe orice canal”, statul ar recupera doar componenta de „impact economic” (aprox. 1,6 miliarde lei), în timp ce taxele dedicate sectorului ar dispărea. Miza fiscală: 6,6 miliarde lei impact total, cu o componentă greu de înlocuit Potrivit calculelor prezentate, impactul fiscal total al industriei jocurilor de noroc ar ajunge la aproape 6,6 miliarde lei, împărțit astfel: aproximativ 5 miliarde lei din taxe specifice (autorizare, licențiere, taxe pentru online sau aparate tip slot-machine, contribuția pentru joc responsabil, impozit reținut la sursă pe câștiguri); aproximativ 1,6 miliarde lei din amprenta economică (impozit pe profit și contribuții salariale). Guda susține că, în cazul unei interdicții complete, banii cheltuiți de jucători s-ar redistribui către alte sectoare, însă statul ar putea recupera doar partea de 1,6 miliarde lei, nu și taxele specifice, ceea ce ar duce la o pierdere bugetară de „cel puțin 5 miliarde lei”. De ce contează pentru fiscalitate: sectorul are o „conversie” fiscală peste media economiei Analiza indică o diferență semnificativă între cât se colectează, în medie, din economie și cât se colectează din jocurile de noroc. Conform lui Guda, „conversia” impactului fiscal ca procent din cifra de afaceri este de 37% în industria jocurilor de noroc (6,6 miliarde lei raportat la 17,7 miliarde lei), față de o medie de 19% la nivel național. În termeni simpli, argumentul este că sectorul aduce la buget, raportat la venituri, aproximativ dublu față de media economiei, ceea ce face dificilă compensarea rapidă a pierderii prin alte activități. Context: creștere accelerată a veniturilor industriei și a bazei de taxare Guda notează că salariul mediu net a crescut cu 320% în ultimii 18 ani, de la 1.309 lei (2008) la 5.551 lei (2025) , iar veniturile raportate de industria jocurilor de noroc (CAEN 9200) au urcat cu 580% , de la 2,6 miliarde lei (2008) la 17,7 miliarde lei (2025) . În același timp, analiza susține că asocierea directă între sărăcie și participarea la jocuri de noroc este „înșelătoare” și că fenomenul ține și de variabile sociale, educaționale și comportamentale, nu doar economice. Riscul de piață neagră: presiune pe colectare și pe controlul fiscal Pe lângă efectul direct asupra veniturilor bugetare, Guda avertizează că interzicerea sălilor de jocuri poate împinge o parte importantă a cererii către zona ilegală, în special online, „nelegitimă” și nefiscalizată, unde protecțiile pentru minori și persoane vulnerabile sunt mai greu de aplicat. În sprijinul acestui argument, el invocă date potrivit cărora peste 6.000 de operatori ilegali de jocuri de noroc online ar viza activ consumatorii din UE, iar statele UE ar fi pierdut aproape 23 de miliarde de euro în taxe din cauza scurgerii sumelor către piața neagră. Ce urmează, în logica analizei: accent pe reglementare și separarea legal/ilegal Concluzia lui Guda este că o interdicție, ca măsură unică, creează așteptarea rezolvării dependenței, dar nu rezolvă problema „pe fond” și poate produce efecte adverse: migrarea către zone ilegale și pierderi fiscale. În schimb, el indică drept prioritate întărirea capacității de a delimita și controla zona legală față de cea ilegală și de a reglementa „clar, eficient și echilibrat”. [...]
ANAF a extins o anchetă de fraudă fiscală și a identificat un nou prejudiciu de peste 2,1 milioane de lei , într-un dosar în care inspectorii antifraudă au găsit și transferuri între firme de peste 32 de milioane de lei, respectiv obligații fiscale neachitate de peste 13 milioane de lei, potrivit Adevărul . Cazul ridică o problemă de reglementare și conformare: folosirea fluxurilor financiare intragrup pentru a ocoli plata la timp a taxelor, în special a celor aferente salariilor. Transferuri intragrup în timp ce datoriile la stat se acumulau Investigația este o continuare a verificărilor demarate în noiembrie 2025, când ANAF anunța destructurarea unui mecanism care ar fi produs un prejudiciu estimat la peste 55 de milioane de lei, conform unui comunicat ANAF . În etapa curentă, Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) a stabilit că mai multe societăți afiliate, controlate de același reprezentant legal, au acordat împrumuturi intercompanie de peste 32 de milioane de lei, în condițiile în care firmele aveau capitaluri proprii negative și datorii importante la bugetul de stat. „Entitățile verificate dispuneau de lichiditățile necesare achitării debitelor fiscale restante, însă reprezentantul legal a optat pentru decapitalizarea surselor proprii, prioritizând interesele personale.” Peste 13 milioane de lei din taxe salariale declarate, dar neachitate Inspectorii au constatat că firmele au declarat obligațiile fiscale aferente salariilor (impozitul pe venit și contribuțiile sociale), însă nu le-au achitat în termenul legal. Valoarea totală a restanțelor depășește 13 milioane de lei. În paralel, potrivit ANAF, în timp ce sume mari circulau între companiile din grup, taxele datorate statului pentru plata salariilor au rămas neachitate (context menționat în materialul sursă, cu trimitere la un articol separat despre acest tip de obligații). Facturi fictive și deduceri nelegale de TVA Anchetatorii au identificat și un „circuit documentar fictiv”, prin care ar fi fost înregistrate bunuri fără legătură cu activitatea firmelor, trecute ca „bunuri consumabile”. Mecanismul ar fi fost folosit pentru diminuarea artificială a profitului impozabil și pentru deducerea ilegală a TVA, cu un prejudiciu estimat la peste 1,2 milioane de lei. Separat, societățile ar fi emis facturi de avans pentru livrări viitoare de bunuri și echipamente care, potrivit inspectorilor, nu au avut loc și nu au fost susținute de documente justificative. Prin aceste operațiuni, firmele ar fi obținut deduceri nelegale de TVA de peste 900.000 de lei. Dosarul a ajuns la organele de urmărire penală Pe baza concluziilor, inspectorii antifraudă au sesizat organele de urmărire penală. ANAF spune că investigațiile continuă și vizează atât alte persoane fizice și juridice implicate, cât și activitățile economice derulate de acestea în alte domenii, cu obiectivul de a identifica întregul circuit financiar și toate persoanele implicate. [...]
Patronatul Antreprenorilor din Contabilitate, Taxe și Audit (PACT) cere prelungirea controlată a TVA de 9% la locuințe pentru cumpărătorii prinși în regimul tranzitoriu, după blocajele administrative și atacul cibernetic care au împins livrările dincolo de termenul-limită de 31 iulie 2026, potrivit Economedia . Miza este una fiscală și bugetară: fără o soluție tranzitorie, o parte dintre tranzacții riscă să nu se mai închidă deloc, ceea ce ar însemna venituri zero la buget, indiferent de cota de TVA. Ce propune PACT și pe cine ar acoperi PACT spune că problema vine din întârzieri care nu pot fi imputate cumpărătorilor: blocajul structural al OCPI (30 de zile lucrătoare pentru două operațiuni succesive), agravat din 14 iulie 2026 de incidentul cibernetic asupra sistemelor ANCPI . În acest context, patronatul propune o formulă „hibridă”: termen fix de livrare: 31 decembrie 2026 ; clauză de siguranță plafonată până la 31 ianuarie 2027 . Potrivit analizei PACT, soluția ar acoperi atât cumpărătorii afectați direct de atacul cibernetic, cât și pe cei întârziați din motive structurale, fără a redeschide accesul la TVA de 9% pentru tranzacții noi. Impactul financiar pentru cumpărători și riscul de blocaj în piață Exemplul folosit în analiză indică un impact imediat asupra costului final: pentru o locuință de 600.000 lei , trecerea de la TVA 9% la TVA 21% ar însemna o diferență de 72.000 lei , sumă care, în multe cazuri, nu este inclusă în preț, avans sau finanțare. PACT argumentează că, pentru cumpărătorii cu credit ipotecar aflați aproape de gradul maxim de îndatorare admis de BNR, diferența nu poate fi absorbită prin credit. Dacă nu există surse proprii, dosarul de creditare aprobat poate cădea, iar tranzacția nu se mai finalizează „la nicio cotă”. De ce spune PACT că nu e o „reversare” a reformei fiscale din PNRR Patronatul susține că măsura nu ar contrazice reforma fiscală asumată prin PNRR, invocând faptul că cererea de plată nr. 4 a fost evaluată pozitiv de Comisia Europeană pe 14 mai 2026 și achitată integral pe 23 iunie 2026, când 2,25 miliarde de euro (aprox. 11,25 miliarde lei) au intrat în conturile statului. În logica propunerii: cota standard rămâne 21% ; cota redusă unică rămâne 11% ; TVA de 9% nu se redeschide pentru tranzacții noi , ci ar viza doar „termenul tehnic de livrare” pentru o cohortă deja închisă prin lege ( Legea nr. 141/2025 ). Argumentul bugetar: „impact net, nu brut” PACT afirmă că efectul asupra bugetului trebuie privit „net”: o cotă de 21% aplicată unei tranzacții care ajunge să fie amânată, renegociată sau reziliată ar produce, în final, zero venit bugetar — la fel ca o cotă de 9% care nu mai poate fi aplicată dacă tranzacția nu se închide. În același cadru, vicepreședinta PACT, Oana Luca, a declarat: „Vorbim despre oameni care au făcut totul ca la carte: au semnat la timp, au plătit avansul la timp. Singurul lucru pe care nu îl controlează este calendarul administrativ al statului — iar acum nici statul nu îl mai controlează. A menține un termen imposibil de respectat înseamnă a transforma o măsură de protecție într-o sancțiune.” Ce urmează în dezbaterea legislativă PACT spune că a analizat trei formule legislative aflate în paralel în dezbatere publică și parlamentară și recomandă ca discuția tehnică să se concentreze pe patru elemente: un termen realist, o clauză de siguranță plafonată, demonstrarea faptului că nu se reversează reforma din PNRR și recunoașterea „lacunii” privind intervalul 1 august – data intrării în vigoare. Analiza completă și propunerea de amendament sunt, potrivit organizației, disponibile la cerere. [...]
Premierul Ilie Bolojan susține prelungirea aplicării cotei reduse de TVA pentru persoanele care au semnat antecontracte și nu au putut finaliza tranzacțiile din cauza blocajului de la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) , afectată de un atac cibernetic, potrivit Economedia . Miza este una fiscală: fără o prelungire, o parte dintre cumpărători riscă să piardă accesul la TVA redus din motive administrative, nu comerciale. Bolojan spune că discuțiile din Parlament ar putea viza contractele semnate anul trecut, care „trebuiau închise până la finalul acestei luni”, astfel încât perioada de valabilitate să fie extinsă „cu cel puțin o durată care acoperă zilele de nefuncționare”. „Consider că discuțiile care vor avea loc în Parlament, pentru acordarea unei prelungiri pentru contractele care au fost semnate în cursul anului trecut și care trebuiau închise până la finalul acestei luni, pot fi prelungite ca valabilitate, ca cei care au semnat aceste antecontracte să poată beneficia de TVA redus, cu prelungirea cu cel puțin o durată care acoperă zilele de nefuncționare. Asta vor stabili cei din Parlament.” Ce se întâmplă la ANCPI și când ar putea fi reluată activitatea Premierul afirmă că se lucrează la remediere și că STS, SRI și Directoratul Național de Securitate Cibernetică au transmis că nu au fost afectate datele personale privind proprietățile. În paralel, aplicația care rulează baza de date este transferată în cloudul guvernamental, iar evaluările de securitate sunt programate în perioada imediat următoare. Concret, potrivit declarațiilor sale: transferul aplicației în cloudul guvernamental este „în fază de finalizare”; STS urmează să facă o evaluare de securitate a aplicației; Centrul Național Cyberint va realiza un audit cibernetic pentru a stabili dacă sunt necesare măsuri suplimentare. Bolojan estimează că activitatea ANCPI ar urma să fie reluată „în cursul săptămânii viitoare”, ceea ce ar permite din nou accesarea bazei de date. De ce contează: TVA redus condiționat de termene care nu mai pot fi respectate Din perspectiva fiscalității, problema apare atunci când termenele din antecontracte și condițiile pentru aplicarea TVA redus nu mai pot fi îndeplinite la timp din cauza indisponibilității serviciilor ANCPI. În acest context, prelungirea discutată ar funcționa ca o măsură de „înghețare” a termenelor, astfel încât beneficiul fiscal să nu fie pierdut din cauza zilelor în care instituția nu a funcționat. Premierul a mai arătat că blocajul durează deja de o săptămână și că, până marți, se vor împlini două săptămâni, menționând că o soluție inițială luată în calcul a fost prelungirea programului ANCPI pentru recuperarea zilelor pierdute. [...]
