Știri
Știri din categoria Statistici
Numărul firmelor radiate a scăzut cu 3% în ianuarie-februarie 2026, la 12.100, potrivit Economica.net. Datele indică o reducere ușoară față de primele două luni din 2025, însă evoluțiile au fost neuniforme între județe și sectoare economice.
Bucureștiul a avut cele mai multe radieri, cu 2.271 de firme, în creștere cu 4,35% față de ianuarie-februarie 2025. La nivel județean, valori ridicate au mai fost raportate în Bihor (504, +7,23%), Cluj (493, -14,41%), Constanța (481, +35,1%), Timiș (469, -6,94%), Iași (459, -15,47%) și Ilfov (427, +16,03%).
La polul opus, cele mai puține radieri au fost consemnate în Giurgiu (78, -32,17%), Tulcea (80, -23,19%), Mehedinți (82, -14,58%) și Ialomița (85, +23,19%). În același timp, cele mai mari creșteri procentuale ale numărului de radieri au fost în Galați (+43,08%), Constanța (+35,11%) și Caraș-Severin (+31,91%), iar cele mai ample scăderi au fost în Tulcea (-38,93%), Bistrița-Năsăud (-38,74%) și Giurgiu (-32,17%).
Pe domenii de activitate, cele mai multe radieri au fost în comerțul cu ridicata și cu amănuntul (inclusiv repararea autovehiculelor și motocicletelor), cu 2.421 de cazuri, în scădere cu 18,84% față de primele două luni din 2025. Au urmat agricultura, silvicultura și pescuitul (986, -30,66%) și construcțiile (918, -10,09%), ceea ce a tras în jos totalul, în pofida creșterilor din unele județe.
În februarie 2026 au fost consemnate 5.788 de radieri de firme, cele mai multe în București (1.099), Bihor (292), Cluj (265) și Iași (247).
Recomandate
Numărul dosarelor noi de insolvență a sărit în mai la 864, cu un vârf în București , semn că presiunea pe lichiditate rămâne ridicată în unele sectoare și județe, potrivit datelor RisCo.ro citate de Ziarul Financiar . În luna mai au fost deschise 864 de dosare noi de insolvență la nivel național, față de 500 în aprilie. În București, numărul dosarelor noi a ajuns la 215, de la „peste 100” în aprilie, conform aceleiași surse. Unde se văd cele mai mari creșteri pe județe Datele RisCo.ro indică evoluții puternic diferite de la un județ la altul: Bihor : 50 de dosare noi, +28% față de mai 2025. Ilfov : 50 de dosare, peste +50% . Constanța : 42 de insolvențe noi, de la 20 în mai 2025. Hunedoara : 32 de dosare, +191% . Există și județe cu scăderi Pe de altă parte, sunt județe în care insolvențele au scăzut față de anul trecut, inclusiv: Argeș : scădere „cu până la 25%”; Maramureș : -78% , la 10 dosare; Olt (-11%), Ialomița (-22%), Satu Mare (-13%), Harghita (-43%), Vâlcea (-56%). Sectoarele cele mai expuse: construcții, restaurante și retail nespecializat Pe activități economice, cele mai afectate au fost: lucrările de construcții : creștere de aproximativ 27% a dosarelor deschise în mai 2026; restaurantele : +30% ; comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate : +93% . RisCo.ro mai arată că „lucrările de instalații electrice și tehnico-sanitare și alte lucrări de instalații pentru construcții” au urcat cu circa 189% , de la 9 dosare în mai 2025 la 26 în mai 2026. Alte creșteri sunt menționate la cultivarea plantelor nepermanente (127%), comerț cu ridicata specializat al altor produse (70%), alte transporturi terestre de călători (25%), respectiv transporturi rutiere de mărfuri și servicii de mutare (4%). [...]
Benzina s-a scumpit cu 1,6% într-o săptămână în Rusia , iar dieselul cu 2,2%, potrivit datelor săptămânale publicate de Rosstat și citate de Meduza . Mișcarea contează în contextul unui „criză a combustibililor” și al discuțiilor recente despre transparența statisticilor oficiale privind prețurile la produse petroliere. În intervalul 23–29 iunie, creșterile au fost generalizate la nivel național, pe fondul tensiunilor din piață. Publicația The Bell a atras atenția asupra publicării acestor date, notează Meduza. Cât a ajuns să coste benzina La 29 iunie, prețul mediu de consum pentru benzină a fost de 72,38 ruble/litru. Pe sortimente, Rosstat indică: AI-92: 68,76 ruble/litru AI-95: 74,38 ruble/litru AI-98 și peste: 97,15 ruble/litru Diferențe mari între regiuni Cele mai mari scumpiri la benzină au fost raportate în Sevastopol (anexat), unde prețurile au urcat cu 30%. În schimb, în Moscova și regiunea Moscovei, benzina s-a ieftinit, cu 0,7%, respectiv 1,6%, potrivit datelor Rosstat. Context: criza combustibililor și disputa despre publicarea datelor Creșterea prețurilor apare pe fondul unei crize a combustibililor, pe care Meduza o leagă de atacuri cu drone ucrainene asupra unor obiective petroliere din regiuni ale Rusiei. Separat, cu o zi înainte, a devenit cunoscut faptul că guvernul a exclus din Planul federal al lucrărilor statistice publicarea informațiilor despre prețurile de consum la produse petroliere. Jurnaliștii The Bell au presupus că Rosstat ar putea să nu mai publice dinamica prețurilor la combustibili, însă instituția a transmis că va continua publicarea „în volum complet”, motivând că a eliminat poziții care se dublau. Meduza amintește că Rosstat a mai ascuns anterior din statisticile publicate și alte informații de interes public, inclusiv date despre inegalitate. [...]
Așteptările de scumpiri rămân ridicate în economie, cu cele mai puternice semnale în construcții și retail , potrivit datelor publicate de Economedia , care citează ancheta de conjunctură din iunie a Institutului Național de Statistică (INS) pentru perioada iunie–august 2026. În paralel, managerii indică o activitate în general stabilă în industrie, dar cu semne de răcire în servicii și comerț. Unde se văd cele mai mari presiuni pe prețuri Estimările managerilor arată creșteri de prețuri în toate sectoarele analizate, însă amplitudinea diferă: Construcții: prețurile lucrărilor sunt așteptate să aibă o „dinamică accentuată”, cu sold conjunctural +45% . Comerț cu amănuntul: managerii anticipează creștere accentuată a prețurilor , sold conjunctural +41% . Industria prelucrătoare: prețurile produselor industriale sunt așteptate să crească, sold conjunctural +25% . Servicii: prețurile de vânzare/facturare sunt estimate în creștere, sold conjunctural +16% . Activitatea și cererea: stabilitate în industrie, slăbiciune în servicii Pe partea de volum de activitate, semnalele sunt mixte: Industria prelucrătoare: relativă stabilitate a producției, sold conjunctural +1% . Construcții: tendință de creștere a volumului producției, sold conjunctural +17% . Comerț cu amănuntul: scădere moderată a cifrei de afaceri, sold conjunctural -14% . Servicii: scădere a cererii de servicii, sold conjunctural -24% . Piața muncii: stabilitate în construcții, scăderi în servicii În privința forței de muncă, managerii indică: Industria prelucrătoare: relativă stabilitate a numărului de salariați, sold conjunctural -3% . Construcții: relativă stabilitate, sold conjunctural +2% . Comerț cu amănuntul: scădere moderată a numărului de salariați, sold conjunctural -7% . Servicii: scădere a numărului de salariați, sold conjunctural -29% . Datele sugerează că, pentru următoarele trei luni, companiile se așteaptă la presiuni de cost și prețuri în creștere , chiar și în sectoare unde cererea sau cifra de afaceri sunt anticipate în scădere, ceea ce poate complica deciziile de bugetare și politica de preț în a doua parte a verii. [...]
Scăderea sărăciei în 2025 a depins puternic de pensii și alte transferuri sociale , arată datele INS prezentate de Economedia . Fără aceste plăți, aproape 4 din 9 persoane (44,2%) ar fi fost sub pragul sărăciei relative, iar în rândul vârstnicilor de 65+ incidența ar fi urcat la 87,9%. În 2025, numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie a coborât la 3,468 milioane, cu 3,5% mai puțin față de anul precedent, iar rata sărăciei relative (AROP) a ajuns la 18,4%, în scădere cu 0,6 puncte procentuale. Cine rămâne mai expus: tineri și copii Diferențele de gen sunt mici, însă rata sărăciei a fost ușor mai ridicată la femei decât la bărbați (18,7% față de 18%). Pe grupe de vârstă, cele mai afectate categorii au fost: tinerii de 18–24 de ani: 25,8%; copiii de 0–18 ani: 23,6%. INS indică pentru 2025 un prag al sărăciei relative de 24.435 lei/an/persoană. Deprivare severă și excluziune socială: niveluri încă ridicate Rata de deprivare materială și socială severă s-a situat la 16,8% (minus 0,4 puncte procentuale), afectând aproximativ 3,16 milioane de persoane. Femeile reprezintă 55,9% din totalul celor afectați, iar incidența este mai ridicată la: copii: 21,1%; persoane de 65+ ani: 19,2%. În paralel, riscul de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) a fost de 27,4%, echivalentul a 5,2 milioane de persoane, în scădere cu 0,5 puncte procentuale față de 2024. Unde se vede cel mai mult diferența: gospodării și regiuni Cea mai mare incidență AROPE s-a înregistrat la: gospodăriile cu doi adulți și trei sau mai mulți copii dependenți: 50,2%; gospodăriile monoparentale: 45,7%. Regional, București-Ilfov a avut cea mai scăzută rată (13,6%), în timp ce Sud-Est (38%) și Sud-Vest Oltenia (36%) au raportat cele mai ridicate niveluri. Datele INS mai arată că 16% dintre persoanele ocupate au fost expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, față de 36,5% în rândul persoanelor fără ocupație. Informațiile sunt preluate de Economedia din Agerpres , pe baza comunicării INS ( Agerpres ). [...]
Creditarea neguvernamentală a accelerat pe componenta în valută , în timp ce împrumuturile în lei au avut un avans modest, potrivit datelor prezentate de Profit , pe baza unui comunicat al Băncii Naționale a României . În luna mai 2026, creditul în lei (66,9% din totalul creditului neguvernamental) s-a majorat cu 0,3%, iar creditul în valută exprimat în lei (33,% din total) a urcat cu 4,1% — respectiv cu 2% dacă indicatorul este exprimat în euro. Pe comparația anuală (mai 2026 față de mai 2025), creditul neguvernamental a crescut cu 7,7% (dar este în scădere cu 2,8% în termeni reali, adică după ajustarea cu inflația), pe fondul: unei creșteri de 3,2% a componentei în lei (minus 6,9% în termeni reali); unui avans de 18,1% a componentei în valută exprimată în lei (14% dacă este exprimată în euro), conform Agerpres , citată de publicație. Creditul guvernamental și masa monetară: creșteri lunare Soldul creditului guvernamental acordat de instituțiile de credit a consemnat în mai 2026, față de aprilie 2026, un avans de 1,7%, până la aproape 283,309 miliarde lei. Comparativ cu mai 2025, acesta s-a majorat cu 8,8% (minus 1,9% în termeni reali). Masa monetară în sens larg (M3) a ajuns la sfârșitul lunii mai 2026 la 806,089 miliarde lei, în creștere cu 1,6% față de aprilie (1% în termeni reali). Față de mai 2025, M3 s-a majorat cu 7,5% (minus 3% în termeni reali). Depozitele: avans lunar, dar scăderi punctuale la populație în lei Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în mai 2026 cu 1,6% față de luna anterioară, până la aproape 683,366 miliarde lei. În ritm anual, creșterea este de 7,7% (minus 2,8% în termeni reali), potrivit BNR. Structura depozitelor arată evoluții diferite între lei și valută: Depozite în lei (67,7% din total): +0,8% față de aprilie, până la 462,534 miliarde lei; +7,8% față de mai 2025 (minus 2,7% în termeni reali). Depozitele în lei ale gospodăriilor populației: -0,3% lunar, până la 268,245 miliarde lei; +7,5% anual (minus 3% în termeni reali). Depozitele în lei ale altor sectoare (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare): +2,3% lunar, până la 194,289 miliarde lei; +8,3% anual (minus 2,3% în termeni reali). Depozite în valută (32,3% din total), exprimate în lei: +3,3% lunar, până la 220,832 miliarde lei; în euro, +1,2% până la 42,072 miliarde euro. În ritm anual: +7,5% în lei (3,7% în euro). Depozitele în valută ale populației: +2,7% lunar, până la 150,644 miliarde lei; în euro, +0,6% până la 28,700 miliarde euro. Anual: +8,9% în lei (5,1% în euro). Depozitele în valută ale altor sectoare: +4,9% lunar, până la 70,187 miliarde lei; în euro, +2,7% până la 13,372 miliarde euro. Anual: +4,5% în lei (0,8% în euro). [...]
Consumul de servicii al populației s-a contractat puternic în aprilie , iar scăderea de două cifre indică o frânare a cererii interne care lovește direct HoReCa, divertismentul și serviciile „amânabile”, potrivit HotNews , pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INS) . INS arată că volumul cifrei de afaceri din serviciile de piață prestate populației a scăzut cu 10,3% în aprilie 2026 față de aprilie 2025. Ajustat în funcție de numărul de zile lucrătoare și sezonalitate, declinul este de 9,5%. Tendința nu este una izolată: pe primele patru luni din 2026, scăderea cumulată este de 9,8% (date brute), respectiv 7,9% (ajustat). Unde se vede retragerea consumatorului Datele pe sectoare conturează o comprimare a cheltuielilor discreționare (cele care pot fi tăiate rapid din buget): Hoteluri și restaurante: -12,9% față de aprilie 2025 Jocuri de noroc și activități recreative: -19,1% (cel mai mare declin dintre categoriile monitorizate) Coafură și activități de înfrumusețare: -13,7% În definiția statistică, „serviciile de piață prestate populației” includ, între altele, cazare și alimentație publică, turism, reparații, recreere, sănătate, învățământ și alte servicii pentru persoane fizice. Excepția: turismul vândut prin agenții Singura categorie pe plus în aprilie a fost cea a agențiilor turistice și tur-operatorilor , cu o creștere de 23,3% față de aprilie 2025. Interpretarea din articol este că acest tip de consum poate fi mai ușor planificat și uneori finanțat în rate, ceea ce îl face mai rezistent decât cheltuielile curente. De ce contează: scăderea e „reală”, nu doar efect de preț Seria INS este exprimată în termeni reali (deflatată cu indici de preț), ceea ce înseamnă că vorbim despre o reducere efectivă a volumului de servicii consumate , nu doar despre o dinamică nominală influențată de inflație. În contextul descris de HotNews , tabloul macro rămâne dificil: salariile reale sunt prezentate ca stagnante, piața muncii dă semne de răcire, iar politica fiscală este în consolidare. Articolul mai notează și intrarea tehnică în recesiune în primul trimestru, cu două trimestre consecutive de contracție a PIB. Ce semnal dă pentru companii Pentru operatorii din servicii orientate către populație, scăderile de volum se traduc, în practică, în cerere mai slabă și presiune pe utilizarea capacităților (de la mese libere în restaurante până la programări mai rare în servicii personale). În același timp, creșterea agențiilor de turism sugerează o polarizare a consumului , între segmente care își permit cheltuieli planificate și cele care reduc cheltuielile de zi cu zi. [...]
