Știri
Știri din categoria Statistici
Numărul firmelor radiate a scăzut cu 3% în ianuarie-februarie 2026, la 12.100, potrivit Economica.net. Datele indică o reducere ușoară față de primele două luni din 2025, însă evoluțiile au fost neuniforme între județe și sectoare economice.
Bucureștiul a avut cele mai multe radieri, cu 2.271 de firme, în creștere cu 4,35% față de ianuarie-februarie 2025. La nivel județean, valori ridicate au mai fost raportate în Bihor (504, +7,23%), Cluj (493, -14,41%), Constanța (481, +35,1%), Timiș (469, -6,94%), Iași (459, -15,47%) și Ilfov (427, +16,03%).
La polul opus, cele mai puține radieri au fost consemnate în Giurgiu (78, -32,17%), Tulcea (80, -23,19%), Mehedinți (82, -14,58%) și Ialomița (85, +23,19%). În același timp, cele mai mari creșteri procentuale ale numărului de radieri au fost în Galați (+43,08%), Constanța (+35,11%) și Caraș-Severin (+31,91%), iar cele mai ample scăderi au fost în Tulcea (-38,93%), Bistrița-Năsăud (-38,74%) și Giurgiu (-32,17%).
Pe domenii de activitate, cele mai multe radieri au fost în comerțul cu ridicata și cu amănuntul (inclusiv repararea autovehiculelor și motocicletelor), cu 2.421 de cazuri, în scădere cu 18,84% față de primele două luni din 2025. Au urmat agricultura, silvicultura și pescuitul (986, -30,66%) și construcțiile (918, -10,09%), ceea ce a tras în jos totalul, în pofida creșterilor din unele județe.
În februarie 2026 au fost consemnate 5.788 de radieri de firme, cele mai multe în București (1.099), Bihor (292), Cluj (265) și Iași (247).
Recomandate
ANAP a trimis către instituțiile de control un raport despre utilizarea masivă de către Romsilva a negocierii fără publicare , după ce regia a derulat în 2025 nu mai puțin de 371 de astfel de proceduri, cu contracte atribuite de 28.254.307 lei, potrivit Economica . Documentul a fost transmis Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) și adus la cunoștința Curții de Conturi și Consiliului Concurenței, pentru analiză și eventuale măsuri în limitele competențelor legale. Procedura de „negociere fără publicare prealabilă a unui anunț de participare” este o excepție de la achizițiile competitive și poate fi folosită doar în situații expres prevăzute de lege. ANAP spune că analiza urmărește să identifice evoluții, tipare de utilizare și riscuri asociate recurgerii la această procedură, în continuarea demersului de monitorizare pentru perioada 2020–2024. Cifrele-cheie: volum în scădere, dar pondere în creștere Deși numărul procedurilor a scăzut puternic față de anii anteriori, Romsilva rămâne un utilizator major al acestei excepții. În 2025, regia a publicat 371 de proceduri, față de 860 în 2024 și un maxim de 1.324 în 2023. La nivel național, Romsilva s-a situat pe locul al doilea ca volum de astfel de proceduri, fiind depășită doar de Spitalul Clinic Municipal de Urgență Moinești (418) și urmată de Spitalul Universitar de Urgență București (351). Valoarea totală atribuită de Romsilva prin această procedură a fost de 28.254.307 lei, reprezentând 0,46% din valoarea totală a negocierilor fără publicare (NFP) la nivel național în 2025, pondere în creștere de la 0,31% în 2024. „Extrema urgență”, principalul motiv invocat Din totalul procedurilor derulate de Romsilva în 2025: 82,75% au fost justificate prin „extremă urgență”; 17% au fost inițiate după ce nu a fost primită nicio ofertă la procedurile competitive inițiale. ANAP mai indică faptul că negocierea fără publicare este folosită frecvent pentru achiziții cu valori individuale reduse sau medii, în special în zona serviciilor silvice. Ce tip de achiziții și unde s-au concentrat Majoritatea covârșitoare a procedurilor (94,61%, adică 351 din 371) au fost încadrate în diviziunea CPV 77 („Servicii pentru agricultură, silvicultură, horticultură, acvacultură și apicultură”), preponderent servicii de exploatare forestieră. Teritorial, distribuția arată o concentrare puternică: Municipiul București: 215 proceduri; județul Suceava: 106 proceduri; Bihor: 30; Tulcea: 10; Arad: 5; Caraș-Severin: 3; Prahova: 2. Recomandarea ANAP: planificare și control intern mai puternice Președintele ANAP, Raluca Rogoz, arată că nivelul de utilizare identificat „justifică o monitorizare atentă și constantă” și recomandă întărirea planificării achizițiilor și a controlului intern, astfel încât procedura excepțională să rămână limitată la cazurile permise de lege. „Recomandăm consolidarea mecanismelor de planificare a achizițiilor și a sistemului de control intern la nivelul autorității contractante, astfel încât recurgerea la această procedură să rămână limitată la situațiile în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute de cadrul legal.” ANAP precizează că va continua monitorizarea utilizării negocierii fără publicare și va analiza indicatorii de performanță la nivelul sistemului național de achiziții publice, pentru a identifica tendințe și eventuale riscuri sistemice. [...]
Insolvențele au urcat cu peste 12% în S1 2026, cu presiune concentrată în București și în câteva sectoare-cheie , potrivit datelor ONRC citate de Economica . În primele șase luni din 2026, cele mai multe firme și PFA-uri intrate în insolvență au fost înregistrate în București: 725 de cazuri, în creștere cu 6,93% față de aceeași perioadă din 2025. Unde se vede cel mai puternic creșterea După București, următoarele județe au avut cele mai multe insolvențe în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026: Bihor: 275 (minus 5,82%) Cluj: 218 (minus 15,18%) Timiș: 187 (plus 18,35%) Ilfov: 185 (plus 8,82%) Prahova: 138 (plus 23,21%) La polul opus, cele mai puține insolvențe au fost consemnate în: Covasna: 17 (plus 13,33%) Harghita: 18 (0% – fără modificări) Botoșani: 21 (plus 10,53%) Mehedinți: 24 (plus 4,35%) Sălaj: 24 (minus 46,67%) Teleorman: 29 (plus 70,59%) Ritmul din iunie: 709 insolvențe într-o singură lună Numai în luna iunie au intrat în insolvență 709 firme și PFA. Cele mai multe au fost în: București: 119 Bihor: 63 Ilfov: 45 Timiș: 42 Cluj: 29 Prahova: 29 Sectoarele care trag în sus statistica Pe domenii de activitate, cele mai multe insolvențe s-au înregistrat în: Comerț cu ridicata și amănuntul: 229 (plus 388,14% față de S1 2025) Construcții: 210 (plus 412,20%) Transport și depozitare: 132 (plus 266,67%) Industria prelucrătoare: 128 (plus 312,90%) Creșterile procentuale foarte mari pe aceste sectoare indică o deteriorare rapidă a situației pentru firmele din lanțurile de distribuție, șantiere și logistică, cu potențial de propagare în restul economiei prin întârzieri la plată și blocaje în relațiile comerciale. [...]
București ul a concentrat 557.319 sosiri de turiști în ianuarie–aprilie 2026 , un volum care pune presiune directă pe capacitatea de cazare și pe gradul de ocupare, potrivit datelor Institutului Național de Statistică citate de Economica . Unde s-au cazat turiștii: hotelurile domină piața Din totalul sosirilor înregistrate în Capitală, cele mai multe au fost consemnate în hoteluri: 463.122, adică 83% din total. Pe locul următor s-au situat apartamentele și camerele de închiriat, cu 77.511 sosiri (14% din total). Înnoptări și sezonalitate: vârful a fost în martie În perioada ianuarie–aprilie 2026, numărul total al înnoptărilor în București a fost de 1.146.632. Cea mai mare valoare lunară a fost în martie, cu 316.692 de înnoptări, iar cea mai mică în ianuarie, cu 246.476. Gradul de ocupare: între 35,6% și 42,6% Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a variat între 35,6% în ianuarie și 42,6% în martie, ceea ce indică o creștere a ocupării în lunile de început de primăvară. Context național: Bucureștiul, o parte importantă din total La nivel național, în structurile de primire turistică din România (inclusiv apartamente și camere de închiriat) au fost înregistrate 3,166 milioane sosiri de turiști în primele patru luni ale anului, iar numărul de înnoptări a fost de 5,969 milioane, conform INS. [...]
Participarea la o nuntă a ajuns să coste, în medie, 2.600 de lei pentru un cuplu , iar presiunea financiară îi face pe mulți români să refuze invitațiile, potrivit unui sondaj publicat de Raiffeisen Bank . Datele indică faptul că sezonul nunților nu mai este doar o perioadă de socializare, ci și un test de buget pentru o parte semnificativă dintre invitați. Costul mediu raportat este de 1.700 de lei pentru o persoană și 2.600 de lei pentru un cuplu. În plus, unul din patru cupluri afirmă că, pentru astfel de evenimente, cheltuiește cel puțin 3.000 de lei. În vara aceasta, 16% dintre români participă la nunți ca invitați, iar 6% organizează o nuntă, conform cercetării. Din ce se compune nota de plată pentru invitați Principala cheltuială rămâne darul în bani: 87% dintre cei care merg la nuntă îl includ în bugetul de participare. Pe lângă acesta, respondenții au indicat și alte costuri asociate: 41%: ținuta, încălțămintea și accesoriile; 28%: transportul; 25%: servicii de machiaj și stilist. În decizia de a participa, criteriul dominant este relația cu mirii: 40% dintre invitați spun că acesta este principalul motiv. Pentru 25% contează obligația socială, 11% iau în calcul data și disponibilitatea, iar 10% costul total al participării. Costurile schimbă comportamentul: refuzuri și stres financiar Impactul financiar se vede direct în rata de refuz: 55% dintre români spun că au refuzat o invitație la nuntă din motive financiare. Alți 22% afirmă că nu au refuzat, dar s-au gândit la costuri. Pentru cei care participă la nunți în această vară, 83% sunt de acord că aceste evenimente au devenit o sursă importantă de stres financiar în sezonul de vară, potrivit sondajului. Organizatorii: buget mediu de 60.000 de lei Presiunea nu este doar la invitați. Pentru cei care organizează o nuntă în această vară, bugetul mediu estimat ajunge la 60.000 de lei. Cele mai costisitoare componente, potrivit organizatorilor, sunt: restaurantul sau locația (39%); meniul și băuturile (37%); muzica, DJ-ul sau formația (29%). La nivel de percepție, 44% dintre români consideră că organizatorii și invitații resimt în egală măsură costurile asociate nunților. Alți 18% cred că organizatorii sunt cei mai afectați, iar 17% spun că presiunea este mai mare asupra invitaților. Sondajul a fost realizat în colaborare cu Appinio , pe un eșantion de 1.300 de persoane cu vârste între 18 și 65 de ani, reprezentativ la nivel național, în luna iulie 2026, și face parte din seria „Despre Bani 1:1” derulată de Raiffeisen Bank România. [...]
Economia României rămâne în recesiune , după ce PIB-ul a stagnat în trimestrul II din 2026 față de începutul anului, dar a înregistrat o scădere anuală semnificativă, potrivit datelor citate de Biziday dintr-un comunicat al INSSE . Pe seria brută (neajustată), statistica oficială indică o contracție de -0,4% în trimestrul II (aprilie–iunie 2026) față de același trimestru din 2025. Când se ține cont de numărul efectiv de zile lucrate (seria ajustată sezonier), scăderea este mai amplă, de -2% . Din perspectivă trimestrială, PIB-ul din T2 2026 a fost nemodificat față de T1 2026 pe seria ajustată sezonier. Totuși, această stagnare vine după două trimestre consecutive de scădere , ceea ce menține economia în recesiune. Ce arată datele pe primele șase luni În semestrul I din 2026, economia a scăzut comparativ cu aceeași perioadă din 2025: -0,8% pe seria brută; -1,6% pe seria ajustată sezonier. Datele provin din comunicatul INSSE citat de Biziday . [...]
Debitului scăzut al Dunării îi corespunde un risc operațional pentru energie , după ce autoritățile au început procedurile de oprire a Centralei nucleare de la Cernavodă , în contextul în care fluviul are la intrarea în țară un debit mult sub media perioadei, potrivit news.ro . Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) anunță că, în intervalul 12–13 august 2026, ora 07:00, debitul Dunării la intrarea în România (secțiunea Baziaș) a fost staționar în ultimele 25 de ore, la 1.350 m³/s, față de media multianuală a lunii august de 3.900 m³/s. Prognoza pe următoarele 24 de ore: ușoară creștere, dar niveluri încă joase Până vineri, la ora 07:00, hidrologii estimează o ușoară creștere a debitului la intrarea în țară, până la 1.400 m³/s. Pentru sectorul din aval de Porțile de Fier, INHGA indică o evoluție mixtă: debite relativ staționare pe sectorul Gruia – Tr. Măgurele; debite în scădere ușoară pe sectorul Zimnicea – Tulcea. Efect imediat: proceduri de oprire la Cernavodă Din cauza debitului scăzut al fluviului, joi dimineață autoritățile au început procedurile de oprire a Centralei nucleare de la Cernavodă, conform informațiilor transmise. De la orele prânzului, centrala urmează să fie complet oprită; în ultimele zile, aceasta a furnizat în Sistemul Energetic Național aproximativ 680 MW. [...]
