Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
Deficitul bugetar a coborât la 1,17% din PIB după primele patru luni din 2026 , o ajustare care reduce presiunea de finanțare a statului și poate conta în relația cu investitorii și cu angajamentele fiscale asumate la nivel european, potrivit Știrile Pro TV , care citează date ale Ministerului Finanțelor transmise prin Agerpres. În termeni nominali, execuția bugetului general consolidat s-a încheiat la final de aprilie cu un deficit de 23,95 miliarde lei, față de 55,97 miliarde lei în aceeași perioadă din 2025. Ca pondere în PIB, deficitul este de 1,17%, comparativ cu 2,92% în ianuarie–aprilie 2025, ceea ce înseamnă o reducere de 1,75 puncte procentuale. De ce contează: o corecție fiscală de amploare, după doi ani cu deficit ridicat Ministerul Finanțelor descrie evoluția drept „una dintre cele mai importante ajustări bugetare din ultimii ani”, cu o reducere de peste 32 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, instituția arată că, raportat la ultimii doi ani, traiectoria deficitului s-a schimbat vizibil: de la 3,24% din PIB în primele patru luni din 2024, la 2,92% în 2025 și la 1,17% în 2026. Ce a stat în spatele scăderii: venituri mai mari și efectul măsurilor fiscale din 2025 Veniturile totale ale bugetului au însumat 223,83 miliarde lei în primele patru luni din 2026, în creștere cu 12% față de aceeași perioadă a anului trecut. Ministerul Finanțelor indică drept factori principali veniturile curente, în special din TVA, impozitul pe salarii și venit și contribuțiile de asigurări, și le leagă de măsurile fiscale adoptate în 2025, dar și de o îmbunătățire graduală a colectării și a conformării fiscale. Ținta pentru 2026 și riscurile invocate de Finanțe Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , a declarat că obiectivul pentru 2026 rămâne reducerea deficitului bugetar la 6,2% din PIB „în termeni cash”, în linie cu angajamentele europene. În același timp, el a avertizat că ajustarea are loc într-un context de cerere internă mai slabă și inflație ridicată, ceea ce ar impune control al cheltuielilor curente și accelerarea absorbției fondurilor europene, în paralel cu menținerea investițiilor publice. [...]
România conduce o alianță de 16 state care cere protejarea banilor pentru agricultură și coeziune în negocierile pentru bugetul multianual al UE 2028–2034, estimat la 1,8 trilioane de euro (aprox. 9.000 miliarde lei), pe fondul unei divizări tot mai puternice între statele contributoare nete și cele care depind mai mult de fondurile europene, potrivit Economedia . Miza economică este directă: nivelul finanțării pentru politica agricolă comună și pentru politica de coeziune (fonduri pentru reducerea decalajelor de dezvoltare) influențează investițiile publice și private în statele din Europa Centrală și de Est, inclusiv România, în timp ce statele mai bogate încearcă să limiteze costul total al bugetului și să reorienteze cheltuielile. Două blocuri cu priorități opuse Pe de o parte, mai multe state bogate – Germania, Franța, Olanda, Austria și țările nordice – cer o reducere semnificativă a bugetului și se opun creșterii contribuțiilor la nivel european. Acestea susțin că fondurile ar trebui direcționate mai mult către competitivitate economică și apărare. De cealaltă parte, o alianță de 16 state membre, coordonată de România, susține menținerea sau chiar creșterea finanțării pentru agricultură și coeziune. Din grup fac parte, între altele, Italia, Spania, Polonia, Bulgaria și Ungaria, alături de alte state din Europa Centrală și de Est. Argumentul alianței coordonate de România: „pierderi în termeni reali” Statele din acest grup afirmă că, în propunerea actuală a Comisiei Europene, politicile de coeziune și agricultura ar fi singurele care ar pierde „în termeni reali”, în pofida creșterii generale a bugetului. În plus, alianța cere eliminarea reducerilor de contribuții (corecții) de care beneficiază unele state mai bogate, precum Germania, Suedia sau Olanda. Ce urmează în negocieri Comisia Europeană propune un buget total de până la 1,8 trilioane de euro (aprox. 9.000 miliarde lei) pentru perioada 2028–2034. Dacă sunt incluse și rambursările datoriilor din perioada pandemiei, totalul ar putea urca la aproape 2 trilioane de euro (aprox. 10.000 miliarde lei). Discuțiile au loc înaintea negocierilor oficiale la nivel european, iar statele contributoare nete se coordonează mai strâns pentru o poziție comună. Negocierile sunt așteptate să continue în următoarele săptămâni, înainte de reuniunile Consiliului European. [...]
BCE este împinsă spre o majorare a dobânzilor în iunie, chiar dacă tensiunile cu Iranul se reduc , pe fondul unui șoc energetic care începe să se transmită în restul economiei și riscă să alimenteze o spirală a prețurilor, potrivit Agerpres , care citează un interviu Reuters cu Isabel Schnabel , membru în Comitetul Executiv al Băncii Centrale Europene . BCE a menținut dobânzile neschimbate în ultimul an, însă la reuniunea de luna trecută a fost discutată o majorare, după ce costurile semnificativ mai mari la energie au împins inflația „mult peste” ținta de 2% a instituției, iar mai mulți decidenți au semnalat nevoia de acțiune. „Având în vedere amploarea și persistența șocului actual, ignorarea acestei situații nu mai este o opțiune, în opinia mea. Din perspectiva de astăzi, cred că va fi necesară o majorare a dobânzilor în iunie.” De ce un acord de pace nu ar schimba automat decizia Deși SUA au semnalat progrese în discuțiile de pace cu Iranul, Schnabel spune că BCE ar putea fi trecut de un „punct fără întoarcere”, deoarece infrastructura energetică a fost deteriorată, iar efectele prețurilor ridicate la energie se propagă în economie. „Chiar dacă războiul s-ar încheia astăzi, infrastructura energetică și lanțurile globale de aprovizionare au fost deja afectate semnificativ. Așadar, chiar și în această situație, cred că ar fi necesară o reacție de politică monetară.” Riscul de „efecte de runda a doua” și inflație mai mare Inflația în zona euro a ajuns la 3% luna trecută, iar Schnabel anticipează că sunt probabile noi creșteri. O preocupare centrală este ca energia scumpă să împingă în sus și alte prețuri, prin așa-numitele „efecte de runda a doua” (când scumpirile inițiale se transmit în lanț către bunuri și servicii), ceea ce ar putea declanșa o spirală inflaționistă dificil de oprit. Oficialul BCE afirmă că unele dintre aceste efecte ar putea fi deja vizibile, potrivit unor sondaje, inclusiv Sondajul BCE privind așteptările consumatorilor, indicatorul PMI și Indicatorul de Sentiment Economic (ESI) al Comisiei Europene. Ce urmează după iunie: fără „pilot automat”, dar cu scenariu de două majorări Dincolo de ședința din iunie, Schnabel susține că BCE nu ar trebui să se angajeze dinainte pe o traiectorie fixă, ci să își reevalueze poziția la fiecare reuniune, pe baza datelor. Totuși, ea subliniază că scenariul de bază al BCE include două majorări ale dobânzilor, ceea ce sugerează că o singură creștere ar putea să nu fie suficientă. În același timp, perspectiva de înăsprire este complicată de slăbiciunea economiei zonei euro. Comisia Europeană a prognozat recent o creștere economică de 0,9% în 2026, dar Schnabel avertizează că impactul negativ al șocului energetic asupra creșterii ar putea fi mai puternic, invocând o scădere accentuată a indicatorilor de încredere, mai ales în rândul consumatorilor. [...]
BCE ar putea intra într-un ciclu de înăsprire a politicii monetare din iunie , pe fondul riscului ca scumpirea energiei să se transmită în restul economiei și să alimenteze o spirală inflaționistă, potrivit Economica , care citează declarațiile Isabel Schnabel , membru în Comitetul Executiv al BCE. Oficialul BCE susține că o majorare a dobânzilor în iunie ar fi necesară „având în vedere amploarea și persistența șocului actual”, în condițiile în care inflația a urcat la 3% în zona euro luna trecută, peste ținta de 2% a băncii centrale. „Din perspectiva de astăzi, cred că va fi necesară o majorare a dobânzilor în iunie.” De ce „pacea” nu ar schimba automat decizia BCE Chiar dacă SUA au semnalat progrese în discuțiile de pace cu Iranul, Schnabel spune că BCE ar putea fi trecut de un „punct fără întoarcere”, deoarece infrastructura energetică și lanțurile globale de aprovizionare au fost deja afectate, iar prețurile ridicate la energie se propagă în economie. „Chiar dacă războiul s-ar încheia astăzi, infrastructura energetică și lanțurile globale de aprovizionare au fost deja afectate semnificativ. Așadar, chiar și în această situație, cred că ar fi necesară o reacție de politică monetară.” În plus, ea afirmă că zona euro a depășit scenariul negativ care presupunea o normalizare rapidă a prețurilor petrolului, ceea ce întărește argumentul pentru o reacție de politică monetară. Riscul de „efecte de runda a doua” și semnalele din sondaje BCE se teme că energia scumpă va împinge în sus și prețurile altor bunuri și servicii prin așa-numitele „efecte de runda a doua” (când scumpirile inițiale se transferă în salarii și în prețuri mai largi), ceea ce poate declanșa o spirală inflaționistă greu de oprit. Schnabel spune că unele dintre aceste efecte ar putea fi deja vizibile, invocând o serie de sondaje și indicatori, între care: Sondajul BCE privind așteptările consumatorilor; indicatorul PMI (indice al activității în industrie și servicii); Indicatorul de Sentiment Economic (ESI) calculat de Comisia Europeană. „Observăm semne tot mai mari că șocul se extinde și la alte părți ale coșului de consum.” Ce urmează după iunie: decizii „din ședință în ședință” Dincolo de reuniunea din iunie, Schnabel afirmă că BCE nu ar trebui să se angajeze din timp pe o traiectorie fixă, ci să își reevalueze poziția la fiecare ședință, în funcție de date. Totuși, ea amintește că scenariul de bază al BCE include două majorări ale dobânzilor, ceea ce sugerează că o singură creștere ar putea să nu fie suficientă. În același timp, spațiul de manevră este complicat de slăbiciunea economiei: Comisia Europeană a prognozat recent o creștere de 0,9% în 2026, iar Schnabel avertizează că impactul negativ asupra creșterii ar putea fi mai puternic, pe fondul scăderii indicatorilor de încredere, mai ales în rândul consumatorilor. [...]
Aproape jumătate dintre români vor creșteri de salarii și pensii în următoarele 6 luni , potrivit unui sondaj INSCOP prezentat de G4Media , în timp ce corupția rămâne cea mai des indicată „problemă principală a țării”. Mesajul dominant pentru decidenți este unul cu impact bugetar direct: presiunea publică se concentrează pe măsuri de venituri, înaintea reducerii cheltuielilor sau a reformelor. Sondajul a fost realizat în perioada 11–14 mai 2026. Priorități cu efect direct asupra bugetului Întrebați ce ar trebui să fie prioritar în următoarele 6 luni, respondenții au indicat: creșterea salariilor și pensiilor: 48,2% reducerea taxelor: 33,7% atragerea fondurilor europene: 26,1% reducerea cheltuielilor statului: 25,8% combaterea evaziunii fiscale: 22,7% stabilitatea politică și acordul între partide: 16,4% reforma administrației publice: 15% creșterea investițiilor publice: 14,2% organizarea de alegeri anticipate: 9,1% altă prioritate: 3,5% nu știu/nu răspund: 2,1% Pe segmente, creșterea salariilor și pensiilor este menționată peste medie de votanții PSD și AUR, femei, persoane între 30 și 44 de ani, respondenți cu educație primară, locuitori din urbanul mic și rural. Reducerea taxelor este indicată peste medie de votanții AUR, femei, persoane între 18 și 44 de ani, respondenți cu educație primară și locuitori din urbanul mic. Corupția, „problema principală”, dar economia apasă în top La întrebarea despre principala problemă a țării, răspunsurile au fost: corupția: 27,8% lipsa locurilor de muncă bine plătite: 14,9% instabilitatea politică: 13,4% inflația și costul vieții: 10,7% deficitul bugetar și datoria publică: 8,1% starea sistemului de educație: 6,6% starea sistemului de sănătate: 5% războiul și contextul internațional: 4,4% altceva: 2,6% nu știu/nu răspund: 2,4% Corupția este menționată peste medie de votanții PNL, USR și AUR, bărbați, persoane între 30 și 44 de ani, locuitori din București și din urbanul mare. Lipsa locurilor de muncă bine plătite apare peste medie la votanții PSD, locuitori din urbanul mic și persoane între 45 și 59 de ani. Instabilitatea politică este indicată peste medie de persoanele cu studii superioare. Contextul politic și interpretarea INSCOP Materialul notează că rezultatele vin pe fondul numirilor controversate din 8 aprilie la șefia parchetelor, făcute de președintele Nicușor Dan . Remus Ștefureac, director INSCOP Research, leagă coexistența temei corupției cu presiunea pentru creșteri de venituri de un electorat care poate favoriza mesaje populiste: „Faptul că tema corupției coexistă cu presiunea puternică pentru creșteri de salarii și pensii arată apariția unui electorat simultan moralizator și dependent de protecția economică a statului — o combinație care favorizează discursurile populiste ce promit atât «curățenie», cât și redistribuire rapidă.” Pentru zona economică, combinația dintre cererea de majorări de venituri și apetitul semnificativ pentru reducerea taxelor indică așteptări publice dificil de împăcat fără decizii cu impact asupra deficitului și datoriei, care apar deja între preocupările respondenților (8,1%). [...]
Noua lege a salarizării unitare taie 87 de sporuri și plafonează restul la 20% , schimbare care poate reduce veniturile variabile în unele instituții și mută accentul pe reguli mai stricte și pe premii de performanță, potrivit Adevărul . Proiectul introduce un plafon pentru sporuri, prime și indemnizații: maximum 20% din totalul salariilor de bază, calculat la nivelul fiecărui ordonator principal de credite. Măsura este contestată de sindicate, care susțin că anumite categorii profesionale ar putea pierde venituri. Plafon de 20%, dar cu excepții și reguli speciale Din plafonul de 20% sunt exceptate, între altele, sporurile pentru munca de noapte, orele suplimentare, persoanele cu handicap și anumite activități legate de fonduri europene. Pentru proiectele europene și fondurile externe, proiectul prevede: sporuri de până la 40% din salariul de bază pentru angajații din echipele de proiect, în funcție de timpul efectiv lucrat și progresul proiectului; sporuri de până la 20% pentru primari, viceprimari și alte funcții de demnitate publică implicate în implementarea proiectelor europene. Alte repere din proiect: munca de noapte: spor de 25%; ore suplimentare necompensate: spor de 75% sau 100% pentru activitatea în zile libere și sărbători legale; persoane cu handicap grav sau accentuat: spor de 15% din valoarea de referință. Sporurile pentru condiții de muncă urmează să fie stabilite ulterior prin regulamente separate pe domenii (sănătate, educație, administrație, justiție, apărare, cultură), după consultarea sindicatelor. Ministrul Dragoș Pîslaru a declarat: „Dispar sporurile de praf și de antenă, și cel puțin 5 ani de acum înainte nu vor mai putea fi introduse”. Premii de performanță: limită de 4% din fondul de salarii și maximum 30% dintre angajați Legea introduce un sistem de premiere a performanței, cu premii trimestriale, semestriale sau anuale pentru rezultate deosebite, activități speciale sau volum de muncă semnificativ mai mare decât cel normal. Premiile se acordă după consultarea sindicatelor și pe criterii stabilite prin regulamente pe domenii. Constrângerile bugetare și operaționale sunt explicite: valoarea totală a premiilor: maximum 4% din fondul total de salarii al instituției; beneficiari: maximum 30% dintre angajații instituției (execuție și conducere); premiu individual: între 10% și 20% din salariul de bază aferent perioadei evaluate. În 2027, sistemul de premiere ar urma să se aplice doar pentru personalul didactic și personalul din cadrul ANAF. Protecție tranzitorie a salariilor și transparență cu amenzi Dacă, prin noua grilă, un angajat ajunge la un salariu mai mic decât cel din decembrie 2026, proiectul prevede o „diferență salarială tranzitorie” care să compenseze pierderea, cu condiția să rămână pe aceeași funcție și în aceleași condiții de muncă. Măsura poate fi menținută până la finalul anului 2031, însă în calculul diferenței nu intră sporurile și stimulentele legate de fondurile europene. Pe partea de transparență, instituțiile publice ar urma să publice de două ori pe an lista funcțiilor și a veniturilor salariale (salarii de bază, sporuri, indemnizații, beneficii și baza legală). Nerespectarea obligațiilor poate fi sancționată cu amenzi între 20.000 și 30.000 de lei, aplicate de Inspecția Muncii. Control și sancțiuni pentru depășirea plafonului Proiectul introduce sancțiuni pentru acordarea ilegală de sporuri sau depășirea plafonului de 20%: amenzi de până la 50.000 de lei și recuperarea prejudiciilor. Controlul ar urma să fie realizat de Curtea de Conturi , conform detaliilor din proiect (menționate de Adevărul). [...]
Ministerul Finanțelor a atras 986,9 milioane de lei la 6,83% pe an , într-o licitație de obligațiuni de stat care arată costul la care se finanțează bugetul în piața internă, potrivit Antena 3 . Împrumutul a fost realizat luni printr-o emisiune de obligațiuni de stat de tip „benchmark” (serii standard, folosite ca reper în piață), cu o maturitate reziduală de 89 de luni, la un randament mediu de 6,83% pe an, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR) , citate de Agerpres. Deși valoarea nominală anunțată a emisiunii a fost de 400 de milioane de lei, băncile au subscris 1,581 miliarde de lei, iar statul a adjudecat 986,9 milioane de lei. Ce urmează: licitație suplimentară Marți este programată o licitație suplimentară, prin care statul vrea să atragă încă 148,1 milioane de lei, la randamentul stabilit în licitația de luni pentru aceste obligațiuni. Context: planul de finanțare din mai, peste nivelul din aprilie Ministerul Finanțelor a planificat în luna mai 2026 împrumuturi de la băncile comerciale de 4,6 miliarde de lei, cu posibilitatea de a adăuga încă 15% din valoarea nominală adjudecată la licitațiile de referință, prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, organizate exclusiv pentru instrumentele de tip benchmark. Suma programată pentru mai este cu 700 de milioane de lei mai mare decât cea din aprilie 2026 (3,9 miliarde de lei) și, potrivit sursei, este destinată refinanțării și rambursării anticipate a datoriei publice, precum și finanțării deficitului bugetului de stat. [...]
Banca Națională a Moldovei a urcat dobânda-cheie la 6,5% pentru a „ancora” inflația , într-o decizie luată în unanimitate, pe fondul accelerării scumpirilor din primăvară și al riscului de efecte „de runda a doua”, potrivit unui interviu acordat de guvernatoarea Anca Dragu pentru HotNews . Miza este una operațională și de politică monetară: banca centrală a ales să înăsprească condițiile de finanțare chiar într-un context în care economia încetinește, pentru a preveni o reaprindere mai puternică a inflației. De ce a crescut BNM dobânda, deși economia încetinește Dragu spune că decizia din mai 2026 a venit după ce inflația a început anul în jur de 5% (nivelul țintei), dar a urcat la 5,8% în martie, pe fondul unor creșteri peste estimări la prețurile alimentelor (legume și fructe), iar în aprilie a accelerat la 6,7%. În acest context, BNM a mers pe o abordare „forward looking” (orientată spre anticiparea evoluțiilor viitoare), pentru a „preîntâmpina” presiunile care ar fi putut urma. Guvernatoarea descrie explicit dificultatea deciziei, arătând că a fost precedată de săptămâni de analize, dar susține că datele publicate ulterior au confirmat direcția: inflația din aprilie a venit la câteva zile după decizie, la un nivel mai ridicat. Cum se ia decizia la BNM și ce rol au consultările cu FMI Potrivit interviului, deciziile de politică monetară sunt luate de Comitetul Executiv al BNM, format din cinci membri. Propunerea este pregătită de Direcția de Politică Monetară și discutată în mai multe runde, iar în cazul majorării la 6,5% votul a fost unanim. BNM are și consultări cu Fondul Monetar Internațional , în cadrul unui nou acord „fără finanțare”, descris ca un instrument de credibilitate și de „ancorare” a politicilor. Dragu spune că au existat și divergențe punctuale cu FMI, însă decizia finală aparține băncii centrale. Context: IMM-urile domină economia, iar creditarea se sprijină și pe programe publice În interviu, Dragu indică faptul că IMM-urile reprezintă peste 90% din economia Republicii Moldova, iar creditarea se distribuie în principal către comerț, imobiliare și agricultură. Ea notează că sectorul imobiliar și-a redus semnificativ ritmul de creștere, pe fondul unor prețuri ajunse „destul de sus”. Pe lângă creditarea comercială, sunt menționate și programe guvernamentale prin Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), descrisă ca o structură similară Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri din România ( FNGCIMM ). În plus, Dragu vorbește despre un „plan de creștere” pe trei ani, comparat ca logică cu PNRR, cu o valoare de 11% din PIB și cu o componentă de sprijin pentru IMM-uri. Ce urmează: evaluarea cu autoritatea bancară europeană Pe dimensiunea de aliniere la standardele UE, BNM se află într-o evaluare începută în urmă cu un an împreună cu European Banking Authority (EBA), iar finalizarea este așteptată în septembrie 2026. Dragu afirmă că, dacă rezultatul confirmă alinierea sectorului bancar la legislația UE, „orice investitor din UE poate investi în Republica Moldova ca și cum ar face-o în altă țară din UE”. [...]
ANAF a încasat aproape 167 milioane lei în T1 2026 din taxa de 25 lei pe coletele sub 150 euro din afara UE , un cost care se vede direct în prețul final plătit de consumatori la comenzile de pe platforme precum Temu și Shein, potrivit Libertatea . Măsura a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2026, fiind introdusă de Guvernul Bolojan prin Legea 239/2025 . Taxa se aplică tuturor coletelor cu valoare sub 150 de euro provenite din afara Uniunii Europene, iar curierii sunt implicați în colectarea sumei de la comercianții externi. Câte colete au fost taxate și cât s-a colectat, pe luni În primele trei luni din 2026, taxa a fost aplicată la 6.672.392 de colete, conform datelor obținute de Wall-Street.ro și preluate de Libertatea . Sumele raportate sunt: Ianuarie 2026: 48.920.225 lei, din 1.956.809 colete Februarie 2026: 55.221.100 lei, din 2.208.844 colete Martie 2026: 62.668.475 lei, din 2.507.739 colete Datele includ toate livrările sub 150 de euro din afara UE, nu doar cele asociate cu Shein și Temu. Efectul în piață: taxa, transferată în prețul plătit de client Shein și Temu, descriși ca lideri în livrările către România, au transferat taxa în costurile finale plătite de clienți. Diferența dintre cele două platforme a fost ritmul de implementare: Shein ar fi inclus taxa încă din ianuarie, în timp ce Temu ar fi introdus-o în costuri abia în aprilie. În paralel, Temu s-a concentrat pe extinderea rețelei prin atragerea afacerilor românești pe platformă, marketplace-ul având deja comercianți locali care vând prin intermediul său. De ce a fost introdusă taxa și ce ar putea urma Taxa de 25 de lei este parte a unui plan european de modernizare a Uniunii Vamale, pe fondul creșterii masive a comenzilor din afara UE. Potrivit datelor Eurostat citate în articol, în 2024 au fost livrate peste 4,6 miliarde de colete cu valoare mică în statele membre, majoritatea din China, iar autoritățile au invocat riscuri de concurență neloială, probleme de siguranță a produselor și pierderi fiscale. În practică, măsura lovește mai ales platformele cu produse ieftine (accesorii, gadgeturi, articole vestimentare low-cost), care trebuie să decidă dacă includ costul în preț sau îl absorb parțial. O posibilă reacție, menționată în articol, este mutarea stocurilor în depozite din Uniunea Europeană pentru a evita aplicarea taxei. [...]
ANAF a încasat 167 de milioane de lei din „ taxa Temu ”, după taxarea a peste 6 milioane de colete , un semnal al dimensiunii comerțului transfrontalier cu livrări mici și al impactului bugetar pe care îl poate avea aplicarea consecventă a taxelor la import, potrivit Antena 3 . În material se arată că suma totală încasată de ANAF din această taxă este de 167 de milioane de lei, iar numărul coletelor taxate a depășit 6 milioane. De ce contează pentru fiscalitate și piață Nivelul încasărilor indică un volum ridicat de colete cu valoare mică intrate în România și, implicit, o bază de impozitare semnificativă atunci când taxarea este aplicată la scară. Pentru buget, astfel de sume pot deveni recurente dacă fluxurile de comenzi se mențin, iar pentru comercianți și consumatori costul final al produselor poate fi influențat de modul de colectare a taxelor la import. Ce informații lipsesc din material Materialul publicat nu detaliază perioada exactă la care se referă încasările și nici mecanismul concret al „taxei Temu” (de exemplu, tipul de taxă și condițiile de aplicare), astfel că nu poate fi evaluată din aceste date dinamica lunară sau impactul pe categorie de produse. [...]
Republica Moldova ar putea avea o creștere economică de circa 2% în 2026, dar cu o inflație medie estimată la 8,1%, ceea ce menține presiunea pe politica monetară , potrivit declarațiilor Ancăi Dragu, citate de Economica . Anca Dragu a spus că Banca Națională a Moldovei a început reducerea ratei de politică monetară în vara lui 2025, coborând-o la 5%, însă un nou șoc pe prețurile la energie și petrol a dus la accelerarea inflației în martie și aprilie. În aprilie, inflația a ajuns la 6,7%, iar banca centrală a majorat dobânda-cheie; după ultima decizie, rata de politică monetară este 6,5%. Inflația, revizuită puternic în sus după șocuri externe Cele mai recente estimări indică o inflație medie în 2026 „puțin peste 8%”, respectiv 8,1%, în creștere semnificativă față de prognoza inițială de 4,7%, realizată înainte de conflictul din Iran, conform declarațiilor citate. În acest context, Dragu a indicat că, deși 2025 a început cu o criză, economia a continuat să crească, iar anul s-a încheiat cu o creștere economică de 2,4% și investiții de 22%. Pentru 2026, estimarea avansată este de aproximativ 2% creștere economică, concomitent cu inflația medie de 8,1%. Criza energetică din 2025 și efectul asupra dobânzilor Dragu a mai arătat că, în 2025, Republica Moldova a trecut printr-o criză energetică, în condițiile în care aprovizionarea cu energie electrică „se schimbă total”, cu trecerea de la surse din zona Transnistriei la importuri din Uniunea Europeană și din România, potrivit Agerpres. Ea a indicat scumpiri puternice la începutul lui 2025: energie electrică: +75% în ianuarie 2025; gaze naturale: +27%; energie termică: +40%. În fața acestor șocuri, Banca Națională a Moldovei „aproape a dublat” rata de politică monetară, iar efectele s-au resimțit în primul trimestru din 2025. Context: decizia BNR și semnale despre reintrarea în țintă În același cadru, Dan Costin Nițescu, consilier al guvernatorului BNR, a declarat că inflația din România a fost influențată de șocuri exogene și că fundamentele deciziei de politică monetară din mai arată reintrarea în ținta de inflație atât anul viitor, cât și în anul următor. Din perspectiva creditării, el a spus că sectorul privat accelerează ușor, iar ponderea componentei în lei s-a stabilizat la 67,8%. Totodată, Consiliul de Administrație al BNR a decis în ședința din 15 mai menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an. [...]
BNR ar urma să apere cursul prin dobânzi mai mari, ceea ce poate adânci recesiunea , avertizează economistul Radu Crăciun, într-o analiză publicată de Economica . În acest scenariu, presiunea se mută dinspre deprecierea leului spre costul creditării, cu efect direct în ratele populației și în finanțarea companiilor. Crăciun nu vede o perioadă de stagflație (inflație în creștere și recesiune simultan), deoarece anticipează că inflația va începe să scadă „substanțial” din septembrie. El afirmă că, din septembrie, inflația „se va înjumătăți până spre 5%”, însă problema majoră rămâne „stagnarea economică”, pe care o vede persistentă. Cursul valutar: de ce dobânzile devin instrumentul principal Economistul consideră nejustificată temerea că euro ar putea urca spre 6 lei, argumentând că BNR nu va permite o devalorizare de 25% a monedei naționale, deoarece aceasta s-ar transmite puternic în inflație. În locul unei ajustări rapide prin curs, banca centrală ar prefera intervenția printr-o „creștere generalizată a dobânzilor”, cu costuri pentru economie. Consecințele, în logica prezentată, sunt în principal două: frânarea creșterii economice și scumpirea creditelor, inclusiv a ratelor plătite de populație. „Junk” prin costul finanțării și riscul unui FMI „de rezervă” Pe tema riscului de retrogradare a României la categoria „junk” (nerecomandată investițiilor), Crăciun susține că efectul unei astfel de decizii ar fi limitat asupra dobânzilor, deoarece statul „plătește deja dobânzi de junk”, iar riscul de țară este, în opinia sa, echivalent cu această categorie. „Eu cred că un downgrade va avea efect limitat pe yield, dobânzi. Noi plătim deja dobânzi de junk.” În același timp, economistul spune că nu exclude revenirea FMI, dacă nu va exista „curajul” de a lua măsurile necesare pentru corecții economice, în condițiile în care, istoric, România nu ar fi făcut corecții fără Fond. Context: recesiune tehnică și inflație de peste 10% România este în recesiune după scăderi ale PIB în ultimul trimestru din 2025 și în primul trimestru din 2026, potrivit informațiilor reamintite în articol. Inflația este descrisă ca fiind la niveluri record, „de peste 10%”, iar agențiile de rating au menținut deocamdată România pe ultimul palier înainte de categoria „junk”. [...]