Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
Bucureștiul și câteva județe mari concentrează din nou cele mai multe firme nou-înființate , în timp ce o parte din țară rămâne la coada clasamentului, potrivit datelor ONRC citate de Economica . Distribuția teritorială indică o polarizare a antreprenoriatului, cu efecte directe asupra bazei locale de taxe, a cererii de spații și a pieței muncii. În primele șapte luni din 2026, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în Municipiul București (20.276, +6,4% față de ianuarie–iulie 2025) și în județele Ilfov (5.561, +7,38%), Cluj (4.266, +5,91%), Timiș (4.256, +7,39%), Iași (3.435, -3,89%) și Constanța (4.266, +5,91%), conform informațiilor transmise de ONRC și preluate de Agerpres. Unde se înființează cel mai puțin și unde se vede reculul La polul opus, cele mai puține înmatriculări au fost consemnate în județele Covasna (459, -4,18%), Mehedinți (527, -7,71%), Tulcea (530, -14,52%), Teleorman (544, -10,67%), Ialomița (606, +9,19%) și Caraș-Severin (605, -7,21%). Din perspectiva dinamicii, cele mai mari creșteri ale numărului de înmatriculări au fost în Călărași (+28,29%), Constanța (+18,63) și Giurgiu (+16,71%), iar cele mai semnificative scăderi în Alba (-25,04%), Tulcea (-14,52%) și Dolj (-14,35%). Domeniile care trag înmatriculările Pe sectoare, ONRC indică drept principale motoare ale înmatriculărilor: transport și depozitare: 14.916 (+6,05% față de primele șapte luni din 2025); comerț cu ridicata și cu amănuntul: 12.238 (-13,9%); activități profesionale, științifice și tehnice: 9.098 (+9,46%). Ultima lună raportată: iulie 2026 În iulie 2026 au fost înmatriculate 11.035 de persoane fizice și juridice, cele mai multe în București (2.784), Ilfov (752), Timiș (599) și Cluj (577). În ansamblu, datele susțin o tendință de concentrare a noilor înregistrări în jurul marilor poli economici, în timp ce județele cu volume mici rămân vulnerabile la scăderi, ceea ce poate amplifica diferențele regionale de investiții și ocupare. [...]
Retragerile record de numerar din băncile rusești arată o erodare rapidă a încrederii în sistemul financiar , pe fondul temerilor că statul ar putea interveni asupra depozitelor pentru a finanța războiul, potrivit HotNews . În primele două săptămâni din august, rușii au retras aproape 286,4 miliarde de ruble, echivalentul a 3,4 miliarde de dolari (aprox. 15,3 miliarde lei), conform datelor Băncii Centrale a Rusiei citate de The Washington Post, preluate de The Independent. Mișcarea vine după retrageri de 7,3 miliarde de dolari (aprox. 32,9 miliarde lei) în iulie și peste 4,5 miliarde de dolari (aprox. 20,3 miliarde lei) în iunie, ceea ce conturează o accelerare a ieșirilor de numerar. The Washington Post notează că este vorba despre retrageri record, într-un context în care atacurile cu drone ale Ucrainei s-au intensificat, iar percepția de risc intern crește. Alexandra Prokopenko, fostă consilieră a Băncii Centrale a Rusiei, a interpretat aceste retrageri ca un semnal de teamă generalizată și de neîncredere în sistemul bancar și financiar. „Înseamnă că oamenii nu mai au încredere în sistemul bancar rusesc sau în sistemul financiar rusesc.” „Toate acestea sunt o consecință a temerii că guvernul va face ceva cu sistemul bancar, că ar putea naționaliza depozitele.” Presiunea bugetară: deficit în creștere și căutarea de bani Pe fundal, cheltuielile de război au adâncit dezechilibrul fiscal. Deficitul bugetului federal al Rusiei pentru ianuarie–iulie a ajuns la 6,455 trilioane de ruble, în creștere de 1,4 ori față de aceeași perioadă a anului trecut și aproape dublu față de nivelul planificat pentru întregul an (3,786 trilioane de ruble), conform informațiilor citate în articol. În paralel, The Moscow Times a relatat că oamenii de afaceri ruși ar fi „donat” la buget aproape 400 de miliarde de ruble (aprox. 4 miliarde euro, adică aproximativ 19,9 miliarde lei), după apelul lui Vladimir Putin pentru contribuții voluntare, pe fondul deficitului ridicat. Potrivit publicației economice „Vedomosti”, care citează date din „Bugetul electronic”, până la jumătatea lunii august donațiile voluntare au totalizat 383,69 miliarde de ruble (3,89 miliarde euro). Înaintea întâlnirii din martie dintre Putin și mediul de afaceri, contribuțiile organizațiilor neguvernamentale erau de 15,6 miliarde de ruble, după care au urcat abrupt: 159,7 miliarde de ruble în luna următoare, apoi creșteri succesive în mai, iunie, iulie și prima jumătate a lui august. Alexander Șokhin, președintele Uniunii Ruse a Industrialiștilor și Antreprenorilor (RSPP), a susținut că sprijinul este „voluntar” și a spus că, în discuții, a fost menționată și o posibilă taxă pe profiturile excepționale, dar a indicat că „nu există condiții” pentru o astfel de măsură, deoarece multe companii „înregistrează pierderi”. De ce contează Combinația dintre retragerile masive de numerar și presiunea pe buget indică o tensiune tot mai mare în mecanismele de finanțare ale statului și în încrederea populației în bănci. Dacă trendul retragerilor continuă, riscul operațional pentru bănci crește (nevoia de lichiditate), iar autoritățile pot fi împinse să caute resurse suplimentare prin măsuri fiscale sau parafiscale, într-un climat în care temerile privind intervenția asupra depozitelor au devenit, deja, un factor de comportament economic. [...]
Guvernul mută stimulentele fiscale spre cheltuieli eligibile și credite fiscale , o schimbare care poate influența direct deciziile de investiții ale companiilor în perioada post-PNRR, potrivit unei analize din Economica . Miza: trecerea de la facilități bazate pe venituri (considerate mai expuse la abuzuri și mai puțin eficiente) la instrumente legate de cheltuieli, într-un context în care România încheie reformele din PNRR și implementează Pilonul 2 al OCDE privind impozitul minim global. Ioana Lixandru, Senior Tax Consultant la Crowe România, explică faptul că facilitățile bazate pe venituri sunt utilizate frecvent în țările în dezvoltare, dar tind să aducă beneficii mai reduse decât cele bazate pe cheltuieli și sunt mai vulnerabile la utilizări neconforme. Ce s-a schimbat recent: OUG 8/2026 și accentul pe creditul fiscal Analiza notează că, după eliminarea unor facilități fiscale din sectoare precum IT, construcții, industria alimentară, agricultură și turism, au apărut instrumente noi, cele mai recente fiind introduse prin OUG 8/2026 privind instituirea unor măsuri de relansare economică. Printre facilitățile menționate: credit fiscal de 10% aplicat la valoarea cheltuielilor eligibile de cercetare-dezvoltare ; amortizare superaccelerată (metodă de amortizare care permite recunoașterea mai rapidă a cheltuielii cu investiția); deduceri pentru companiile care se listează la bursă și pentru persoanele fizice care investesc la bursă. Potrivit Ioanei Lixandru, creditul fiscal de 10% pentru cercetare-dezvoltare a fost introdus ca alternativă la reglementarea existentă (deducerea suplimentară de 50% pentru cheltuieli eligibile), pentru a corela facilitățile cu normele Pilonului 2. Pentru cheltuielile de listare la bursă se acordă o deducere suplimentară de 50% pentru costuri precum consultanță și intermediere, taxe și tarife și alte cheltuieli. Schema pentru industria prelucrătoare: granturi sau credit fiscal, cu prag de 50 mil. lei OUG 8/2026 include și facilități pentru investiții cu impact semnificativ. În iunie 2026 a fost publicată o schemă de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare, care vizează realizarea de produse cu deficit comercial, prin granturi și/sau credite fiscale , în funcție de opțiunea companiei. Acordurile de finanțare urmează să fie emise în perioada 2026–2032 . Pentru varianta de credit fiscal , calculul se face pe o perioadă de 7 ani , începând cu trimestrul următor punerii în funcțiune a investiției; perioada se poate prelungi cu încă 2 ani dacă, în primii 2 ani, compania înregistrează pierdere fiscală. Sunt eligibile costuri fără TVA aferente investiției inițiale, inclusiv pentru: construcții; instalații tehnice, mașini și echipamente noi; brevete, licențe, know-how și alte drepturi de proprietate intelectuală. Investițiile trebuie să aibă o valoare de minimum 50 milioane de lei . Ce urmează: proiectul „ TechUp România ”, încă nepublicat Analiza mai menționează un proiect de schemă de ajutor de stat, încă nepublicat, denumit „ TechUp România ”, care ar urma să sprijine tehnologii cu „impact sistemic ridicat” prin ajutoare de stat pentru cercetare-dezvoltare și ajutor regional, în perioada 2026–2032 . Domeniile vizate includ, între altele: calcul avansat, inteligență artificială, microelectronică, infrastructură digitală, biotehnologie, agri-tech, sănătate de precizie, energie verde, stocare, tehnologii climatice, mobilitate, spațiu, sisteme autonome, materiale avansate și producție industrială. Proiectele ar urma să fie împărțite în două componente (cercetare-dezvoltare și producție/prestare servicii), cu costuri eligibile fără TVA între 5 milioane de lei și 50 milioane de lei . Sprijinul ar fi sub formă de grant cumulat cu deducere fiscală de 200% a cheltuielilor eligibile cu active corporale și necorporale, care reduce baza de impozitare la calculul impozitului pe profit. De ce contează pentru companii: stimulentele vin cu condiții și birocrație Reprezentanta Crowe România atrage atenția că aceste facilități pot revigora segmente industriale cu impact în economie, dar impun și o monitorizare atentă a aplicării: compatibilitatea cu facilitățile deja existente și aspectele administrativ-procedurale care pot genera dificultăți birocratice în relația cu Ministerul Finanțelor și ANAF. În plus, în trecerea la acest tip de facilități ar trebui luate în calcul, potrivit analizei, capitalul necesar pentru accesarea lor, inflația și incertitudinea fiscală și politică. [...]
Dezechilibrul din comerțul România–Germania s-a adâncit în S1 2026, pe fondul scăderii importurilor Germaniei din România , deși schimburile totale au crescut ușor, potrivit datelor prezentate de Economedia , pe baza statisticilor Destatis citate de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România). În perioada ianuarie–iunie 2026, volumul total al schimburilor comerciale de mărfuri (importuri și exporturi) dintre România și Germania a ajuns la 21,4 miliarde de euro, în creștere cu 1,3% față de aceeași perioadă din 2025. Creșterea a fost susținută de exporturile Germaniei către România, care au urcat la 11,9 miliarde de euro, un plus de 4,6% față de S1 2025. În același timp, Germania a importat mai puțin din România: valoarea mărfurilor importate a scăzut cu 2,5%, până la 9,5 miliarde de euro. Poziționarea României în comerțul Germaniei Datele plasează România: pe locul 17 la exporturile Germaniei; pe locul 19 la importurile Germaniei; pe locul 17 per ansamblu în clasamentul partenerilor comerciali ai Germaniei. Ce așteaptă mediul de afaceri pentru restul anului Directorul general al AHK România, Sebastian Metz , spune că dinamica exporturilor germane către România confirmă rolul țării în economia europeană și gradul de integrare în lanțurile valorice europene, dar avertizează că menținerea trendului depinde de reforme, infrastructură și digitalizare, precum și de comunicarea credibilă a politicilor economice și de capacitatea unui guvern „pe deplin funcțional” de a adopta măsuri de revitalizare economică. „Pentru acest an, ne așteptăm la o ușoară creștere a comerțului bilateral”, spune Sebastian Metz, director general AHK România. [...]
BCE vede inflația aproape de 3% în 2026, ceea ce menține presiunea pentru dobânzi mai mari , pe fondul incertitudinilor legate de războiul din Iran și de costurile energiei, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul băncii centrale sugerează că relaxarea monetară rămâne dificilă, iar finanțarea în euro ar putea rămâne scumpă mai mult timp decât anticipau companiile și piețele. Declarațiile îi aparțin lui Philip Lane , economistul-șef al Băncii Centrale Europene (BCE), citat de Bloomberg, care avertizează că evoluția inflației depinde „foarte mult” de modul în care se va încheia criza din Iran, ceea ce face perspectiva „foarte incertă”. „Cel mai probabil, inflaţia va rămâne în jurul nivelului de 3% pentru restul acestui an. Dar evoluţia depinde foarte mult de modul în care se va rezolva această criză. Este, prin urmare, o situaţie foarte incertă.“ În iulie, inflația din zona euro a accelerat ușor la 2,9%, îndepărtându-se de ținta BCE de 2%. În același timp, economia zonei euro a avut o evoluție peste așteptări în trimestrul al doilea, cu o creștere de 0,4%, pe care Lane a descris-o drept „relativ bună”, dar cu riscul ca presiunile asupra prețurilor să continue. Ce înseamnă pentru dobânzi și costul finanțării Lane nu a indicat explicit dacă BCE va continua să majoreze dobânzile după creșterea de 0,25 puncte procentuale din iunie, însă a transmis că instituția va face „ceea ce este necesar” pentru a readuce inflația sub control. În acest context, piețele financiare anticipează cel puțin încă o majorare de 0,25 puncte procentuale până la finalul anului, conform aceleiași surse. „În acest moment, economia europeană se descurcă relativ bine. Să vedem care va fi impactul războiului mai târziu în acest an.” Dincolo de energie: alimentele și riscurile meteo Presiunile inflaționiste nu sunt limitate la energie. Lane a avertizat că prețurile alimentelor ar putea deveni unul dintre principalii factori care mențin inflația ridicată anul viitor, inclusiv pe fondul unor posibile efecte ale fenomenelor meteorologice precum El Niño . În paralel, BCE trebuie să țină cont și de impactul dobânzilor ridicate asupra populației cu credite ipotecare, însă prioritatea rămâne readucerea inflației sub control și evitarea unei perioade prelungite de scumpiri accelerate. Ce urmează: actualizarea proiecțiilor în septembrie Perspectivele prezentate de Lane sunt, în linii mari, aliniate cu proiecțiile BCE din iunie, care urmează să fie actualizate în septembrie. Până atunci, evoluția războiului din Iran, a prețurilor la energie și a inflației rămâne un element central pentru următoarele decizii de politică monetară. [...]
Ministerul Finanțelor a mai atras 30 milioane lei de la bănci, consolidând calendarul de finanțare din august , într-o sesiune suplimentară care se adaugă împrumutului de 800 milioane lei contractat cu o zi înainte, potrivit Newsweek . Împrumutul de marți a fost realizat printr-o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, după licitația de obligațiuni organizată luni, conform datelor publicate de Banca Națională a României . La licitația principală, statul a împrumutat 800 milioane lei printr-o emisiune de obligațiuni de stat de tip „benchmark” (titluri standard, folosite ca reper pe piață), cu o maturitate reziduală de 47 de luni. Randamentul mediu acceptat de stat la licitația de luni a fost de 6,65% pe an, nivel care indică costul la care Trezoreria reușește să se finanțeze în piața internă în acest moment. Ce înseamnă sesiunea „necompetitivă” și de ce contează Sesiunea suplimentară face parte din mecanismul prin care băncile pot depune oferte necompetitive pentru titlurile de stat de tip benchmark după licitația principală. Practic, statul poate completa suma atrasă, în condițiile stabilite de cadrul licitației, fără a relua întregul proces competitiv. Ținta de împrumut pentru august și utilizarea banilor Pentru luna august, Ministerul Finanțelor a programat împrumuturi de la băncile comerciale în valoare totală de 7,2 miliarde lei. La această sumă se poate adăuga maximum 15% din valoarea nominală adjudecată la licitațiile primare, prin sesiunile suplimentare de oferte necompetitive. Fondurile atrase sunt folosite pentru refinanțarea și rambursarea anticipată a datoriei publice, precum și pentru finanțarea deficitului bugetar, conform Agerpres. [...]
PSD semnalează deschidere pentru un mecanism rapid de măsuri economice , acceptând să participe la „celula de criză” propusă de AUR, care ar urma să livreze în 15 zile un pachet aplicabil imediat pentru sprijinirea firmelor și protejarea locurilor de muncă, potrivit Economedia . Inițiativa îi aparține deputatului AUR Mohammad Murad , președintele Comisiei pentru antreprenoriat și turism din Camera Deputaților, care a invitat toate partidele parlamentare la constituirea unei „Celule de Criză” pentru economie și capitalul românesc. Structura ar urma să formuleze, în cel mult 15 zile, măsuri „care să poată fi aplicate imediat” pentru protejarea companiilor românești, a investițiilor, a capitalului autohton și a locurilor de muncă. Ce înseamnă, practic, „celula de criză” și ce termen are Conform informațiilor relatate de Digi24, mecanismul propus ar funcționa ca un grup de lucru interpartinic, cu obiectivul de a produce rapid un set de măsuri economice. Ținta explicită este intervenția într-un interval scurt (15 zile), ceea ce mută discuția din zona de intenții politice în zona de calendar operațional. Prima întâlnire este programată luni, 18 august, la ora 13:00, la Comisia pentru antreprenoriat și turism. Miza economică și semnalul politic Din perspectiva mediului de afaceri, relevanța inițiativei este legată de promisiunea unui pachet de măsuri cu aplicare imediată, orientat spre sprijinirea firmelor și menținerea locurilor de muncă. În același timp, rămâne neclar, pe baza informațiilor disponibile, ce instrumente concrete ar include pachetul și ce impact bugetar ar putea avea. Murad susține că demersul nu urmărește formarea unei alianțe politice. La rândul său, Sorin Grindeanu afirmă că PSD este dispus să participe la inițiative pe care le consideră utile pentru economie, potrivit relatării Digi24 . Ce urmează depinde de rezultatul primei întâlniri și de capacitatea grupului de a agrea rapid măsuri care să poată fi puse în aplicare, nu doar discutate la nivel politic. [...]
Sondajul APSAP indică o „factură dublă” pentru contribuabili , care plătesc taxe și contribuții, dar ajung să cumpere separat servicii esențiale, în special în sănătate, potrivit Economedia . În eșantion, 81,6% dintre respondenți consideră impozitarea excesivă, iar 65,6% spun că apelează de regulă la servicii medicale private, semn al unui deficit de încredere în randamentul serviciilor publice raportat la costul fiscal. De ce contează: presiune fiscală percepută, în paralel cu costuri private recurente Sondajul, la care au răspuns 3.591 de persoane din toată țara (cursanți ai programelor online APSAP), arată că percepția de „taxare excesivă” este ridicată atât în mediul privat (83,6%), cât și în sectorul public (77,9%). În același timp, 54,8% declară că în ultimele 12 luni au fost nevoiți să folosească din economii sau au rămas fără ele, ceea ce sugerează o vulnerabilitate financiară mai mare la cheltuieli neprevăzute, inclusiv medicale. APSAP leagă cele două rezultate (taxare percepută ca excesivă și orientarea către privat) într-o singură explicație: contribuția este obligatorie, dar o parte dintre oameni ajung să plătească încă o dată pentru servicii pe care nu le consideră suficient de previzibile în sistemul public. „Nu avem doar o problemă de nivel al taxelor. Avem o problemă de randament public. Când contribuabilul plătește obligatoriu la stat, apoi cumpără separat sănătate, educație sau siguranță, întrebarea nu mai este doar cât colectează statul, ci ce întoarce.” Contextul fiscal: colectare mică în PIB, dar povară mare pe salarii În material sunt citate și repere Eurostat care conturează un paradox: în 2024, taxele și contribuțiile sociale au reprezentat 28,8% din PIB în România (al doilea cel mai mic nivel din UE, față de media de 40,4%), dar povara pe muncă este ridicată. Tot Eurostat indică faptul că un angajat fără copii „cedează statului” 41,5% din salariul brut (față de media UE de 29,1%), iar pentru o familie cu un singur venit și doi copii ponderea este de 33,4% (media UE: 8%). În același timp, România a încheiat 2025 cu cel mai mare deficit bugetar din UE, 7,9% din PIB. Interpretarea avansată în analiză este că, deși statul colectează relativ puțin la nivel agregat, nota de plată ajunge disproporționat la contribuabilii ușor de urmărit și de controlat (salariați și firme conforme), ceea ce alimentează percepția de presiune fiscală „excesivă”. Sănătatea: migrarea către privat, inclusiv în rândul angajaților la stat Pe zona de sănătate, 65,6% dintre participanți spun că apelează de regulă la servicii medicale private. Procentul urcă la 72,3% în rândul angajaților din mediul privat și este 53,1% în rândul angajaților din sectorul public. Sondajul indică și diferențe pe venituri: chiar și respondenții cu venituri sub 3.000 de lei net pe lună aleg privatul în proporție de 60,1%, iar la venituri de peste 14.000 de lei procentul trece de 80%. În percepția respondenților, investițiile în sănătatea publică sunt greu de observat: doar 6,2% spun că au remarcat investiții semnificative în ultimii patru ani, în timp ce 93,8% vorbesc despre investiții insuficiente sau cu impact redus. Ce urmează: semnal pentru politici publice și pentru angajatori Concluzia operațională a analizei este că discuția despre fiscalitate nu mai poate fi separată de calitatea serviciilor publice, pentru că oamenii compară nu doar nivelul cotelor, ci și costul alternativelor private și timpul pierdut. Pentru angajatori, tabloul sugerează o presiune în creștere pentru beneficii care acoperă riscuri pe care sistemul public nu le gestionează, în percepția angajaților (de exemplu, acces mai rapid la servicii medicale), în timp ce pentru decidenți semnalul central rămâne „randamentul public” al taxelor și contribuțiilor, așa cum este el resimțit de contribuabili. [...]
La un an de la majorarea TVA, statul a încasat mai mult, dar consumul s-a contractat , cu comerțul cu amănuntul pe minus timp de 11 luni la rând, potrivit unei analize Economedia care citează date prezentate de CONAF . Miza pentru companii este că ajustarea fiscală pare să fi îmbunătățit rapid veniturile bugetare, însă cu un cost vizibil în dinamica vânzărilor din retail. Pe 1 august s-a împlinit un an de când cota standard de TVA a urcat de la 19% la 21%, iar cotele reduse de 5% și 9% au fost comasate la 11%. Cota standard nu mai fusese modificată din 2017, iar noile cote au intrat în vigoare în august 2025. Efectul bugetar: încasări mai mari din TVA și deficit mai mic În primul semestru din 2026, veniturile din TVA au ajuns la 74,14 miliarde de lei, cu 25,1% peste aceeași perioadă din 2025, conform CONAF. Execuția bugetară pe șase luni arată și o reducere a deficitului de la 3,64% la 2% din PIB, adică cu 28,8 miliarde de lei. Scăderea deficitului a venit în principal din creșterea veniturilor, nu din tăieri nominale de cheltuieli: veniturile bugetului au crescut cu 10,3%, până la 342,52 miliarde de lei; cheltuielile au crescut cu 0,8%, până la 383,55 miliarde de lei. În termeni nominali, veniturile au urcat cu aproximativ 32 de miliarde de lei, iar cheltuielile cu aproximativ 3 miliarde de lei. Cheltuielile au scăzut ca pondere în PIB (de la 19,85% la 18,66%), însă nu au scăzut în lei; cheltuielile de personal s-au redus cu 3,3 miliarde de lei, în timp ce dobânzile au crescut cu 4,14 miliarde de lei. Tot în primul semestru, PIB-ul s-a contractat cu 0,8% față de aceeași perioadă din 2025 (seria brută). Efectul în economie: retail în scădere 11 luni consecutiv Pe partea economiei, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a înregistrat 11 luni consecutive de scădere. În primul semestru din 2026, contracția a fost de 5,7%, iar în iunie a ajuns la 7,3% față de iunie 2025, pe seria ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate. Iunie a fost cea mai severă contracție din această secvență, care a început în august 2025, luna intrării în vigoare a noilor cote de TVA. CONAF notează că firmele au aplicat noile cote „din prima zi”, fără perioadă de tranziție prevăzută în lege: au refacturat, au regularizat contracte în derulare și au recalculat prețuri. Problema de lichiditate invocată de CONAF: TVA exigibil înainte de încasare și plăți întârziate ale statului CONAF susține că, pentru companiile care nu aplică sistemul „TVA la încasare”, exigibilitatea TVA poate apărea înainte ca factura să fie încasată efectiv, iar penalitățile curg imediat după scadență dacă obligația nu este achitată. În oglindă, atunci când debitorul este o autoritate publică, Legea nr. 72/2013 recunoaște creditorului dreptul la dobândă penalizatoare, însă CONAF afirmă că acest drept nu funcționează în practică printr-un mecanism „automat și simetric” cu cel aplicabil obligațiilor fiscale. Organizația reclamă și lipsa unui indicator public standardizat care să arate, pe fiecare instituție, în câte zile își plătește efectiv facturile, în condițiile în care statul raportează plăți restante și arierate (definite legal ca întârzieri de peste 90 de zile). În sectorul energetic, CONAF indică un dezechilibru între cererile de decontare aflate în analiză (estimate la aproximativ 6 miliarde de lei) și alocarea bugetară pentru 2026 (3,75 miliarde de lei). „CONAF are 15.000 de companii membre, cu peste 245.000 de angajați, susține consolidarea fiscală și nu solicită scutiri pentru niciun membru al său. Solicită un singur lucru: ca obligațiile de plată să funcționeze în ambele sensuri.” În ansamblu, datele prezentate de CONAF conturează o consolidare fiscală sprijinită de încasări mai mari din TVA, dar și o presiune asupra consumului și a lichidității companiilor, într-un context în care mecanismele de plată ale statului către furnizori rămân greu de evaluat comparabil, instituție cu instituție. [...]
România a înlocuit accelerat cărbunele cu energie „verde” în S1, dar consumul raportat rămâne discutabil , arată datele sintetizate de Biziday pe baza statisticii oficiale a Institutului Național de Statistică (INSSE). Potrivit INSSE, în prima jumătate a anului producția de cărbune a scăzut cu 18%, în timp ce utilizarea gazelor naturale pentru producția de energie a crescut cu 7%, pe fondul unei majorări semnificative a importurilor de gaze, de 30% față de aceeași perioadă a anului trecut. Per ansamblu, resursele de energie au crescut ușor, însă creșterea a venit mai ales din surse cu emisii reduse. Creșteri puternice la hidro, eolian și fotovoltaic Înlocuirea surselor poluante s-a făcut prin avansul producției din: hidro: +18%; eolian: +8,3%; fotovoltaic: +42%. INSSE susține că în producția fotovoltaică a inclus și peste 350.000 de prosumatori, însă aici apare o limitare importantă: producția lor „nu este dispecerizată și nu poate fi măsurată exact”, pentru că energia este injectată în rețelele locale. Efectul se vede în Sistemul Energetic Național (SEN) mai degrabă ca o scădere a consumului, nu ca o producție măsurată direct. Importuri mai mici, exporturi mai mari, dar fără valoare în statistică În primele șase luni, importul de energie electrică a scăzut cu 10%, iar exportul a crescut cu 11%. Totuși, statistica publică doar volumele, nu și valoarea balanței: România tinde să exporte energie mai ieftină în timpul zilei (când produc fotovoltaicele) și să importe mai scump la orele de vârf, dimineața și seara. Consumul raportat scade, dar INSSE avertizează implicit prin metodologie INSSE, care precizează că a folosit date Transelectrica (administratorul SEN), consemnează o scădere a consumului de curent al populației cu 12% și o reducere a consumului pentru iluminatul public cu 5%. În contextul includerii prosumatorilor și al faptului că producția acestora nu este măsurată exact, această „scădere a consumului” rămâne însă incertă, fiind posibil să reflecte parțial energia injectată local. După cum notează analiza, tabloul din S1 surprinde situația de dinaintea debutului perioadei secetoase: din iulie, pe fondul scăderii dramatice a debitului Dunării , România ar fi ajuns să importe masiv curent la orele de seară. [...]
Consumul final de energie electrică a scăzut cu 3,3% în România în primul semestru din 2026, deși resursele totale de energie electrică au urcat cu 1,1%, potrivit datelor INS citate de Economica . Divergența dintre ofertă și cerere contează pentru piață: poate pune presiune pe prețuri și pe planificarea producției, în condițiile în care mixul de generare s-a schimbat vizibil. În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026, consumul final de energie electrică a fost de 24,113 miliarde kWh, cu 3,3% sub nivelul din aceeași perioadă din 2025. Scăderea a fost trasă în special de consumul populației, care s-a redus cu 11,8%. În economie, consumul final a coborât cu 0,6%, iar iluminatul public a scăzut cu 4,6%. Producția: minus pe termic și nuclear, plus pe hidro și fotovoltaic Resursele de energie electrică au totalizat 34,691 miliarde kWh, în creștere cu 369 milioane kWh față de primele șase luni din 2025. În interiorul producției, evoluțiile au fost neuniforme: termocentrale: 7,680 miliarde kWh, în scădere cu 485,2 milioane kWh (-5,9%); hidrocentrale: 7,489 miliarde kWh, în creștere cu 1,136 miliarde kWh (+17,9%); nuclear: 4,530 miliarde kWh, în scădere cu 598,6 milioane kWh (-11,7%); eolian: 3,273 miliarde kWh, în creștere cu 268,9 milioane kWh (+9%); solar (fotovoltaic): 3,259 miliarde kWh, în creștere cu 965,3 milioane kWh (+42,1%). Exporturi mai mari și pierderi/consum tehnologic în creștere Pe partea de fluxuri externe, exportul de energie electrică a urcat la 7,691 miliarde kWh, cu 789,2 milioane kWh mai mult (+11,4%). În același timp, consumul propriu tehnologic în rețele și stații a crescut la 2,887 miliarde kWh, în plus cu 405,8 milioane kWh (+16,4%), ceea ce înseamnă o cantitate mai mare de energie „cheltuită” pentru funcționarea sistemului și transport/distribuție. Context: resursele de energie primară, în scădere În paralel, resursele de energie primară au scăzut cu 4,1%, la 15,502 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 656.400 tep mai puțin decât în primul semestru din 2025. Producția internă a fost de 7,929 milioane tep (-2,6%), iar importurile au totalizat 7,572 milioane tep (-5,5%), conform datelor INS transmise de Agerpres . [...]
Taiwanul a aprobat bugetul pe 2026 după 266 de zile de blocaj politic , iar una dintre cele mai mari mize economice este direcționarea a aproape 2 miliarde de dolari către industria dronelor, într-un pachet de cheltuieli totale de 2,98 trilioane dolari taiwanezi (aprox. 93,06 miliarde dolari, adică aproximativ 419 miliarde lei), potrivit G4Media . Bugetul a fost votat vineri de Parlamentul Taiwanului , controlat de partidele de opoziție, după o întârziere de 266 de zile – cea mai lungă din istoria insulei, conform Reuters. În acest interval, administrația a funcționat pe baza unui mecanism provizoriu care a permis plata salariilor din sectorul public, acordarea beneficiilor sociale și finanțarea proiectelor deja în derulare, folosind veniturile fiscale și alte fonduri disponibile. Aproape 2 miliarde de dolari pentru drone, într-un buget de 93 miliarde dolari Din totalul cheltuielilor aprobate, 63,4 miliarde dolari taiwanezi (aprox. 1,98 miliarde dolari, adică aproximativ 8,9 miliarde lei) sunt alocate dezvoltării și achiziției de echipamente pentru industria dronelor, potrivit agenției taiwaneze CNA , citată de publicație. Programul pentru drone este prezentat în contextul intensificării presiunii militare exercitate de China și al eforturilor Taipeiului de a-și consolida capacitățile de apărare, inclusiv pentru supravegherea teritoriului și a apelor din jurul insulei. Dispute politice și tăieri contestate de președinte Guvernul de la Taipei a transmis proiectul de buget Parlamentului la 31 august 2025. Propunerea inițială prevedea cheltuieli de aproximativ 3,034 trilioane dolari taiwanezi, însă disputele dintre partidul de guvernământ și opoziție au împiedicat adoptarea documentului în termenul prevăzut (până la finalul lunii noiembrie 2025, potrivit CNA). Președintele Taiwanului, Lai Ching-te, a criticat forma finală a bugetului, acuzând parlamentarii că au introdus „numeroase reduceri și înghețări nejustificate” ale fondurilor, într-un mesaj publicat vineri pe Facebook. Ce urmează: bugetul pe 2027, cu cheltuieli militare record Aprobarea bugetului pe 2026 vine cu doar câteva zile înainte ca guvernul să prezinte proiectul de buget pe 2027, programat pentru 20 august. Potrivit CNA, acesta ar urma să includă cheltuieli militare record de 1,1 trilioane dolari taiwanezi (aprox. 34,35 miliarde dolari, adică aproximativ 155 miliarde lei), destinate consolidării capacităților militare în fața presiunii exercitate de China. [...]