Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
Cheltuielile cu pensiile speciale au crescut cu 100 de milioane de lei în 2025 , ajungând la peste 2,3 miliarde de lei, potrivit Cotidianul . Această creștere semnificativă a cheltuielilor publice cu pensiile speciale ridică întrebări cu privire la sustenabilitatea bugetului de stat și la impactul asupra economiei naționale. Conform datelor furnizate de Casa Națională de Pensii Publice, numărul beneficiarilor de pensii speciale a ajuns la 11.840, iar cheltuielile totale au crescut de la 2,23 miliarde de lei în 2024 la 2,34 miliarde de lei în 2025. Aceste pensii sunt finanțate în mare parte din bugetul de stat, doar o mică parte fiind acoperită de contribuțiile individuale ale beneficiarilor. „Mă întreb dacă au bani să-și plătească utilitățile, acești șmecheri”, spune un pensionar, exprimându-și indignarea față de sumele mari cheltuite de stat pentru pensiile speciale. Pensiile speciale sunt compuse din două surse de finanțare: contribuțiile individuale ale beneficiarilor și fondurile alocate din bugetul de stat. Din cele 2,34 miliarde de lei cheltuite în 2025, doar 600 de milioane de lei provin din contribuțiile beneficiarilor, restul fiind acoperit de bugetul de stat. Acest lucru subliniază dependența majoră a acestor pensii de fondurile publice. Printre beneficiarii acestor pensii se numără diplomați, parlamentari, aviatori, procurori, judecători și foști angajați ai Curții de Conturi. Există cazuri în care pensiile speciale depășesc 10.000 de euro lunar, fără ca beneficiarii să fi contribuit la sistemul public de pensii. De exemplu, șase foști magistrați primesc pensii speciale de peste 50.000 de lei lunar, fără nicio bază contributivă. În contextul reformei pensiilor private, cheltuielile cu pensiile speciale sunt așteptate să continue să crească. Curtea Constituțională a României urmează să se pronunțe asupra unei reforme care ar putea reduce componenta plătită de la bugetul de stat. Totuși, dacă reforma nu este implementată, România riscă să piardă 231 de milioane de euro din fondurile europene, conform declarațiilor ministrului Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru. [...]
Economia Rusiei intră într-o fază de stagnare , pe fondul diminuării veniturilor din petrol, iar această schimbare începe să apese pe bugetul federal și pe capacitatea Kremlinului de a susține efortul de război, potrivit The Guardian , care preia o analiză The Guardian. După ce sancțiunile occidentale impuse în 2022 nu au produs colapsul anticipat, economia rusă a fost susținută de creșterea cheltuielilor militare, însă semnalele din 2025–2026 indică o pierdere clară de viteză. Fondul Monetar Internațional a revizuit în jos prognozele, estimând o creștere de 0,6% în 2025 și 0,8% în 2026, niveluri considerate printre cele mai reduse din ultimul deceniu, în afara anilor pandemici. Miza principală pentru finanțele publice este scăderea veniturilor din petrol și gaze, o sursă tradițională de alimentare a bugetului. În 2022, veniturile fiscale din combustibili fosili reprezentau aproximativ 40% din finanțarea bugetului federal, însă estimările preliminare pentru primele trei trimestre din 2025 arată o coborâre la 25%. În paralel, prețul petrolului Ural a scăzut de la circa 90 de dolari pe baril la începutul lui 2022 la aproximativ 50 de dolari pe baril la finalul lui 2025, pe fondul unei supraoferte globale, iar sancțiunile au continuat să limiteze opțiunile de export. „Veniturile Rusiei din exportul de combustibili fosili în 2025 au fost cu 13% sub nivelurile dinainte de război, afectate de sancțiuni mai severe, de atacurile cu drone ale Ucrainei asupra infrastructurii energetice, de eforturile de a găsi noi piețe pentru exporturile sale de gaze și de scăderea prețurilor globale la petrol. Aceste presiuni epuizează treptat veniturile pe care Moscova se bazează pentru a-și finanța războiul”, a declarat Isaac Levi, analist politic la Centrul de Cercetare pentru Energie și Aer Curat. Pe termen scurt, Rusia a încercat să compenseze pierderea pieței europene prin vânzări către China, India și, într-o măsură mai mică, Turcia, însă articolul notează că, în 2026, volumul cumulat rămâne sub nivelurile din ajunul războiului. În plus, India și-ar fi redus achizițiile în ultimele luni, pe fondul amenințărilor cu tarife comerciale din partea președintelui SUA, Donald Trump, ceea ce adaugă incertitudine asupra fluxurilor viitoare de valută. Consecințele interne ale comprimării veniturilor petroliere se văd în presiunea pe buget și în transferul costurilor către populație: creșteri de impozite și reducerea fondurilor pentru asistență socială, educație și sănătate, într-un stat „reorganizat pentru război”. În acest context, stagnarea economică nu indică neapărat o prăbușire iminentă, dar sugerează o finanțare mai dificilă și mai scumpă a conflictului, mai ales dacă prețurile petrolului rămân joase și dacă restricțiile externe continuă să limiteze exporturile. [...]
Fondul de Garantare pentru IMM-uri este „uitat” și subutilizat , avertizează Florin Jianu , președintele IMM România, în contextul negocierilor dintre sindicate, patronate și Guvern din Consiliul Național Tripartit, potrivit Capital . În timp ce Executivul discută măsuri cu impact bugetar, mediul de afaceri cere folosirea mai eficientă a instrumentelor deja existente, care pot extinde rapid accesul firmelor la finanțare. În intervenția sa de vineri seară, Jianu a punctat că pachetul de măsuri prezentat ca „relansare economică” riscă să aibă o acoperire redusă în economie, în special pentru microîntreprinderi și IMM-uri. În evaluarea sa, numărul firmelor care ar putea beneficia efectiv de programele anunțate ar fi „mult sub nivelul așteptat”, ceea ce pune sub semnul întrebării amploarea efectului economic. „Spre exemplu, am menționat Ministerului de Finanțe faptul că uităm de Fondul de Garantare pentru IMM-uri, pe care noi îl avem. În egala măsură, așa cum spuneam, măsuri privind simplificarea, debirocratizarea nu costă nimic, ba din contră, simplifică viața.” Mesajul central este că, dincolo de inițiative noi sau de ajustări punctuale, autoritățile ar putea obține rezultate mai rapide dacă ar activa mai bine mecanismele de garantare pentru IMM-uri. Un fond de garantare funcționează, pe scurt, ca un sprijin prin care statul (direct sau printr-o instituție dedicată) acoperă o parte din riscul de credit, astfel încât firmele să poată accesa mai ușor împrumuturi de la bănci. Jianu sugerează că acest instrument există, dar nu este folosit la potențialul său. În același timp, în discuțiile din Consiliul Național Tripartit a fost prezentată și o propunere a Ministerului Economiei privind reluarea voucherelor de vacanță, într-o formulă diferită față de anii anteriori. Concret, ar fi vorba despre vouchere de 800 de lei , fără obligația unei contribuții egale din partea beneficiarilor, ceea ce ar elimina cofinanțarea cerută până acum angajaților. Din perspectiva mediului de afaceri, problema nu este doar existența unor măsuri, ci dimensiunea lor și capacitatea de a ajunge la „zeci de mii de IMM-uri”, așa cum s-a întâmplat în trecut cu IMM Invest , program invocat ca reper de impact. În același registru, Jianu a menționat și „o susținere pentru Banca de Investiții și Dezvoltare”, fără a detalia însă forma acesteia. Pe lângă subutilizarea Fondului de Garantare pentru IMM-uri, Jianu a indicat două direcții pe care le consideră urgente și cu efect rapid, inclusiv fără costuri bugetare directe: simplificare și debirocratizare (reforme administrative care „nu costă nimic” și pot reduce fricțiunile pentru firme); intervenții ferme ale statului împotriva concurenței neloiale, pe care o vede extinsă în mai multe sectoare (turism, construcții, service-uri). Contextul politic și social rămâne tensionat. Întâlnirea tripartită a avut loc la Palatul Victoria, după proteste ale sindicatelor și pe fondul unor greve anunțate, inclusiv în administrația locală. În acest cadru, discuția despre „relansare economică” este primită cu rezerve atât de sindicate, cât și de mediul de afaceri, care insistă că instrumentele existente — precum Fondul de Garantare pentru IMM-uri — ar trebui folosite mai eficient înainte de a promova pachete cu acoperire limitată. [...]
Peste 80% dintre întrebările adresate chatbot-ului ANAF în prima săptămână au vizat depunerea Declarației Unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale , semn că formularul 212 continuă să ridice semne de întrebare în rândul contribuabililor persoane fizice. Declarația Unică este obligatorie pentru cei care, în 2025, au obținut venituri din surse precum chirii, activități independente, drepturi de autor, transferuri de titluri de valoare, instrumente financiare sau venituri agricole, atât din România, cât și din străinătate. De asemenea, poate fi depusă voluntar de persoanele fără venituri care doresc să se asigure în sistemul de sănătate sau de cei care aleg să plătească contribuții pentru persoane aflate în întreținere. Termen-limită și metode de depunere Formularul 212 trebuie depus până la data de 25 mai 2026 , pentru veniturile realizate în 2025. În cazul contribuției la sănătate pentru cei fără venituri, declarația se poate depune oricând în cursul anului. Există mai multe modalități de transmitere a declarației: Online , prin Spațiul Privat Virtual (SPV) sau platforma e-guvernare.ro; Pe suport de hârtie , direct la registratura ANAF; Prin poștă , cu confirmare de primire, la organul fiscal de domiciliu. În cazul transmiterii electronice, ANAF emite o recipisă de validare sau nevalidare a formularului. Cine poate depune declarația? Declarația poate fi depusă fie de către contribuabilul în cauză, fie de către un împuternicit legal , cu procură autentificată notarial sau sub semnătură privată. În plus, documentul poate fi modificat oricând printr-o declarație rectificativă. Dacă un contribuabil nu depune declarația, ANAF îl va notifica inițial prin SPV sau poștă. În lipsa conformării voluntare, instituția poate emite, în termenul legal de 5 ani, o decizie de impunere. Chatbotul ANA – punct de sprijin pentru contribuabili Pentru a facilita accesul la informații fiscale, ANAF a extins accesul la chatbot-ul ANA , care este acum disponibil direct pe site-ul instituției. În prima săptămână de la lansarea în SPV, chatbotul a fost consultat de peste 23.000 de contribuabili, fiind generate peste 156.000 de mesaje. Chatbotul ANA este încă în testare , dar oferă informații utile despre: închirierea bunurilor din patrimoniul personal; venituri din activități independente; formulare fiscale, inclusiv înregistrarea fiscală și depunerea declarației 212. ANAF încurajează contribuabilii să adreseze întrebări diverse pentru a sprijini dezvoltarea acestui instrument, parte a strategiei de digitalizare și creștere a conformării voluntare, finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Ghid și resurse utile Pentru cei care au nevoie de sprijin suplimentar, ANAF pune la dispoziție un ghid digital detaliat privind completarea Declarației Unice 212, disponibil pe site-ul instituției , la secțiunea „Asistență contribuabili”. [...]
IMM România avertizează că „relansarea” ar putea ajunge la doar 200–300 de firme , în condițiile în care pachetul discutat la Palatul Victoria este perceput ca având un impact limitat asupra întreprinderilor mici și mijlocii, potrivit Euronews . Ilie Bolojan a avut, vineri, la Palatul Victoria, discuții cu sindicatele și patronatele despre noile măsuri incluse în proiectul de relansare economică. Mesajul transmis de liderii mediului de afaceri după întâlnire a fost însă prudent: măsurile, în forma prezentată, nu conving că pot produce rezultate vizibile la scară largă, mai ales pentru IMM-uri. Dan Șucu, președintele Confederației Concordia, a spus că, deși există „foarte multe proiecte” și „foarte multe declarații” privind reducerea poverii costurilor de funcționare ale statului, „momentan sunt extrem de puține rezultate”. „Despre micșorarea acestei poveri a costurilor de funcționare ale statului român, vedem în clipa de față foarte multe proiecte, foarte multe dorințe, foarte multe declarații, dar extrem de puține rezultate. În mediul privat, noi nu premiem niciodată încercarea, noi premiem întotdeauna reușita. Sperăm, din punctul nostru de vedere, să vedem niște pași serioși și în această direcție”. În aceeași cheie, Florin Jianu , președintele IMM România, a apreciat utilitatea dialogului, dar a pus sub semnul întrebării folosirea termenului de „relansare economică” pentru un pachet care, în opinia sa, nu are anvergura necesară. El a indicat că, raportat la un PIB de 375 de miliarde de euro, programele ar însuma 0,01% din PIB, adică 2,2 miliarde de euro cumulat, iar efectul ar fi, în practică, restrâns: „nu atingi zeci de mii de IMM-uri prin aceste măsuri”. Potrivit calculelor prezentate de Jianu, pentru microîntreprinderi și IMM-uri, ar putea fi atinse „200, 300 de IMM-uri” din programele prezentate de Ministerul de Finanțe. Jianu a mai susținut că pachetul ar fi trebuit să includă și măsuri fără impact bugetar, precum simplificarea birocrației, care „nu costă nimic” și ar reduce presiunea administrativă asupra firmelor. El a menționat și câteva ajustări preluate din propunerile IMM România, în special pentru microîntreprinderi, inclusiv extinderea termenului de la 30 la 90 de zile pentru angajarea unui salariat fără pierderea unui anumit statut fiscal, precum și clarificări legate de vânzarea unei imobilizări de peste 100.000 de euro. În final, organizația a cerut măsuri cu „impact, de numere mari”, comparabile cu programe anterioare precum IMM Invest, și a atras atenția asupra concurenței neloiale, despre care spune că „sufocă mediul de afaceri” și pentru care statul ar trebui să intervină cu instrumente mai eficiente. În lipsa unor ajustări care să lărgească aria de aplicare, semnalul transmis de mediul de afaceri rămâne că efectul măsurilor de relansare, cel puțin pentru IMM -uri, este limitat. [...]
Ministerul Finanțelor a atras 335 milioane de lei suplimentar de la bănci potrivit Economica.net , în cadrul unei sesiuni suplimentare (oferte necompetitive) organizate după licitația de referință de joi. Operațiunea se înscrie în planul de finanțare al lunii februarie 2026, iar destinația fondurilor este explicită: refinanțare și finanțarea deficitului bugetar. În sesiunea suplimentară, valoarea nominală a celor două emisiuni adjudecate a fost de 161 milioane de lei, respectiv 174 milioane de lei, totalizând 335 milioane de lei. Interesul băncilor a depășit volumele adjudecate: ofertele transmise au fost de 381 milioane de lei pentru prima emisiune și 418 milioane de lei pentru a doua, ceea ce indică o cerere peste ofertă la ambele instrumente. Pentru februarie 2026, Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 7,7 miliarde de lei. La această sumă se poate adăuga până la 15% din valoarea nominală adjudecată la licitațiile de referință, prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, organizate exclusiv pentru instrumente de tip „benchmark” (titluri de stat standardizate, folosite ca reper de piață). Conform aceleiași surse, suma de 7,7 miliarde de lei este cu 2,3 miliarde de lei sub nivelul programat în ianuarie 2026 (10 miliarde de lei) și are o dublă destinație bugetară, relevantă pentru presiunea de finanțare din 2026: refinanțarea și rambursarea anticipată a datoriei publice; finanțarea deficitului bugetului de stat. [...]
Ratele ROBOR și ROBID au rămas aproape constante, iar indicele IRCC trimestrial s-a stabilizat la 5,68% , potrivit BNR . În contextul menținerii dobânzii-cheie la 6,50% din august 2024, piețele monetare interbancare continuă să funcționeze într-un regim de relativă stabilitate, cu dobânzi ușor în scădere la scadențele medii și lungi. 1. Ratele dobânzilor ROBID și ROBOR (06.02.2026) Scadență ROBID (%) ROBOR (%) O/N 5,35 5,64 1M 5,39 5,68 3M 5,55 5,85 6M 5,60 5,93 12M 5,75 6,09 Comparativ cu 5 februarie, scăderile sunt minime (1-2 puncte de bază), iar diferența dintre ROBID și ROBOR rămâne relativ constantă, reflectând condiții echilibrate de lichiditate în sistemul bancar. 2. IRCC trimestrial (T3 2025) Valoare : 5,68% p.a. Stabilizat față de trimestrele anterioare, confirmând tendința de plafonare a dobânzilor aplicate consumatorilor cu credite în lei. 3. Activitatea pe piața monetară interbancară Perioadă Volum mediu (mil. lei) Rată medie (%) 5 feb. 2026 2.358,7 5,68 ian. 2026 2.477,6 5,71 Se observă o ușoară scădere a volumului și a ratei medii față de ianuarie, semn al unei cereri mai reduse de lichiditate temporară. 4. Dobânzile de politică monetară ale BNR Valabil din Dobândă de politică monetară Facilități BNR: creditare / depozit 8 aug. 2024 6,50% 7,50% / 5,50% Următoarea decizie privind dobânda este așteptată după ședința din 19 ianuarie 2026 . 5. Operațiuni BNR (repo) Tip Data licitației Sumă (mil. lei) Dobândă (%) Repo 30 iun. 2025 1.500,0 6,50 Repo 23 iun. 2025 7.500,0 6,50 Aceste operațiuni arată un mecanism de reglare al lichidității prin atragerea excesului din piață. 6. Operațiuni valutare interbancare (ianuarie 2026) Indicator Valoare (mil. euro) Cumpărări de la clienți 3.160,3 Vânzări către clienți 3.188,0 Interbancar 238,4 Total volum 3.436,1 Datele arată o piață valutară activă și relativ echilibrată. 7. Titluri de stat – licitații recente (9 februarie 2026) Scadență Randament mediu (%) Rată cupon (%) 28 apr. 2027 5,92 7,40 25 feb. 2032 6,40 6,70 Aceste randamente confirmă cererea solidă din partea investitorilor pentru titlurile de stat românești pe termen mediu și lung. 8. Operațiuni de preschimbare (30 ian. 2026) O licitație relevantă a fost cea pentru titlurile scadente în iulie 2030: Valoare adjudecată : 300 mil. lei Randament mediu : 6,22% Rată cupon : 6,85% Operațiunile de preschimbare indică o gestionare activă a portofoliului de datorie publică. 9. Rate de referință pentru titlurile de stat (fixing 5 feb. 2026) Perioadă 6 luni 12 luni 3 ani 5 ani 10 ani BID (%) 5,91 6,05 6,15 6,29 6,70 ASK (%) 5,59 5,73 5,92 6,06 6,47 Diferențele între BID și ASK sunt moderate, ceea ce reflectă o lichiditate bună pe piața secundară a titlurilor de stat. 10. Piața secundară interbancară (lei) Perioadă Număr tranzacții Volum (mil. lei) 5 feb. 2026 299 4.309,4 ian. 2026 231 6.690,7 Se remarcă un interes crescut pentru tranzacțiile interbancare în prima săptămână din februarie, deși volumul este încă sub media lunii ianuarie. [...]
Cele mai mari riscuri pentru stabilitatea financiară a României în 2026 sunt legate de dezechilibrele macroeconomice, atacurile cibernetice și incertitudinea legislativă informează Banca Națională a României , în cel mai recent Sondaj privind riscurile sistemice , realizat pe baza răspunsurilor celor mai importante nouă bănci comerciale din țară. Dintre cele unsprezece riscuri analizate, șase sunt considerate ridicate , iar cinci moderate . În topul riscurilor persistă dezechilibrele macroeconomice interne, în special din cauza deficitelor gemene – bugetar și de cont curent – și a estimărilor privind încetinirea creșterii economice. Instituțiile de credit avertizează că vulnerabilitățile economiei pot afecta semnificativ calitatea portofoliului de credite. Riscurile ridicate identificate în raportul BNR: Deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne – rămâne cel mai important risc, dificil de gestionat. Provocările cibernetice și inovația financiară – probabilitate ridicată de apariție, în creștere față de începutul anului, cu impact major și gestionare complexă. Cadrul legislativ impredictibil – reglementările recente și taxarea suplimentară a sistemului bancar sporesc incertitudinea. Nerambursarea creditelor de către sectorul neguvernamental – în ușoară creștere, dar considerat mai ușor de gestionat. Creșterea costurilor de finanțare – generată de dobânzi mai mari și deprecierea cursului, cu risc crescut pentru populație și IMM-uri. Scăderea încrederii investitorilor în economiile emergente – probabilitate redusă, dar cu impact financiar semnificativ. Pe lângă acestea, băncile au semnalat drept riscuri moderate legăturile cu sectorul public, dinamica pieței imobiliare (rezidențială și comercială), lichiditatea sistemului bancar și riscurile climatice. De exemplu, deși piața imobiliară rezidențială a cunoscut o cerere susținută, prețurile reale ale locuințelor au scăzut în termeni ajustați cu inflația. Expunerile cele mai vulnerabile , conform sondajului, sunt: IMM-urile , în special cele din agricultură, energie și HoReCa. Persoanele fizice cu venituri reduse , afectate de creșterea TVA, accize și eliminarea plafonării la energie. Creditele garantate de stat , care prezintă dificultăți de plată. Companiile din construcții cu relații economice cu statul , unde sunt semnalate întârzieri în acceptarea lucrărilor. Se anticipează o posibilă deteriorare a profilului de risc în rândul categoriilor vulnerabile, fără a exista însă semnale de fluctuații majore la nivelul portofoliilor bancare. Cu toate acestea, BNR subliniază necesitatea unei monitorizări atente a sectoarelor dependente de finanțare publică sau expuse volatilității prețurilor. Datele sondajului sunt colectate de la cele nouă bănci cu cea mai mare cotă de piață: UniCredit Bank, Banca Comercială Română, Banca Transilvania, CEC Bank, Garanti Bank, Raiffeisen Bank, BRD, ING Bank și Exim Bank, care dețin împreună 90% din activele sistemului bancar național. [...]
Un proiect de lege propune o bonificație de 3% la impozitul pe venit pentru persoanele fizice care își achită anticipat obligațiile fiscale. Măsura vizează impozitul datorat pentru veniturile realizate în 2025 și condiționează reducerea de plata integrală până la 15 aprilie 2026, precum și de depunerea la timp a Declarației unice. Inițiativa apare într-un proiect de „Lege privind instituirea unor măsuri de relansare economică”, publicat de Ministerul Finanțelor , și urmărește creșterea conformării voluntare, adică stimularea declarării și plății la termen fără intervenții coercitive. În esență, statul oferă o reducere procentuală din impozitul pe venit pentru cei care închid mai devreme obligațiile aferente anului fiscal 2025. „Astfel, se propune, prin derogare de la prevederile Codului fiscal, reglementarea unui mecanism de acordare a unei bonificaţii de 3% din impozitul pe venit datorat pentru veniturile realizate în anul 2025, pentru care există obligaţia depunerii declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoane fizice”. Conform Ministerului Finanțelor, bonificația se acordă doar dacă sunt îndeplinite cumulativ două condiții: impozitul pe venit și contribuțiile sociale (pensii și sănătate) aferente veniturilor din 2025 sunt stinse integral prin plată și/sau compensare până la 15 aprilie 2026 inclusiv, iar Declarația unică (Formularul 212) este depusă până la aceeași dată. Reducerea de 3% se aplică numai asupra impozitului pe venit stabilit prin Declarația unică, nu asupra contribuțiilor sociale. Un element important pentru contribuabili este că dreptul la bonificație poate fi păstrat și dacă, după 15 aprilie 2026, se modifică nivelul obligațiilor fiscale pentru 2025, atât timp cât declarația a fost depusă până la termen și plata obligațiilor stabilite prin aceasta a fost făcută până la aceeași dată. De asemenea, cei care au depus Declarația unică fără bonificație până la intrarea în vigoare a actului normativ (sau ulterior, dar până la 15 aprilie 2026) ar putea beneficia prin depunerea unei declarații rectificative. Proiectul introduce, practic, un termen mai devreme decât cel din Codul fiscal: în mod obișnuit, Declarația unică pentru veniturile din 2025 se depune până la 26 mai 2026, însă pentru a obține bonificația de 3% ar urma să fie necesară depunerea și plata până la 15 aprilie 2026. Inițiatorii subliniază caracterul limitat al măsurii, arătând că după acest termen bonificația nu ar mai fi posibilă, tocmai pentru a împinge contribuabilii spre declarare și plată anticipată. [...]
Guvernul a prezentat un pachet de relansare economică de aproape 4 miliarde de euro , întins pe șase ani, care include și finanțări pentru proiecte de cercetare și apărare, potrivit Știrile ProTV . Măsurile sunt gândite să susțină creșterea economică într-un context de constrângeri bugetare, cu accent pe investiții și pe domenii considerate strategice. În arhitectura planului, componenta de finanțare pentru cercetare și apărare este prezentată ca parte a efortului de creștere a competitivității economiei. Premierul Ilie Bolojan a indicat că efectele unor investiții – exemplul dat fiind reducerea importurilor prin producție internă, precum în zona îngrășămintelor – „vor fi cuantificate în anii următori”, ceea ce sugerează o miză pe rezultate pe termen mediu, nu pe impact imediat în execuția bugetară. Planul urmărește să direcționeze resursele către sectoare unde România are deficite comerciale mari, adică importă mai mult decât exportă, fiind menționată explicit industria chimică. În paralel, statul ar urma să încurajeze investiții în zona materiilor prime critice, precum cuprul și grafitul, resurse cu cerere ridicată la nivel internațional și relevante pentru lanțuri industriale care includ tehnologii avansate, inclusiv cele cu utilizări duale (civile și de apărare). Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a prezentat pachetul ca o schimbare de abordare „de pe consum pe investiții” și de pe volum pe „calitate”, iar facilitățile ar urma să fie calibrate în funcție de impact. Concret, companiile care pot finanța din surse proprii investiții de peste 1 miliard de lei ar putea primi granturi și credite fiscale (reduceri ale taxelor datorate), iar proiectele mai mici ale IMM-urilor ar urma să fie eligibile de la 7 milioane de lei în sus; reușita planului este legată, potrivit materialului, de reforma administrației, din economiile rezultate urmând să fie acoperită o parte din finanțare. [...]
Alexandru Nazare a anunțat un pachet de relansare care mută accentul pe investiții , potrivit Digi24 . Ministrul Finanțelor a prezentat joi, după ședința de Guvern, un set de măsuri de sprijin pentru mediul de afaceri, cu țintă declarată către microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii, într-o schimbare de abordare de la stimularea consumului către investiții. Miza pachetului este reducerea dependenței economiei de cheltuieli imediate și orientarea resurselor către proiecte care generează producție, locuri de muncă și creștere pe termen lung. În această logică, planul are două componente: stimularea investițiilor și reașezarea schemelor de sprijin pentru companii pe un orizont mai lung, nu doar pentru 2026. „Din acest pachet încercăm să mutăm logica dinspre consum spre investiții. El are două componente principale: una de stimulare a investițiilor și o a doua de regândire a modului în care funcționează schemele de suport pentru companii nu doar în 2026, ci pe un interval de cinci ani”, a declarat Alexandru Nazare . Ministrul a mai spus că actul normativ privind instituirea măsurilor de relansare economică și creșterea competitivității economiei României a fost prezentat în ședința de Guvern și urmează să fie publicat „în perioada imediat următoare” pe site-ul Ministerului Finanțelor, pentru a intra în procedura de transparență decizională. Totodată, Nazare a legat lansarea pachetului de ajustările fiscale anterioare, menționând că România a încheiat 2025 cu un deficit cash de 7,6%, sub ținta negociată cu Comisia Europeană de 8,4%, ceea ce ar fi creat „spațiu fiscal” pentru măsuri de relansare. Pe zona de investiții, direcția anunțată vizează nu doar volumul proiectelor finanțate, ci și calitatea investițiilor și orientarea către domenii considerate strategice. Un accent distinct este pus pe industria prelucrătoare, în special în sectoarele unde România are deficite mari de balanță comercială, precum și pe investiții în producție, resurse minerale și materiale critice, cercetare și inovare și tehnologii avansate. În acest cadru, ministrul a anunțat introducerea unui credit fiscal pentru cercetare, care permite firmelor să își reducă taxele dacă investesc în activități de cercetare și dezvoltare, și a indicat că autoritățile se uită inclusiv către zona de apărare, cu o schemă de susținere pe fonduri europene pentru „businessul de apărare”. În componenta fiscală, Nazare a arătat că unele măsuri adoptate în decembrie sunt integrate în programul actual: cota unică de 1% pentru microîntreprinderi și o garanție de portofoliu derulată prin Banca de Investiții și Dezvoltare , care pune la dispoziție peste 6 miliarde de lei pentru finanțarea microîntreprinderilor și întreprinderilor mici. Pentru companiile mari, taxa pe cifra de afaceri a fost redusă de la 1% la 0,5%, cu obiectivul declarat de a permite creșterea investițiilor. Un element central pentru accelerarea investițiilor este modificarea regimului de amortizare: ministrul a anunțat majorarea amortizării „super accelerate” pentru echipamentele destinate investițiilor de la 50% la 65%, începând cu 2026. Măsura ar urma să permită deducerea mai rapidă a costului echipamentelor din impozite, reducând presiunea fiscală în primii ani ai investițiilor și încurajând modernizarea capacităților de producție. [...]
Guvernul condiționează noul pachet de relansare economică de reduceri suplimentare de cheltuieli , potrivit Euronews , care notează că finanțarea măsurilor nu este posibilă fără adoptarea „Pachetului 3” de tăieri în administrația publică, locală și centrală. Executivul pregătește adoptarea unui set de măsuri care ar urma să marcheze ieșirea din perioada de ajustare bugetară, însă calculele sunt complicate de ținta de deficit de 6,2% pentru 2026 și de un „pachet de solidaritate” propus de PSD , încă nediscutat în coaliție. În acest context, miza pachetului de relansare este stimularea investițiilor prin facilități și deduceri, dar și schimbarea modului în care funcționează schemele de sprijin pentru companii, de la mari jucători până la microîntreprinderi. Valoarea pachetului de relansare ar fi „în jur de 2,5 miliarde de lei”, cu o structură mixtă: o componentă de granturi și una mai consistentă de credite fiscale (adică reduceri ale obligațiilor fiscale viitoare, condiționate de îndeplinirea unor criterii). Direcțiile vizate includ resurse strategice și minerale, investiții strategice, sprijin pentru industria prelucrătoare și pentru micii antreprenori. În zona de stimulente, pachetul ar readuce bonificația de 3% pentru companiile mari și pentru firmele care își plătesc taxele înainte de termen, similar bonificațiilor existente pentru persoanele fizice. Totodată, ar urma să fie introduse deduceri de impozit de până la 400 de euro pentru persoanele fizice care contribuie la Pilonul 3 (pensii private facultative) sau investesc la bursă, măsuri gândite să încurajeze economisirea și canalizarea capitalului către finanțarea economiei. Condiția-cheie rămâne însă sursa de finanțare. Premierul Ilie Bolojan a transmis că banii pentru relansare depind de aplicarea „Pachetului 3” de reducere a cheltuielilor în administrație , iar Guvernul ia în calcul o asumare a răspunderii săptămâna viitoare, pe un calendar nou. Potrivit datelor Guvernului, au fost deja operate reduceri de cheltuieli de peste 500 de milioane de lei, iar Executivul nu ar fi dispus să renunțe la o parte dintre măsurile adoptate anul trecut. „Banii necesari pentru finanțarea lor nu vor exista însă dacă nu se adoptă și pachetul 3 de reduceri de cheltuieli în zona de administrație”, avertizează Palatul Victoria. Pe fondul acestor discuții, PSD pregătește un pachet separat, de „solidaritate”, estimat la aproape 3,4 miliarde de lei, cu ajutoare pentru persoane cu dizabilități, copii, mame, veterani și, în special, pensionari, printr-o nouă schemă de sprijin. Euronews arată că finanțarea unor astfel de măsuri ar fi dificilă dacă statul ar renunța la decizii precum neplata primei zile de concediu medical (în condițiile în care anul trecut a plătit 6 miliarde de lei pentru concedii medicale) sau la majorarea impozitării pe locuințe și autoturisme, deși este avută în vedere o discuție pentru formule tranzitorii acolo unde creșterile au depășit așteptările din lege. [...]