Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
România a urcat pe locul trei în UE la scumpirea anuală a carburanților în iunie , un semnal de presiune suplimentară pe costurile de transport și, implicit, pe prețurile din economie, potrivit Economedia , care citează date Eurostat publicate miercuri. La nivelul Uniunii Europene , creșterea medie anuală a prețurilor la combustibili și lubrifianți a fost de 13,7% în iunie, în scădere ca ritm față de mai (20,7%) și aprilie (20,8%). Eurostat arată că scumpiri au fost raportate în toate statele membre, însă într-un ritm mai lent decât în luna precedentă. România, între cele mai mari creșteri anuale din UE Cele mai mari creșteri ale prețurilor la combustibili în iunie (față de aceeași lună din 2025) au fost: Bulgaria: 26% Lituania: 23,5% România: 23,1% Finlanda: 22% La polul opus, cele mai mici creșteri au fost în Ungaria (2,3%) și Polonia (5,8%). În restul statelor, creșterile s-au situat între 7,9% în Spania și 18,6% în Cipru. În iunie, scăderi lunare în UE la motorină și benzină, cu excepții punctuale Față de luna mai, în iunie motorina a scăzut în medie în UE cu 6,4%, iar benzina cu 4,2%. Cu o lună mai devreme, motorina scăzuse cu 5,8%, în timp ce benzina crescuse cu 0,8% față de aprilie. În iunie, motorina s-a ieftinit în toate țările UE, cele mai mari scăderi fiind în Republica Cehă (11,3%), Polonia (9,7%) și Bulgaria (9,4%). Cele mai mici scăderi au fost în Ungaria (0,6%), Italia (1,4%) și Slovenia (1,6%). La benzină, Cipru și Italia au fost singurele țări unde prețurile au crescut în iunie față de mai (cu 0,7%, respectiv 0,5%). În restul statelor, benzina s-a ieftinit, cele mai mari scăderi fiind în Suedia (7,8%), Belgia (7%) și Polonia (6,6%). [...]
Premierul Ilie Bolojan susține prelungirea aplicării cotei reduse de TVA pentru persoanele care au semnat antecontracte și nu au putut finaliza tranzacțiile din cauza blocajului de la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) , afectată de un atac cibernetic, potrivit Economedia . Miza este una fiscală: fără o prelungire, o parte dintre cumpărători riscă să piardă accesul la TVA redus din motive administrative, nu comerciale. Bolojan spune că discuțiile din Parlament ar putea viza contractele semnate anul trecut, care „trebuiau închise până la finalul acestei luni”, astfel încât perioada de valabilitate să fie extinsă „cu cel puțin o durată care acoperă zilele de nefuncționare”. „Consider că discuțiile care vor avea loc în Parlament, pentru acordarea unei prelungiri pentru contractele care au fost semnate în cursul anului trecut și care trebuiau închise până la finalul acestei luni, pot fi prelungite ca valabilitate, ca cei care au semnat aceste antecontracte să poată beneficia de TVA redus, cu prelungirea cu cel puțin o durată care acoperă zilele de nefuncționare. Asta vor stabili cei din Parlament.” Ce se întâmplă la ANCPI și când ar putea fi reluată activitatea Premierul afirmă că se lucrează la remediere și că STS, SRI și Directoratul Național de Securitate Cibernetică au transmis că nu au fost afectate datele personale privind proprietățile. În paralel, aplicația care rulează baza de date este transferată în cloudul guvernamental, iar evaluările de securitate sunt programate în perioada imediat următoare. Concret, potrivit declarațiilor sale: transferul aplicației în cloudul guvernamental este „în fază de finalizare”; STS urmează să facă o evaluare de securitate a aplicației; Centrul Național Cyberint va realiza un audit cibernetic pentru a stabili dacă sunt necesare măsuri suplimentare. Bolojan estimează că activitatea ANCPI ar urma să fie reluată „în cursul săptămânii viitoare”, ceea ce ar permite din nou accesarea bazei de date. De ce contează: TVA redus condiționat de termene care nu mai pot fi respectate Din perspectiva fiscalității, problema apare atunci când termenele din antecontracte și condițiile pentru aplicarea TVA redus nu mai pot fi îndeplinite la timp din cauza indisponibilității serviciilor ANCPI. În acest context, prelungirea discutată ar funcționa ca o măsură de „înghețare” a termenelor, astfel încât beneficiul fiscal să nu fie pierdut din cauza zilelor în care instituția nu a funcționat. Premierul a mai arătat că blocajul durează deja de o săptămână și că, până marți, se vor împlini două săptămâni, menționând că o soluție inițială luată în calcul a fost prelungirea programului ANCPI pentru recuperarea zilelor pierdute. [...]
Reducerea TVA la carburanți la 19% și tăierea accizei la motorina standard sunt în centrul unei inițiative legislative depuse în Parlament de fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan , care susține că pachetul ar putea coborî prețurile la pompă, potrivit Mediafax . Ivan afirmă că scumpirea carburanților apasă atât pe consumatori, cât și pe economie, în timp ce statul încasează mai mult din taxele colectate la pompă. În mesajul public, el a legat direct nivelul prețurilor de nivelul veniturilor bugetare, argumentând că „prețuri mai mari” înseamnă „venituri mai mari la buget”. Ce prevede pachetul propus și de ce contează fiscal Proiectul descris de Ivan include mai multe intervenții fiscale și de piață, cu impact direct asupra prețului final: reducerea TVA la carburanți de la 21% la 19%; acciză redusă la motorina standard; reinstituirea „situației de criză pe piață” (formulare folosită de inițiator); plafonarea adaosului comercial pe întreg lanțul valoric; exportul de motorină permis doar cu acordul ministerului de resort. Din perspectiva fiscalității, miza este dublă: pe de o parte, reducerea TVA și a accizei ar diminua încasările unitare ale statului din fiecare litru vândut; pe de altă parte, inițiatorul susține că efectul urmărit este ieftinirea la pompă, cu potențiale efecte în lanț în economie (costuri de transport și distribuție). Calendar politic: când ar putea intra la vot Bogdan Ivan a cerut parlamentarilor să susțină proiectul în viitoarea sesiune extraordinară și a solicitat ca dezbaterea să nu fie transformată într-o confruntare politică. „Nu folosiți această inițiativă pentru răfuieli politice sau ideologice. Am mare încredere că, în absența unui ordin de partid, 99% dintre parlamentari ar vota pentru reducerea prețului carburanților în această formă”, a transmis Ivan. În acest moment, informațiile disponibile se limitează la anunțul depunerii inițiativei și la elementele enumerate de inițiator; articolul nu oferă detalii despre calendarul procedural exact, avize sau un impact bugetar estimat. [...]
Înghețarea indexării a tăiat puterea de cumpărare a pensiilor , iar o pensie nominală de 3.000 de lei ajunge să valoreze, în termeni reali, circa 1.950–2.000 de lei raportat la scumpirile cumulate din ultimii ani, potrivit unei analize citate de Adevărul . Miza economică este că, în absența ajustărilor automate, inflația funcționează ca o reducere „invizibilă” a veniturilor fixe, cu efect direct asupra consumului de bază al vârstnicilor. Analistul economic Adrian Negrescu estimează că, dacă se însumează inflația din ultimii cinci ani, prețurile au crescut cumulat cu aproximativ 50–55%. În această logică, o pensie de 3.000 de lei care a rămas nemodificată ar avea astăzi puterea de cumpărare a aproximativ 1.950–2.000 de lei din 2021. Privit invers, pentru același nivel de trai ca în 2021, ar fi necesară o pensie de aproape 4.600–4.700 de lei. Eroziune accelerată pe termen scurt: minus „un sfert” în trei ani Negrescu mai arată că și pe un interval mai scurt, 2023–2025, cumularea inflației depășește 27–28%. Concret, o pensie de 3.000 de lei de astăzi ar cumpăra cam cât cumpărau 2.340–2.350 de lei acum trei ani, ceea ce ar însemna o pierdere reală de aproximativ un sfert din puterea de cumpărare în 36 de luni. În acest context, ultima creștere importantă a pensiilor este plasată la începutul lui 2024: indexare de 13,8% și o recalculare care ar fi dus la o creștere medie de aproximativ 20% pentru circa 3 milioane de pensionari vizați de noua formulă de calcul. Ulterior, mecanismul de indexare ar fi fost înghețat, iar pensiile nu ar fi fost indexate nici în 2025, nici în 2026, pe fondul deficitului bugetar; analistul spune că este posibil să nu crească nici în 2027. De ce „inflația pensionarilor” poate fi mai mare decât media oficială Un punct central al analizei este diferența dintre inflația „oficială” (calculată de INS pe un coș mediu de consum) și structura reală de cheltuieli a unui pensionar. Potrivit analistului, vârstnicii alocă o pondere mai mare pentru: energie și utilități; medicamente și servicii medicale; alimente de bază; cheltuieli de locuire. Aceste categorii ar fi avut creșteri de preț peste medie, ceea ce amplifică presiunea asupra bugetelor fixe. Ca exemplu, Negrescu indică energia electrică: o factură medie de aproximativ 200 de lei în urmă cu un an ar depăși acum 300 de lei, adică o creștere de peste 50%. În paralel, la medicamente, unii vârstnici ar ajunge să cumpere doar jumătate din rețeta prescrisă, pe fondul scumpirilor. Analistul punctează și dimensiunea socială a problemei: pentru aproximativ 2,7 milioane de români cu pensii sub 2.700 de lei, scumpirile ar însemna o reducere imediată a nivelului de trai, iar pensia de 3.000 de lei din exemplu ar fi „la limita superioară” a acestei zone de vulnerabilitate. Ce poate schimba traiectoria în următorii ani În opinia analistului, puterea de cumpărare a pensiilor ar depinde, pe termen mediu, de trei factori principali: Consolidarea fiscală : dacă pachetul de reforme al guvernului Bolojan reduce deficitul conform planului, presiunea pentru înghețarea pensiilor s-ar putea diminua, ceea ce ar putea permite reluarea indexării anunțate pentru 1 ianuarie 2027. Evoluția inflației sub impactul măsurilor fiscale : creșterile de TVA și liberalizarea prețului la energie ar fi alimentat inflația pe termen scurt, iar efectul „dezinflaționist” ar putea apărea abia peste unul-doi ani, interval în care pensionarii ar rămâne expuși. Decizia Curții Constituționale privind CASS pe pensii : o eventuală anulare a taxei ar putea readuce în bugetele pensionarilor sumele reținute din august 2025, însă ar fi un câștig punctual, fără să rezolve problema de fond a erodării prin lipsa indexării. Concluzia analistului este că, în lipsa unor semnale de relaxare fiscală și cu o inflație care, la jumătatea lui 2026, ar rămâne cea mai ridicată din Uniunea Europeană, scenariul probabil ar fi o recuperare lentă și parțială: mai degrabă o încetinire a erodării decât o revenire rapidă la nivelul real de trai din urmă cu trei-cinci ani. Linkuri din context (surse secundare din aceeași publicație): „Obiceiurile financiare se formează înainte de 25 de ani” „Inflația a erodat salariile: cât au pierdut românii în ultimii doi ani” „De ce se destramă mai des relațiile în care femeia câștigă mai mult” [...]
Rusia a oprit pe termen nedeterminat emisiunile interne de datorie, semn că finanțarea deficitului devine mai dificilă , după ce Ministerul Finanțelor a suspendat licitațiile de obligațiuni federale de împrumut (OFZ), instrumentul principal prin care statul se împrumută de pe piața internă, potrivit Economedia . Autoritățile de la Moscova justifică decizia prin nevoia de a „stabiliza situația de pe piață”. „Ministerul Finanțelor al Federației Ruse informează cu privire la suspendarea licitațiilor OFZ pentru a contribui la stabilizarea situației de pe piață. Informații suplimentare privind reluarea licitațiilor vor fi comunicate ulterior.” Decizia vine pe fondul intensificării presiunilor asupra finanțelor publice, în contextul cheltuielilor ridicate asociate războiului din Ucraina și al veniturilor afectate de sancțiunile occidentale, dar și de volatilitatea prețurilor la energie. Deficit în creștere și cheltuieli mai mari Suspendarea licitațiilor are loc la scurt timp după informații potrivit cărora deficitul bugetar al Rusiei pentru 2026 ar urma să fie revizuit în creștere cu peste 1.000 de miliarde de ruble. În primul semestru, deficitul bugetului federal a ajuns la aproximativ 5,73 trilioane de ruble, iar cheltuielile bugetare estimate pentru întregul an au fost majorate la 45,11 trilioane de ruble. În mod obișnuit, guvernul acoperă o parte importantă a deficitului prin emiterea de OFZ pe piața internă. Oprirea licitațiilor sugerează că autoritățile încearcă să evite presiuni suplimentare asupra costurilor de finanțare sau asupra pieței obligațiunilor. Reacția pieței și întrebarea-cheie: de unde vin banii După anunț, indicele obligațiunilor guvernamentale tranzacționate la Bursa din Moscova (RGBI) a recuperat o parte din pierderile anterioare și a închis în creștere, semnalând o reacție pozitivă a investitorilor la măsura de stabilizare. Rămâne însă neclar cât va dura suspendarea și prin ce alte surse va finanța Kremlinul deficitul, în condițiile în care necesarul de cheltuieli al statului continuă să crească. [...]
Ministerul Finanțelor pregătește măsuri pentru un cadru fiscal „predictibil și competitiv” dedicat industriei festivalurilor , pe fondul argumentului că marile evenimente de muzică aduc consum, turiști și venituri suplimentare la buget, potrivit Mediafax . Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , susține că cele mai mari festivaluri din România reunesc anual peste un milion de participanți, atrag zeci de mii de turiști străini și generează un impact economic de milioane de euro. În viziunea sa, efectele se văd în lanțul de servicii locale – de la cazare și restaurante la transport, cumpărături și alte servicii – cu venituri pentru antreprenori, locuri de muncă și încasări suplimentare atât la bugetele locale, cât și la bugetul de stat. „Fiecare turist care participă la un festival înseamnă nopți de cazare, consum la restaurante, transport, cumpărături și servicii locale. Înseamnă venituri pentru antreprenori, locuri de muncă, încasări suplimentare la bugetele locale și la bugetul de stat.” De ce contează: fiscalitatea devine un factor de investiții în „turismul de evenimente” Nazare afirmă că beneficiile depășesc impactul economic direct, prin promovarea imaginii României în străinătate și prin poziționarea țării ca destinație europeană pentru evenimente mari, cu efect asupra interesului investitorilor și al organizatorilor internaționali. „O țară care demonstrează că poate găzdui în condiții excelente sute de mii de participanți transmite un semnal puternic despre capacitatea de organizare și despre potențialul său economic.” Ce urmează: grupuri de lucru și „echitate fiscală” pentru sector Ministrul spune că Ministerul Finanțelor lucrează la măsuri pentru a asigura un cadru fiscal „predictibil și competitiv” pentru investițiile private din domeniu și că, în ultimul an, au fost demarate grupuri de lucru „pentru a aduce mai multă echitate fiscală” acestui sector. În evaluarea sa, România ar putea deveni una dintre principalele destinații europene pentru turismul de evenimente, însă obiectivul depinde de stabilitatea și predictibilitatea mediului fiscal, care să încurajeze investițiile pe termen lung. (Aceeași informație este relatată și de Adevărul.) [...]
România a trecut de pragul de 60% din PIB la datoria publică, ceea ce declanșează o monitorizare europeană mai strictă a sustenabilității finanțelor publice , pe fondul procedurii de deficit excesiv în care țara se află deja, potrivit Mediafax , care citează o analiză a economistului Cristian Socol pe baza datelor Eurostat . Conform acestuia, datoria guvernamentală a ajuns la 60,1% din PIB în metodologia Eurostat și la 60,2% din PIB în datele Ministerului Finanțelor , depășind astfel criteriul de la Maastricht. Ce se schimbă după depășirea pragului Socol susține că depășirea pragului de 60% din PIB are consecințe asupra felului în care este evaluată situația fiscală a României la nivel european, printr-o analiză tehnică mai riguroasă a sustenabilității datoriei – un criteriu relevant pentru respectarea regulilor fiscal-bugetare europene. „Ce reprezintă asta efectiv pentru România, aflată deja în procedura de deficit bugetar excesiv pentru depășirea pragului de deficit 3% din PIB? Că vom fi analizați tehnic și mai riguros, că vom fi mai strict monitorizați și că respectarea țintelor de deficit/datorie angajate în Planul Național Bugetar Structural 2025-2031 devine și mai stringentă!” Planul Național Bugetar Structural 2025–2031 este documentul care include angajamentele asumate de România în fața Comisiei Europene pentru reducerea deficitului bugetar și limitarea creșterii datoriei publice. Ritmul de creștere al datoriei, în cifre Datele Ministerului Finanțelor citate în material arată că datoria administrației publice a urcat de la 1.013,2 miliarde de lei (30 aprilie 2025) la 1.171,6 miliarde de lei (30 aprilie 2026), adică o creștere de 158,3 miliarde de lei într-un an. În medie, acest avans echivalează cu: aproximativ 434 de milioane de lei pe zi; aproape 18 milioane de lei pe oră; 302.000 de lei pe minut; circa 5.000 de lei pe secundă (aprox. 1.000 de euro pe secundă). Obligații în legislația națională și măsuri invocate Economistul amintește că depășirea pragului de 60% are implicații și în legislația internă. Potrivit lui, art. 13 din Legea responsabilității fiscale prevede obligația Ministerului Finanțelor de a prezenta un raport care să justifice creșterea datoriei și să propună măsuri pentru menținerea indicatorului la un nivel considerat sustenabil. În acest context, Socol indică și tipuri de măsuri prevăzute de lege pentru limitarea creșterii datoriei, inclusiv înghețarea cheltuielilor totale cu salariile din sectorul public și a cheltuielilor totale cu asistența socială din sistemul public. El afirmă că unele măsuri de corecție sunt deja implementate, menționând înghețarea salariilor din sectorul public și a pensiilor. Context european: România, între statele cu creșteri rapide Pe baza datelor Eurostat, Socol mai afirmă că România a avut a patra cea mai mare creștere a datoriei ca pondere în PIB în primul trimestru din 2026 față de primul trimestru din 2025. În acest cadru, depășirea pragului de 60% din PIB adaugă presiune asupra respectării țintelor asumate de România în relația cu Comisia Europeană. [...]
Depășirea pragului de 60% din PIB la datoria publică crește presiunea pe buget prin costuri de finanțare ridicate, într-un moment în care România este deja în procedura de deficit excesiv , potrivit Mediafax . Într-o declarație politică, Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR) susține că actuala coaliție PSD–PNL–USR–UDMR a împins țara într-o „criză a datoriei publice”. Începând din martie, datoria guvernamentală a depășit 60% din PIB și a ajuns la aproximativ 1.170 de miliarde de lei, nivel care s-a menținut și în aprilie, când ponderea a fost de 60,2% din PIB. În ultimul an, statul s-a împrumutat cu peste 158 de miliarde de lei, ritm pe care Peiu îl traduce ca echivalentul a „aproape 5.000 de lei în fiecare secundă”. Costul finanțării: dobânzi mari, cheltuieli mai mari cu serviciul datoriei Peiu afirmă că România se împrumută „la cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană” și indică un nivel de aproximativ 7% pentru obligațiunile pe termen lung. În această logică, costul ridicat al dobânzilor ar însemna, în timp, mai puțini bani disponibili pentru investiții și o presiune mai mare asupra bugetului, prin cheltuieli recurente cu plata dobânzilor. Vulnerabilitatea structurii datoriei: expunerea la euro și dolari Un alt risc invocat este ponderea importantă a datoriei în valută (în principal euro și dolari), care ar crește sensibilitatea finanțelor publice la șocuri externe. În scenariul unei deprecieri a leului sau al unei noi crize financiare internaționale, costul datoriei ar putea urca rapid, cu efect direct asupra bugetului și, implicit, asupra contribuabililor. Context european: Maastricht și deficitul excesiv În declarația citată, Peiu susține că depășirea pragului de 60% din PIB ar reprezenta un eșec economic și afirmă că România „nu mai respectă” prevederi esențiale ale Tratatului de la Maastricht, în condițiile în care se află „de ani buni” în procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene. „Depășirea pragului de 60% din PIB al datoriei publice reprezintă unul dintre cele mai grave eșecuri economice ale actualei coaliții de guvernare.” Peiu cere o „schimbare radicală” de politică economică, cu reducerea cheltuielilor considerate neproductive, eliminarea „sinecurilor”, prioritizarea investițiilor și oprirea împrumuturilor folosite pentru acoperirea dezechilibrelor bugetare. Declarațiile sunt politice și nu includ, în materialul citat, un calendar sau măsuri concrete asumate de Guvern. [...]
Banca Națională a Ungariei își creează spațiu pentru noi tăieri de dobândă în vară , pe fondul unei inflații mai bune decât anticipa și al unor prime de risc în scădere, potrivit Economica . Mesajul băncii centrale este că relaxarea monetară poate continua, dar va depinde de datele viitoare privind inflația și de stabilitatea pieței valutare. Consiliul de politică monetară al MNB arată că „evoluțiile privind inflația au fost mai favorabile decât în scenariul de bază”, iar „primele de risc au fost mai scăzute”, ceea ce „a permis o marjă de manevră”. În acest context, instituția indică explicit posibilitatea unor noi reduceri ale dobânzilor „în această vară”, dacă tendințele favorabile persistă, decizia urmând să fie luată după publicarea datelor de inflație. Ce condiții pune banca centrală pentru următorii pași MNB leagă evaluarea riscurilor de câteva teme care pot influența percepția investitorilor asupra Ungariei: așteptările privind strategia fiscală; perspectiva adoptării euro; evoluțiile conflictului din Orientul Mijlociu. În comunicat, banca centrală subliniază și rolul stabilității pieței financiare interne, „în special a pieței valutare”, ca ancoră pentru așteptările inflaționiste și, implicit, pentru atingerea stabilității prețurilor. Decizie unanimă și așteptări din piață Guvernatorul MNB, Mihály Varga , a declarat că decizia privind dobânda a fost luată în unanimitate și că nu au fost discutate alte opțiuni. Analiștii de la Equilor apreciază că reducerea cu 25 de puncte de bază era așteptată și că o nouă reducere ar putea fi anunțată în vară, dacă se mențin tendințele favorabile. [...]
Aderarea Muntenegrului riscă să forțeze o rescriere a regulilor de finanțare în viitorul buget multianual al UE , pentru că discuția nu se oprește la costul estimat, ci la precedentul pe care îl poate crea pentru următoarele extinderi, potrivit Economedia , care citează Euronews. Comisia Europeană a prezentat luna trecută pachetul financiar pentru Muntenegru, țara care a avansat cel mai mult în negocierile de aderare. Cu o populație de aproximativ 626.000 de locuitori, statul ar urma să primească sprijin financiar estimat la 3,2 miliarde de euro (aprox. 16,2 miliarde lei). Oficialii Comisiei susțin că impactul asupra bugetului UE ar fi redus, echivalent cu mai puțin de un euro pentru fiecare contribuabil din Uniune. De ce contează: precedentul pentru următoarele extinderi Deși suma este mică raportat la bugetul multianual al UE , de aproape 2.000 de miliarde de euro (aprox. 10.000 de miliarde lei), diplomați europeni avertizează că adevărata miză este „chestiunea de principiu”: cum va fi finanțată aderarea și ce reguli se vor aplica ulterior altor candidați. „Pachetul financiar al Muntenegrului se anunță controversat, nu atât din cauza banilor implicați, cât ca o chestiune de principiu”, a declarat un diplomat european pentru Euronews, sub protecția anonimatului. Procesul de extindere a fost relansat după ani de stagnare de la aderarea Croației în 2013, iar Comisia Europeană susține că în ultimele șase luni s-au făcut mai multe progrese decât în întregul deceniu anterior. În paralel, mai multe state membre cer reformarea procesului de aderare și introducerea unor condiții suplimentare sau garanții democratice pentru viitoarele state membre, inclusiv Ucraina. În acest context, Muntenegru este văzut ca primul test al unui „nou model” de extindere, mai ales că redactarea tratatului de aderare a început în urmă cu câteva săptămâni. De unde ar putea veni banii și ce tensiuni apar între statele membre Una dintre cele mai dificile decizii rămâne sursa fondurilor: statele membre trebuie să aleagă între redistribuiri din bugetul actual și identificarea unor resurse suplimentare. Discuția este complicată și de priorități divergente: statele din sudul și estul Europei cer mai multe fonduri pentru agricultură și politica de coeziune; statele din nord vor reorientarea bugetului către competitivitate și apărare. După aderare, Muntenegru ar deveni beneficiar net al fondurilor europene, adică ar primi mai mult decât ar contribui. Conform propunerii Comisiei, o parte importantă din fondurile pentru agricultură și dezvoltare regională ar urma să fie acoperită din sume care ar fi fost alocate anterior prin programul Europa Globală. În același timp, bugetele pentru apărare și competitivitate ar urma să crească, astfel încât celelalte 27 de state membre să nu piardă finanțare. Rămâne însă neclar de unde vor veni fondurile suplimentare: între opțiunile analizate sunt noi surse de venit la nivelul UE sau majorarea contribuțiilor statelor membre. „Muntenegru creează un precedent. Uniunea Europeană va trebui să fie consecventă și în cazul viitoarelor aderări. De unde vor veni banii va fi una dintre cele mai controversate întrebări”, a declarat o sursă familiarizată cu negocierile. [...]
Un posibil plus de cheltuieli la legea salarizării ar putea împinge Guvernul spre taxe mai mari și ar alimenta riscul de retrogradare a ratingului , avertizează fostul premier și fost ministru de Finanțe Florin Cîțu, într-un mesaj publicat pe Facebook, preluat de Stirile Pro TV . Cîțu le transmite românilor să „pună bani deoparte”, susținând că „miliardele în plus” cerute în contextul legii salarizării unitare vor trebui acoperite, iar efectele s-ar vedea rapid în fiscalitate și în prețuri. Miza bugetară: diferența dintre „prag” și solicitările sindicatelor Fostul premier face trimitere la discuțiile despre legea salarizării și la solicitările sindicatelor. Potrivit ministrului interimar Dragoș Pîslaru, sindicatele ar fi cerut 20 de miliarde de lei în plus , deși „pragul” ar fi de 12 miliarde de lei , notează publicația. În mesajul său, Cîțu indică și o presiune suplimentară asupra cheltuielilor, menționând „cel puțin 8 miliarde lei” ca nivel al cheltuielilor suplimentare. Efecte anticipate: taxe pe termen scurt, inflație pe termen mediu Cîțu leagă direct eventualele majorări de cheltuieli de măsuri care ar putea afecta contribuabilii și mediul economic: „Puneți-vă bani deoparte, trebuie să plătiți miliardele în plus pentru legea salarizării unitare. Pe termen scurt: taxe mai mari. Pe termen mediu: inflație mai mare — așa cum ne-au obișnuit deja.” În aceeași postare, el susține că economia este „atât de slabă” încât, „teoretic”, România ar trebui să fie „mai aproape de downgrade” (retrogradare a ratingului de țară). Context: România, înaintea evaluărilor agențiilor de rating Materialul plasează declarațiile în contextul unei perioade pe care o descrie drept „decisivă” înaintea publicării rapoartelor agențiilor internaționale de rating. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat într-un interviu pentru Știrile PRO TV că menținerea ratingului de investiții este o miză strategică pentru economie și că o eventuală trecere în categoria „junk” (nerecomandată investițiilor) ar însemna costuri mai mari de finanțare și investiții afectate , cu ani necesari pentru revenire. În lipsa unor decizii oficiale în acest material, rămâne de urmărit dacă presiunile bugetare invocate în dezbaterea despre salarizare se vor traduce în modificări fiscale sau în ajustări ale țintelor de deficit. [...]
BNR avertizează că riscurile pentru cursul leu/euro rămân ridicate , pe fondul „deficitelor gemene” încă mari (deficit bugetar și deficit de cont curent) și al incertitudinilor politice interne, într-un context extern volatil marcat de conflictul din Orientul Mijlociu, potrivit Profit . Banca centrală notează, în minuta Consiliului de Administrație, că fluctuația aversiunii globale față de risc și așteptările privind politica monetară a marilor bănci centrale pot amplifica presiunile asupra monedei naționale. În același timp, membrii Consiliului indică drept factor intern major „ deficitele gemene încă mari”, alături de incertitudinile generate de situația politică. „Riscurile la adresa ratei de schimb a leului rămân ridicate”, au susținut membrii Consiliului, invocând atât contextul extern, cât și deficitele și incertitudinile interne. Ce semnale dă BNR despre piața financiară și curs În a doua jumătate a trimestrului II 2026, principalele cotații ale pieței monetare interbancare au rămas relativ constante, iar randamentele titlurilor de stat pe termen mediu și lung au continuat o ajustare descrescătoare, însă „lent” și pe o traiectorie „moderat sinuoasă”, în același context de risc geopolitic și incertitudine internă. Pe piața valutară, cursul leu/euro și-a anulat în mare parte corecția descendentă de la mijlocul trimestrului II și a rămas apoi pe un palier doar ușor inferior celui atins la început de mai. În paralel, raportul leu/dolar a rămas pe o traiectorie general crescătoare, pe fondul aprecierii monedei americane pe piețele internaționale. Miza pentru costurile de finanțare: stabilitate politică și corecție fiscală BNR leagă direct stabilitatea cursului și costurile de finanțare din economie de stabilitatea politică și de continuarea corecției fiscale, în linie cu planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană. O astfel de traiectorie ar putea contribui și la ajustarea treptată a deficitului de cont curent, cu efect favorabil asupra primei de risc suveran (costul perceput de investitori pentru a finanța statul), implicit asupra costurilor de finanțare pentru economie. Totodată, membrii Consiliului atrag atenția că rămân incertitudini legate de măsurile care ar putea fi adoptate pentru menținerea deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă, compatibilă cu planul convenit cu CE și cu procedura de deficit excesiv. Inflația: scădere în T3, dar cu riscuri pe termen scurt Potrivit noilor date și analize discutate în Consiliu, rata anuală a inflației ar urma să scadă ușor în iunie, iar în trimestrul III 2026 să consemneze o scădere „substanțială”, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la energia electrică și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor. Față de prognoza din mai 2026, care indica 10,3% în iunie și o coborâre la 5,5% în decembrie 2026 și 2,7% în martie 2028, BNR arată că valorile probabil atinse în perspectiva apropiată ar putea fi „ceva mai ridicate”, influențate recent mai ales de majorarea chiriilor pentru locuințele de stat. În privința riscurilor dinspre ofertă, balanța rămâne înclinată în sens ascendent pe termen scurt, din cauza incertitudinilor privind cotațiile gazelor naturale și ale altor materii prime, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu și al șocului energetic global. BNR menționează însă și factori potențial favorabili, precum ajustarea descendentă a cotației petrolului în iunie și indicii privind un an agricol bun. Activitatea economică: redresare ușoară, dar sub așteptările anterioare Noile evaluări indică o redresare ușoară a activității economice în trimestrele II și III 2026, dar mai modestă decât în prognoza precedentă. BNR menționează o posibilă ameliorare în termeni anuali în trimestrul II, susținută în principal de redinamizarea formării brute de capital fix (investiții) și, într-o anumită măsură, de consumul privat, în timp ce contribuția exportului net ar putea scădea ușor. În acest tablou, banca centrală consideră esențială absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, în special a celor din PNRR, pentru a contrabalansa parțial efectele consolidării bugetare și ale șocurilor externe și pentru susținerea reformelor structurale. [...]