Știri
Știri din categoria Statistici
În ianuarie 2026, patru județe au avut salarii medii nete mai mici decât în ianuarie 2025, potrivit Ziarul Financiar, care a centralizat date ale Institutului Național de Statistică (INS).
Scăderile salariale sunt raportate la comparația ianuarie 2026 versus ianuarie 2025 și apar în Giurgiu, Bacău, Hunedoara și Olt, conform informațiilor prezentate de publicație pe baza datelor INS.
Cea mai mare diminuare este în județul Olt, unde salariul mediu net este mai mic cu aproximativ 5% față de anul anterior. În context, județul este menționat și între zonele cu creșteri puternice ale numărului de firme care și-au suspendat activitatea în 2024.
Județele în care INS indică scăderi ale salariului mediu net (ianuarie 2026 față de ianuarie 2025) sunt:
Pentru Olt, ZF notează și o evoluție separată din zona mediului de afaceri: județul se află printre cele cu cele mai mari creșteri ale numărului de firme care și-au suspendat activitatea în 2024, cu un avans de circa 31%, potrivit datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC) citate de publicație.
Datele semnalate de INS și puse în context de ZF contează deoarece arată că, deși la nivel național salariile au avut în general o tendință de creștere în ultimii ani, există județe unde dinamica se inversează punctual, ceea ce poate indica presiuni locale în economie și pe piața muncii.
Recomandate
La final de 2025, 15 județe și Bucureștiul au depășit 1.000 de euro net pe lună , potrivit Ziarul Financiar , care a realizat calcule pe baza datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). În vârful clasamentului se află Bucureștiul, cu un salariu mediu net de peste 7.700 de lei pe lună. Următoarele poziții sunt ocupate de județele Cluj, Timiș și Sibiu, conform informațiilor prezentate în articol. La nivel național, INS indică o creștere moderată a salariului mediu net între decembrie 2024 și decembrie 2025, de la 5.645 lei la 5.914 lei, ceea ce înseamnă un avans anual de 4,8%. Evoluția agregată ascunde însă diferențe mari între județe, atât ca nivel, cât și ca ritm de creștere. Un exemplu de dinamică peste medie este Clujul, care a avut a treia cea mai mare creștere a salariului mediu net în decembrie 2025 față de decembrie 2024, de aproape 11%, până la puțin peste 7.300 de lei net, potrivit calculelor citate de ZF. În același timp, nu toate județele au urmat trendul de creștere: 11 județe au înregistrat scăderi ale salariului mediu net în decembrie 2025 față de decembrie 2024, iar în Suceava salariile au stagnat, mai notează publicația. Imaginea de ansamblu rămâne una a unei piețe a muncii cu diferențe regionale pronunțate, ZF rezumând situația prin ideea unei „Românii cu două viteze”, în care marile centre economice se detașează de județele mai puțin dezvoltate. [...]
Cheltuielile unei gospodării din România au urcat cu 11% în trimestrul IV 2025 , potrivit Mediafax , care citează date publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS), în comparație cu aceeași perioadă din 2024. În trimestrul IV din 2025, veniturile bănești medii lunare au fost de 8.863 lei pe gospodărie (3.566 lei pe persoană), în scădere cu 0,2% față de trimestrul anterior. Salariile brute și alte drepturi salariale au însumat 6.466 lei pe gospodărie și au reprezentat 68,4% din veniturile totale, în timp ce prestațiile sociale au fost de 1.877 lei pe gospodărie, iar veniturile în natură de 591 lei pe gospodărie. Diferențele între urban și rural rămân semnificative. În mediul urban, venitul total mediu lunar a fost de 10.785 lei pe gospodărie (4.511 lei pe persoană), de 1,4 ori mai mare decât în rural, iar structura veniturilor a fost dominată de salarii: 74,2% din total, cu 14,9 puncte procentuale peste ponderea din mediul rural. În rural, prestațiile sociale au avut o pondere de 21,4%, iar veniturile în natură au ajuns la 10,5%, de trei ori peste nivelul din urban. Pe partea de cheltuieli, INS arată că în trimestrul IV din 2025 cheltuielile bănești medii lunare au fost de 7.594 lei pe gospodărie (3.056 lei pe persoană), cu 0,8% sub nivelul din trimestrul III. În mediul urban, cheltuielile medii lunare au fost de 9.144 lei pe gospodărie, de 1,3 ori mai mari decât în mediul rural; la nivel individual, o persoană din urban a cheltuit în medie 3.825 lei pe lună, de 1,4 ori mai mult decât în rural. Principalele destinații ale cheltuielilor gospodăriilor, conform datelor INS, au fost: consumul (cheltuieli bănești de consum și contravaloarea consumului uman din resurse proprii): 4.834 lei pe gospodărie (59,9%); transferurile către administrația publică și către fondurile publice și private de asigurări sociale (impozite, contribuții, cotizații, taxe): 2.711 lei pe gospodărie (33,6%). „Față de trimestrul IV din 2024, în ultimul trimestru al anului trecut, veniturile totale medii lunare pe o gospodărie au crescut cu 10,3%, iar cele pe o persoană cu 11,1%, iar cheltuielile totale medii lunare pe o gospodărie au crescut cu 11,0%, iar cele pe o persoană au crescut cu 11,7%.” Datele sugerează o presiune mai mare asupra bugetelor, în condițiile în care cheltuielile totale au avansat într-un ritm apropiat de cel al veniturilor totale. În același timp, structura diferită a veniturilor și cheltuielilor între urban și rural indică vulnerabilități distincte: în rural, ponderea consumului din resurse proprii rămâne ridicată (10,9% din cheltuielile totale, de patru ori peste urban), iar în urban taxele și contribuțiile au o greutate mai mare (36,8%, cu 8,1 puncte procentuale peste rural). [...]
Populația României a scăzut la 21,6 milioane și continuă să îmbătrânească , potrivit Antena 3 CNN , care citează datele oficiale ale Institutului Național de Statistică (INS) pentru începutul anului 2026. Tendința descendentă a populației este însoțită de o accelerare a procesului de îmbătrânire demografică, semnalând presiuni tot mai mari asupra societății și economiei. La 1 ianuarie 2026, populația după domiciliu a ajuns la 21,646 milioane de persoane , în scădere cu 0,5% față de aceeași perioadă din 2025. Mediul urban rămâne predominant, cu peste 55% din populație, în timp ce femeile reprezintă 51,2% din total. Cum arată structura populației Datele INS evidențiază diferențe clare între categorii: Urban: 11,948 milioane (-0,9%) Rural: 9,697 milioane (+0,04%) Femei: 11,091 milioane (-0,5%) Bărbați: 10,555 milioane (-0,5%) În paralel, populația tânără este în scădere, iar cea vârstnică în creștere, ceea ce accentuează dezechilibrul demografic. Îmbătrânirea populației, în cifre Procesul de îmbătrânire devine tot mai evident: ponderea tinerilor (0-14 ani) a scăzut cu 0,3% ponderea persoanelor de peste 65 de ani a crescut cu 0,3% indicele de îmbătrânire a urcat la 136,6 vârstnici la 100 de tineri Vârsta medie a populației a ajuns la 43,2 ani, iar vârsta mediană la 44,3 ani, ambele în creștere față de anul anterior. Grupe de vârstă dominante Cea mai numeroasă categorie este cea a persoanelor între 45 și 49 de ani, care reprezintă 8,6% din total. În cazul femeilor, această grupă este la egalitate cu cea de 55-59 de ani. La polul opus, copiii între 0 și 4 ani reprezintă doar 4% din populație, sub nivelul altor grupe tinere. Aceste date confirmă o tendință de durată: România pierde populație și îmbătrânește rapid, ceea ce poate afecta piața muncii, sistemul de pensii și echilibrul social în anii următori. [...]
Consumul din România a scăzut cu peste 25% la începutul anului 2026 , potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică și citate de organizația IMM România, care avertizează că evoluția reprezintă un semnal de alarmă pentru economia reală. Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut cu 25,3% în ianuarie 2026 față de decembrie 2025 . Datele arată o scădere generalizată în toate segmentele principale ale comerțului. Cele mai mari reduceri au fost înregistrate în zona produselor nealimentare, dar declinul s-a resimțit și în sectorul carburanților și al produselor alimentare. Principalele evoluții indicate de statistică: Produse nealimentare: scădere de 27,7% Carburanți pentru autovehicule: scădere de 26,6% Produse alimentare, băuturi și tutun: scădere de 21,5% Reprezentanții mediului de afaceri spun că aceste date reflectă o temperare a cererii în economie. Florin Jianu, președintele IMM România , a declarat că evoluția consumului este un indicator esențial pentru dinamica economică, iar o scădere de asemenea amploare poate afecta direct activitatea companiilor. Potrivit acestuia, reducerea consumului poate avea efecte asupra investițiilor, planurilor de dezvoltare ale firmelor și pieței muncii , deoarece companiile din comerț, producție, logistică și servicii depind direct de nivelul cererii. Organizația antreprenorilor subliniază că mediul de afaceri resimte deja presiuni cauzate de costurile operaționale ridicate, incertitudinile economice și scăderea puterii de cumpărare . În acest context, IMM România solicită autorităților menținerea unui cadru economic predictibil și evitarea unor măsuri fiscale care ar putea reduce și mai mult consumul. Reprezentanții organizației consideră că stimularea investițiilor și stabilitatea politicilor economice sunt esențiale pentru ca activitatea economică să își revină în lunile următoare. [...]
INS confirmă că economia a intrat în recesiune la finalul lui 2025 , după ce PIB-ul din trimestrul IV a scăzut cu 1,9% față de trimestrul III, potrivit Biziday , care citează datele publicate de Institutul Național de Statistică (INSSE). Pe comparația anuală, PIB-ul din trimestrul IV 2025 a fost mai mic cu 1,5% față de trimestrul IV 2024, după ajustarea sezonieră și calendaristică. La nivelul întregului an 2025, INS estimează totuși o creștere economică modestă, de 0,7% în termeni reali față de 2024. INS arată că avansul din 2025 a fost susținut în principal de câteva ramuri, care au avut contribuții pozitive la modificarea PIB: Construcțiile: contribuție +0,5%, pondere 8,7% în PIB, volum de activitate +7%; Informațiile și comunicațiile: contribuție +0,3%, pondere 7,1% în PIB, volum de activitate +4,1%; Agricultura: contribuție +0,2%, pondere 3% în PIB, volum de activitate +6,6%. Pe partea de cerere, creșterea din 2025 a fost sprijinită și de consumul populației, care a urcat cu 0,6% și a contribuit cu +0,4% la creșterea PIB. În același timp, au existat și contribuții negative, venite din activitățile profesionale, științifice și tehnice împreună cu serviciile administrative și de suport (contribuție -0,3%, volum -4%), precum și din comerț, transport, depozitare, hoteluri și restaurante (contribuție -0,1%, volum -0,3%). INS mai indică faptul că industria, intermedierile financiare și asigurările, tranzacțiile imobiliare și mai multe servicii publice și sociale nu au contribuit la modificarea PIB. [...]
Numărul turiștilor cazați în România a scăzut la începutul anului 2026, însă hotelurile de 4 și 5 stele au rămas cele mai căutate , potrivit primelor date statistice privind activitatea unităților de cazare. Conform Mediafax , statisticile publicate de Institutul Național de Statistică arată că în luna ianuarie s-a înregistrat o scădere a numărului total de turiști, dar o creștere a vizitatorilor din străinătate. Datele indică faptul că sosirile în structurile de primire turistică – hoteluri, pensiuni, vile turistice, cabane sau apartamente de închiriat – au fost mai mici cu 7,3% față de ianuarie 2025 . În total, aproximativ 1,49 milioane de turiști au petrecut cel puțin o noapte într-o unitate de cazare din România, ceea ce reprezintă o scădere de 8,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Românii domină turismul intern, dar numărul lor scade Majoritatea celor cazați în România au fost turiști români, care au reprezentat 81,6% din totalul sosirilor . Totuși, numărul acestora a fost mai mic decât în ianuarie 2025. În schimb, segmentul turiștilor străini a înregistrat o evoluție pozitivă. Numărul vizitatorilor din alte țări a crescut cu aproximativ 8% față de aceeași perioadă a anului trecut. Principalele țări din care au venit turiștii străini au fost: Italia Republica Moldova Israel Durata medie a șederii și gradul de ocupare Statisticile arată că durata medie a sejurului a fost relativ scurtă: 1,8 zile pentru turiștii români 2,2 zile pentru turiștii străini Gradul de ocupare al locurilor de cazare din România a fost de puțin peste 20% în luna ianuarie. Hotelurile au avut cea mai bună performanță, cu un grad mediu de ocupare de 27,9% . În mod special, unitățile de cazare de categorie superioară au atras cei mai mulți clienți. Hotelurile de 4 și 5 stele au avut cea mai mare rată de ocupare, situată între aproximativ 29% și 31% , confirmând preferința turiștilor pentru servicii de nivel mai ridicat. Destinațiile preferate din România Marile orașe și zonele turistice consacrate continuă să atragă cei mai mulți vizitatori. În topul destinațiilor cu cele mai multe cazări se află: București Brașov Prahova Aceleași zone conduc și clasamentul privind numărul total de nopți petrecute de turiști în unitățile de cazare. Datele pentru începutul anului 2026 arată astfel o evoluție mixtă a turismului din România: o scădere a numărului total de turiști, dar și o creștere a interesului din partea vizitatorilor străini, în timp ce hotelurile de categorie superioară rămân principalele opțiuni de cazare. [...]
