Știri
Știri din categoria Fiscalitate
Germania introduce un pachet fiscal temporar pentru a amortiza scumpirile la energie, reducând pentru două luni o taxă pe carburanți și permițând firmelor să acorde angajaților bonusuri neimpozabile de până la 1.000 de euro (aprox. 5.000 lei), potrivit Mediafax. Măsurile vin pe fondul efectelor economice ale războiului dintre SUA, Israel și Iran, anunțul fiind făcut după negocieri ale coaliției de guvernare.
Cancelarul Friedrich Merz a spus, la Berlin, că impactul conflictului se va resimți „pentru mult timp”, inclusiv după încheierea ostilităților, iar guvernul vrea să mențină competitivitatea economiei și să reducă presiunea asupra gospodăriilor.
Pachetul imediat include două intervenții cu efect direct în costurile populației și ale companiilor:
Markus Söder, liderul conservatorilor bavarezi, a descris presiunea economică din ultimele săptămâni ca fiind „insuportabilă” atât pentru populație, cât și pentru întreprinderile mici și mijlocii, invocând scumpirile zilnice, inclusiv la pompă.
Guvernul condus de Merz își propusese relansarea economiei în acest an, însă efectele războiului cu Iranul „riscă să compromită aceste planuri”, notează publicația. Germania s-a contractat în 2023 și 2024, iar anul trecut PIB-ul a crescut cu 0,2%.
Bärbel Bas, co-lider al SPD, a insistat asupra nevoii ca Germania să devină mai rezilientă la șocuri externe și „mai puțin dependentă de alții”.
Coaliția a anunțat că, în următoarele săptămâni, va prezenta o propunere pe termen mai lung privind reduceri de taxe pentru persoanele cu venituri mici și medii. În paralel, guvernul vrea să adopte până în vară o reformă sistematică a asigurărilor de sănătate, cu obiectivul de a reduce povara asupra angajatorilor, în contextul îmbătrânirii accelerate a populației.
Executivul de la Berlin și-a reafirmat și intenția de a susține la Bruxelles o relaxare a țintelor de emisii pentru producătorii auto, respingând atât propunerea Comisiei Europene privind mașinile mici, cât și ideea obligativității compensării emisiilor suplimentare.
Recomandate
Coaliția lui Friedrich Merz negociază reduceri de impozit pe venit de până la 20 mld. euro, dar finanțarea rămâne disputată , potrivit Ziarul Financiar . Miza este o reformă fiscală care să susțină competitivitatea companiilor și să dea un impuls creșterii economice în Germania, într-un moment în care guvernul încearcă să recâștige încrederea publicului. Planul discutat vizează o tăiere de taxe pentru persoanele care câștigă până la 100.000 de euro pe an, ceea ce înseamnă sub 8.300 euro pe lună (aprox. 43.600 lei, la un curs de 5,239 lei/euro indicat în material). Liderii blocului condus de creștin-democrații lui Merz și cei ai social-democraților ar urma să se întâlnească duminică pentru a reduce diferențele de poziție, pe fondul negocierilor din coaliție. De ce contează: stimul fiscal cu impact bugetar mare Reducerea impozitului pe venit ar putea ajunge la 20 de miliarde de euro (aprox. 104,8 mld. lei), însă partidele din coaliție sunt împărțite în privința modului în care vor fi finanțate aceste reduceri. Tocmai această întrebare – de unde vin banii – este esențială pentru credibilitatea pachetului și pentru calendarul de implementare. În paralel, coaliția pregătește o reuniune pe 1 iulie, unde ar urma să finalizeze un plan mai larg de reformă a pensiilor, sănătății și taxelor, cu obiectivul declarat de a revigora creșterea în cea mai mare economie a Europei. Context: reforme legate între ele și presiune de calendar Discuțiile fiscale vin după un „progres rar” înregistrat în această săptămână, când partidele din coaliție au susținut în mare parte o propunere de consolidare a sistemului public de pensii, care a adus cereri din toate taberele și a dus la un nivel de consens neașteptat, notează publicația. Merz a legat explicit reforma de obiectivul competitivității economice, într-un discurs la un eveniment cu reprezentanți ai mediului de afaceri: „Noi, în coaliţie, trebuie acum să luăm o serie de decizii — iar social-democraţii înţeleg acest lucru la fel de bine ca noi — care servesc exact acestui obiectiv: refacerea competitivităţii companiilor. Ele aşteaptă ca noi să luăm deciziile necesare pentru a repune această ţară pe picioare.” Reforma impozitului pe venit este descrisă drept cea mai dificilă piesă a programului, iar discuțiile ar urma să dureze câteva zile înaintea termenului autoimpus de prezentare a agendei de reforme înainte de vacanța de vară a Bundestagului, care începe pe 10 iulie. În material se menționează și că guvernul Merz este la putere de 13 luni și se confruntă cu un public care „și-a pierdut încrederea”, ceea ce crește presiunea pentru rezultate rapide. [...]
DNA face percheziții la firme de reciclare a deșeurilor metalice într-un dosar de evaziune fiscală cu un prejudiciu estimat la 15 milioane de lei , potrivit G4Media . Miza economică este recuperarea unei sume considerabile din venituri bugetare, într-un sector cu fluxuri mari de marfă și tranzacții frecvente. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Galați investighează suspiciuni de evaziune fiscală comise în perioada 2023–2025 de mai multe societăți comerciale cu activitate de colectare și reciclare a deșeurilor metalice, precum și de reprezentanți ai acestora. Prejudiciul adus bugetului de stat este estimat, „la acest moment”, la aproximativ 15 milioane de lei. Unde au loc perchezițiile În 16 iulie 2026, pe baza autorizațiilor emise de instanța competentă, au loc percheziții domiciliare în 30 de locații din municipiul București și din județele: Galați Bacău Giurgiu Călărași Vrancea Dâmbovița Olt Dolj Constanța Ilfov Verificările vizează atât domicilii ale unor persoane fizice, cât și sedii sau puncte de lucru ale unor societăți comerciale. Ce urmează și de ce contează pentru companii Acțiunea are loc cu sprijinul structurii centrale a DNA, al mai multor servicii teritoriale (Bacău, Craiova, Pitești și Constanța), al Brigăzii de Operațiuni Speciale Galați, al structurilor de investigare a criminalității economice din IPJ Galați și IPJ Vrancea, precum și al Jandarmeriei Române. Din informațiile disponibile în material nu rezultă, deocamdată, ce firme sunt vizate nominal sau ce măsuri vor fi dispuse după percheziții. În astfel de dosare, următorul pas este, de regulă, analiza documentelor și a probelor ridicate, care poate duce la punerea sub acuzare a persoanelor implicate și la măsuri pentru recuperarea prejudiciului. [...]
Firmele au termen 20 iulie 2026 pentru notificările privind TVA la încasare , un pas administrativ care poate influența direct modul de declarare și momentul exigibilității TVA, potrivit HotNews . Reamintirea vine dintr-un comunicat al ANAF , publicat marți, 14 iulie, de o unitate județeană, și vizează depunerea declarațiilor „în scopul notificării” privind aplicarea sau încetarea aplicării sistemului TVA la încasare. Ce trebuie să facă firmele până la 20 iulie Până luni, 20 iulie 2026, companiile vizate trebuie să depună la ANAF declarațiile fiscale prin care notifică: aplicarea sistemului TVA la încasare; sau încetarea aplicării acestui sistem. De ce contează termenul Din perspectivă operațională și de conformare fiscală, notificarea la timp este esențială pentru ca statutul firmei privind TVA la încasare să fie reflectat corect în relația cu Fiscul și în obligațiile de declarare, în condițiile stabilite de reglementările fiscale aplicabile. Pentru detalii suplimentare, HotNews trimite către materialul integral publicat de StartupCafe . [...]
Viena majorează în doi pași taxa turistică până la 8% din 2027 , o decizie cu miză fiscală directă pentru bugetul orașului și cu efecte de cost pentru industria ospitalității, potrivit G4Media . Măsura vine după un an record de vizitatori, însă hotelierii și agențiile de turism avertizează că încărcarea suplimentară ar putea eroda competitivitatea destinației. Cum se schimbă taxa și de ce contează Municipalitatea Vienei a decis să crească taxa turistică de la 3,2% la 5% la începutul lunii iulie, urmând ca nivelul să urce la 8% din iulie 2027. În termeni practici, taxa este un procent din prețul cazării, ceea ce înseamnă că impactul crește odată cu tarifele hoteliere. Decizia este justificată de autorități prin nevoia de a crește contribuția vizitatorilor la finanțarea orașului, într-un context în care turismul folosește infrastructura și serviciile publice locale. Presiune pe operatori: „a doua cea mai mare din Europa” Asociația hotelierilor austrieci (OHV) , prin purtătorul de cuvânt Martin Stanits, critică majorarea, susținând că noul nivel va face taxa din Viena „a doua cea mai mare din Europa” după Amsterdam (12,5%). În același timp, hotelierii invocă presiunea fiscală deja ridicată și creșterea costurilor cu energia, salariile și alimentele. „Orașul trăiește peste posibilitățile sale de zeci de ani și acum își acoperă deficitele bugetare în detrimentul turismului.” „A sacrifica vaca pe care vrei să o mulgi nu este chiar o idee bună.” Agențiile de turism împărtășesc îngrijorările și indică, pe lângă taxa turistică, și o taxă de 12 euro (aprox. 60 lei) aplicată biletelor de avion. Președintele asociației agențiilor de turism, Gregor Kadanka, spune că proliferarea taxelor și impozitelor poate afecta atractivitatea Austriei și susține că Ryanair ar prefera să-și dezvolte flota la Bratislava, în Slovacia. Argumentul municipalității: „împărțirea responsabilității” Municipalitatea își menține decizia și o leagă de o filozofie de „împărțire a responsabilității” între oraș și un sector care beneficiază de servicii publice „renumite, fiabile și eficiente”, potrivit declarațiilor Isabelei Rauter, de la Oficiul de turism din Viena. „Sectorul folosește infrastructura de primă clasă a orașului mai mult ca niciodată (...) este de înțeles că ar trebui să contribuie și el.” Rauter califică taxa turistică drept „o investiție în viitorul destinației”, în condițiile în care veniturile ar susține calitatea vieții, cu efect indirect și asupra experienței vizitatorilor. Context: boom al înnoptărilor și risc de diferențiere de preț Între 2005 și 2025, numărul de înnoptări a crescut de la 8,8 milioane la 20,1 milioane, evoluție pe care Viena încearcă acum să o valorifice fiscal. În același timp, articolul notează riscul ca majorarea să adâncească diferența de preț față de destinații concurente din regiune: la Praga, vizitatorii plătesc aproximativ doi euro pe noapte, iar la Budapesta taxa este de 4% din prețul cazării. [...]
ANAF își întărește capacitatea de control pe prețuri de transfer , după ce 35 de inspectori fiscali au fost instruiți timp de trei zile de experți ai OCDE și ai administrației fiscale britanice, pe tema serviciilor intragrup – o zonă cu miză directă pentru companiile multinaționale și pentru riscul de ajustări fiscale. Informațiile apar într-o notă prezentată de Economedia , pe baza comunicării ANAF. Programul de instruire s-a desfășurat în perioada 7–9 iulie 2026 și a fost susținut de doi experți ai Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și un expert din cadrul administrației fiscale din Marea Britanie, potrivit ANAF. De ce contează pentru companii: servicii intragrup, în vizor Sesiunile au vizat cele mai recente evoluții privind prețurile de transfer pentru serviciile intragrup, în contextul în care OCDE a lansat în consultare publică un nou Capitol VII din Liniile directoare privind prețurile de transfer pentru întreprinderile multinaționale și administrațiile fiscale. În cadrul discuțiilor, inspectorii au abordat teme tehnice care, în practică, pot sta la baza ajustărilor în inspecții, precum: delimitarea exactă a tranzacțiilor; analiza bazei de cost și a cheilor de alocare; evaluarea beneficiului obținut de contribuabil din achiziția serviciilor intragrup. Cine a participat și ce a inclus programul La instruire au participat 35 de inspectori fiscali din structurile de inspecție fiscală și antifraudă fiscală, precum și din echipa responsabilă cu emiterea acordurilor de preț în avans și gestionarea procedurilor amiabile, conform informării ANAF. Programul a inclus studii de caz, schimburi de experiență și discuții tehnice despre provocările întâlnite în practica administrațiilor fiscale. ANAF nu a indicat, în informarea citată, pași următori sau modificări procedurale concrete care să decurgă imediat din acest program. [...]
Pachetul fiscal al Comisiei Europene ar putea relaxa semnificativ deductibilitatea dobânzilor pentru companiile din România , prin creșterea pragului minim obligatoriu („safe harbour”) de la nivelurile aplicate acum local la 3 milioane de euro (aprox. 15 milioane lei), potrivit unei analize publicate de Economedia , bazată pe evaluarea experților Forvis Mazars . Pachetul de simplificare fiscală, publicat de Comisia Europeană la 24 iunie 2026, vizează reducerea complexității în impozitarea directă și a costurilor de conformare generate de suprapunerea normelor și a obligațiilor de raportare. Propunerile trebuie însă negociate și aprobate de statele membre, iar adoptarea necesită unanimitate, ceea ce face puțin probabilă intrarea în vigoare înainte de 2027. Miza pentru România: deductibilitatea costurilor de finanțare În forma analizată, una dintre cele mai relevante schimbări pentru contribuabilii din România privește limitarea deductibilității costurilor excedentare ale îndatorării (în practică, o parte din dobânzi și costuri de finanțare). În prezent, România aplică reguli mai restrictive decât standardul minim european: costurile excedentare ale îndatorării sunt, în general, deductibile până la un prag de 500.000 de euro pentru finanțările de la persoane afiliate și până la 1 milion de euro pentru totalul finanțărilor (afiliați și terți), la care se adaugă un prag variabil în limita a 30% din EBITDA ajustat. Propunerea Comisiei ar majora pragul minim obligatoriu („safe harbour”) la 3 milioane de euro și l-ar indexa anual. Lucian Dumitru, Tax Partner, Forvis Mazars în România, spune că schimbarea ar însemna o relaxare importantă față de regimul actual și ar permite deducerea anuală a unei părți mai mari din costurile de finanțare, cu efecte potențiale asupra bazei de calcul a impozitului pe profit. „Potrivit propunerii Comisiei Europene, pragul minim obligatoriu de deductibilitate (safe harbour) ar urma să fie majorat la 3 milioane de euro și indexat anual. Această modificare ar reprezenta o relaxare semnificativă a regimului fiscal aplicabil în prezent în România, permițând companiilor să deducă anual o parte mai mare din costurile de finanțare și având, totodată, implicații potențiale asupra bazei de calcul a impozitului pe profit.” Directiva „Omnibus”: ce mai poate schimba în conformare și litigii Pachetul include o propunere de Directivă „Omnibus” care ar modifica, printr-un singur act legislativ, șase directive și cadre fiscale existente. Printre direcțiile menționate în analiză: simplificarea procedurilor privind impozitele cu reținere la sursă în tranzacțiile transfrontaliere; actualizări în Directiva anti-evitare (ATAD), inclusiv pe limitarea deductibilității dobânzilor, societăți străine controlate (CFC) și regula generală antiabuz (GAAR); simplificarea normelor pentru reorganizări și fuziuni transfrontaliere; îmbunătățirea mecanismelor de soluționare a litigiilor fiscale între statele membre. Analiza notează și posibile obligații noi pentru România, precum introducerea „group escape rule” (o regulă de exceptare la nivel de grup) și excluderi obligatorii pentru anumite împrumuturi cu risc redus acordate de terți, pentru proiecte de investiții publice pe termen lung și pentru finanțări din domeniul apărării. Pe zona de litigii, Liviu Gheorghiu, Tax Partner, Forvis Mazars în România, indică o consolidare a cadrului european de soluționare a disputelor, cu proceduri mai clare și mai puține obstacole practice, ceea ce ar putea face mai previzibile și accesibile mecanismele pentru cazuri transfrontaliere (inclusiv dubla impunere și prețuri de transfer). „Obiectivul este ca mecanismele de soluționare a litigiilor fiscale transfrontaliere, inclusiv cele privind dubla impunere și prețurile de transfer în care sunt implicate entități din România, să devină mai previzibile și mai accesibile pentru contribuabili.” Reforma DAC: raportări mai puține, reguli reunite într-un singur act În paralel, Comisia propune o reformă amplă a Directivei privind cooperarea administrativă (DAC), care a devenit un set complex de obligații după extinderile succesive din 2011 încoace (DAC1–DAC9). Direcția generală: reunirea dispozițiilor într-o singură directivă și simplificarea raportărilor, fără reducerea standardelor de transparență. Pentru contribuabilii din România, analiza menționează, între altele: notificare unică la nivel de grup pentru obligațiile din DAC4 și DAC9, reducerea raportărilor în temeiul DAC6 (inclusiv exceptarea grupurilor care intră sub incidența Pilonului II), extinderea termenelor de raportare și îmbunătățirea calității datelor prin instrumente de validare a codurilor de identificare fiscală (TIN). Cine e cel mai expus și ce urmează Propunerile sunt relevante în special pentru companiile cu activități în mai multe state membre, care folosesc finanțări transfrontaliere, au impozite cu reținere la sursă, derulează reorganizări corporative sau au cerințe complexe de raportare. Procesul legislativ abia începe, iar forma finală depinde de negocierile dintre statele membre. În acest context, companiile sunt îndemnate să urmărească evoluțiile și să înceapă evaluarea impactului asupra guvernanței fiscale, raportării și conformării, având în vedere că aplicarea efectivă este puțin probabilă înainte de 2027. [...]
