Știri
Știri din categoria Economie
Războiul din Iran împinge în sus inflația și taie din creștere în economiile emergente, iar FMI și Banca Mondială se pregătesc să majoreze sprijinul de urgență pentru țările vulnerabile, pe fondul unor datorii publice deja la niveluri record, potrivit Economica.
Înainte de izbucnirea războiului din Iran, pe 28 februarie, cele două instituții se așteptau să își îmbunătățească estimările, invocând rezistența economiei globale chiar și după tarifele vamale suplimentare impuse de președintele SUA, Donald Trump. Conflictul a schimbat însă rapid tabloul: oficiali ai FMI și ai Băncii Mondiale au semnalat că vor revizui în jos prognozele de creștere globală și vor urca estimările privind inflația, cu un impact mai dur pentru piețele emergente și țările în curs de dezvoltare, prin scumpirea energiei și întreruperi de aprovizionare.
Scenariul de bază al Băncii Mondiale indică pentru 2026 o creștere de 3,65% a economiilor emergente și în curs de dezvoltare, în scădere de la 4% (estimarea din octombrie). Instituția avertizează că avansul ar putea coborî până la 2,6% dacă războiul se prelungește.
Pe partea de prețuri, inflația în aceste economii este prognozată la 4,9% în 2026, față de 3% anterior, iar în scenariul cel mai nefavorabil ar putea urca la 6,7%.
FMI și Banca Mondială își calibrează răspunsul într-un moment în care datoria publică este la niveluri record, iar spațiul bugetar este limitat. FMI anticipează cereri suplimentare de sprijin de urgență de 20–50 miliarde dolari (aprox. 87–218 miliarde lei) pe termen scurt, din partea țărilor cu venituri mici și importatoare de energie.
Banca Mondială spune că ar putea mobiliza aproximativ 25 miliarde dolari (aprox. 109 miliarde lei) prin instrumente de răspuns la crize pe termen scurt și până la 70 miliarde dolari (aprox. 305 miliarde lei) în șase luni, dacă va fi necesar.
Economiștii citați în material avertizează că guvernele ar trebui să folosească măsuri țintite și temporare pentru a amortiza scumpirile pentru populație, deoarece intervențiile mai ample pot alimenta inflația.
Președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, a descris situația drept un șoc cu efecte asupra întregului sistem:
„Dar acesta este un șoc la adresa sistemului.”
În paralel, FMI a avertizat că aproximativ 45 de milioane de persoane suplimentare ar putea ajunge în insecuritate alimentară acută dacă războiul persistă și continuă să perturbe livrările de îngrășăminte.
Pe lângă șocul războiului, FMI și Banca Mondială operează într-un climat global mai fragmentat, cu tensiuni ridicate între SUA și China și cu dificultăți în construirea unui răspuns coordonat la nivelul G20.
Mary Svenstrup, fost oficial al Trezoreriei SUA, în prezent la Centrul pentru Dezvoltare Globală, spune că multe economii emergente au intrat în criză cu vulnerabilități mai mari la datorie și rezerve mai mici decât în urmă cu câțiva ani și cere regândirea modului în care FMI sprijină țările vulnerabile, inclusiv prin finanțare accesibilă, programe de reformă și, posibil, reduceri mai ample ale datoriilor.
Recomandate
Rusia discută tot mai des despre „militarizarea” economiei, iar riscul pentru populație și companii este o redistribuire forțată a resurselor către război , potrivit unui episod video publicat de Meduza , în care jurnalistul Vladislav Gorin îl intervievează pe economistul Serghei Aleksașenko (cercetător senior la centrul analitic NEST). Ce teme economice sunt puse pe masă Materialul pornește de la mai multe subiecte cu potențial impact direct asupra economiei și finanțelor personale în Rusia: un document prezentat drept „notă analitică a Sberbank ”, publicat de hackeri, care ar descrie posibile scenarii de încheiere a războiului la scară largă dintre Rusia și Ucraina; întrebarea dacă loviturile forțelor ucrainene asupra Ozon și Wildberries ar putea declanșa o criză a sistemului bancar; posibilitatea unei înghețări a depozitelor și ce ar însemna asta pentru economiile populației; ideea de „militarizare” a economiei și opțiuni de protejare a finanțelor personale, discutate în cadrul interviului. De ce contează: semnal de risc pentru stabilitatea financiară internă Dincolo de dezbaterea politică, miza economică sugerată de discuție este una de stabilitate: dacă presiunea războiului împinge statul spre măsuri excepționale, efectele se pot vedea în funcționarea piețelor, în sectorul bancar și în accesul populației la propriile economii. Meduza nu publică în pagina episodului concluzii sau date care să confirme autenticitatea documentului atribuit Sberbank și nici nu oferă o evaluare factuală a probabilității scenariilor discutate; materialul este prezentat ca o conversație explicativă cu un economist, pe teme de risc și posibile evoluții. Contextul imediat al discuției Episodul (52 de minute) este publicat la 26 august 2026 și leagă explicit discuția despre „mobilizarea” economiei de trei teme: documentul atribuit Sberbank apărut în spațiul public, vulnerabilități legate de mari platforme de comerț online (Ozon și Wildberries) și întrebarea dacă populația ar trebui să se teamă de măsuri precum înghețarea depozitelor. În lipsa unor detalii suplimentare în textul paginii, rămâne de urmărit dacă autoritățile ruse sau instituțiile financiare vizate vor reacționa public la documentul invocat și la scenariile discutate. [...]
Via Transilvanica poate deveni o sursă de venit pentru satele de pe traseu , prin servicii precum cazare, transport, gastronomie și activități dedicate drumeților, potrivit G4Media . Ideea centrală: traseul turistic nu ar funcționa doar ca atracție de timp liber, ci ca infrastructură economică pentru comunități rurale, cu potențial de a susține mici afaceri locale și de a reduce presiunea plecării oamenilor din sate. În material este citată Manuela Iftimoaei , de la Fundația „Alături de Voi” România, care descrie cum cererea drumeților se mută dincolo de simpla parcurgere a traseului, către „experiențe inedite” care implică servicii și produse locale. Ce tip de economie locală poate genera traseul Publicația indică mai multe zone în care comunitățile pot monetiza fluxul de turiști, în special prin servicii cu valoare adăugată: cazare în localitățile de pe traseu; transport și logistică pentru drumeți; servicii dedicate drumeților; gastronomie locală. Miza economică, așa cum este prezentată, ține de faptul că aceste activități pot aduce venituri recurente în sate și pot susține inițiative care „țin oamenii în comunitățile lor”. De ce contează pentru mediul de afaceri rural În logica articolului, Via Transilvanica funcționează ca un „coridor” care poate distribui cerere către multe localități, nu doar către câteva destinații consacrate. Asta deschide spațiu pentru microîntreprinderi și afaceri de familie, în special în domenii unde barierele de intrare sunt mai mici (cazare, mâncare, servicii). Materialul nu oferă cifre privind venituri, investiții sau număr de turiști, astfel că dimensiunea exactă a impactului economic rămâne neprecizată în sursă. [...]
Șefa BCE cere reducerea barierelor din piața unică, pe fondul pierderii avantajelor competitive ale Europei , potrivit Economica , care citează o intervenție a Christinei Lagarde la o conferință din cadrul Forumului Economic Mondial . Mesajul are o miză economică directă: modelul de creștere al Europei din perioada postbelică, bazat pe comerț global în expansiune, energie ieftină și o ordine internațională stabilă, „se clatină”, iar companiile europene resimt tot mai puternic presiunea concurenței și a costurilor. În evaluarea prezentată, Lagarde a indicat că China a urcat în lanțul de valori și concurează acum direct zona euro în aproximativ 40% dintre sectoarele în care Europa avea un avantaj comparativ, față de 25% la începutul secolului. În același timp, energia ieftină nu mai este un atu: industriile mari consumatoare de electricitate din UE plătesc, în medie, de peste două ori mai mult pentru electricitate decât în Statele Unite și cu circa 50% mai mult decât în China. Comerț mai restrictiv și lanțuri de aprovizionare mai vulnerabile Lagarde a mai arătat că mediul extern s-a înăsprit, pe fondul unui val de măsuri care limitează comerțul: la nivel mondial au fost introduse peste 2.500 de astfel de măsuri doar anul trecut. În paralel, tensiunile geopolitice scot la suprafață dependențe și blocaje în lanțurile de aprovizionare, ceea ce complică planificarea și crește riscurile pentru industrie. Pariul BCE: piața internă ca motor de creștere În acest context, președinta BCE a susținut că răspunsul este valorificarea uneia dintre principalele forțe ale Europei: piața internă, cu 27 de state membre și aproximativ 450 de milioane de consumatori. Potrivit acesteia, cererea internă este principalul motor de creștere al zonei euro, iar eliminarea barierelor care frânează extinderea companiilor ar trebui să sprijine capacitatea Europei de a crește într-un mediu global mai dificil. [...]
Dezechilibrul din comerțul România–Germania s-a adâncit în S1 2026, pe fondul scăderii importurilor Germaniei din România , deși schimburile totale au crescut ușor, potrivit datelor prezentate de Economedia , pe baza statisticilor Destatis citate de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România). În perioada ianuarie–iunie 2026, volumul total al schimburilor comerciale de mărfuri (importuri și exporturi) dintre România și Germania a ajuns la 21,4 miliarde de euro, în creștere cu 1,3% față de aceeași perioadă din 2025. Creșterea a fost susținută de exporturile Germaniei către România, care au urcat la 11,9 miliarde de euro, un plus de 4,6% față de S1 2025. În același timp, Germania a importat mai puțin din România: valoarea mărfurilor importate a scăzut cu 2,5%, până la 9,5 miliarde de euro. Poziționarea României în comerțul Germaniei Datele plasează România: pe locul 17 la exporturile Germaniei; pe locul 19 la importurile Germaniei; pe locul 17 per ansamblu în clasamentul partenerilor comerciali ai Germaniei. Ce așteaptă mediul de afaceri pentru restul anului Directorul general al AHK România, Sebastian Metz , spune că dinamica exporturilor germane către România confirmă rolul țării în economia europeană și gradul de integrare în lanțurile valorice europene, dar avertizează că menținerea trendului depinde de reforme, infrastructură și digitalizare, precum și de comunicarea credibilă a politicilor economice și de capacitatea unui guvern „pe deplin funcțional” de a adopta măsuri de revitalizare economică. „Pentru acest an, ne așteptăm la o ușoară creștere a comerțului bilateral”, spune Sebastian Metz, director general AHK România. [...]
PSD semnalează deschidere pentru un mecanism rapid de măsuri economice , acceptând să participe la „celula de criză” propusă de AUR, care ar urma să livreze în 15 zile un pachet aplicabil imediat pentru sprijinirea firmelor și protejarea locurilor de muncă, potrivit Economedia . Inițiativa îi aparține deputatului AUR Mohammad Murad , președintele Comisiei pentru antreprenoriat și turism din Camera Deputaților, care a invitat toate partidele parlamentare la constituirea unei „Celule de Criză” pentru economie și capitalul românesc. Structura ar urma să formuleze, în cel mult 15 zile, măsuri „care să poată fi aplicate imediat” pentru protejarea companiilor românești, a investițiilor, a capitalului autohton și a locurilor de muncă. Ce înseamnă, practic, „celula de criză” și ce termen are Conform informațiilor relatate de Digi24, mecanismul propus ar funcționa ca un grup de lucru interpartinic, cu obiectivul de a produce rapid un set de măsuri economice. Ținta explicită este intervenția într-un interval scurt (15 zile), ceea ce mută discuția din zona de intenții politice în zona de calendar operațional. Prima întâlnire este programată luni, 18 august, la ora 13:00, la Comisia pentru antreprenoriat și turism. Miza economică și semnalul politic Din perspectiva mediului de afaceri, relevanța inițiativei este legată de promisiunea unui pachet de măsuri cu aplicare imediată, orientat spre sprijinirea firmelor și menținerea locurilor de muncă. În același timp, rămâne neclar, pe baza informațiilor disponibile, ce instrumente concrete ar include pachetul și ce impact bugetar ar putea avea. Murad susține că demersul nu urmărește formarea unei alianțe politice. La rândul său, Sorin Grindeanu afirmă că PSD este dispus să participe la inițiative pe care le consideră utile pentru economie, potrivit relatării Digi24 . Ce urmează depinde de rezultatul primei întâlniri și de capacitatea grupului de a agrea rapid măsuri care să poată fi puse în aplicare, nu doar discutate la nivel politic. [...]
Controversa politică pe datele de PIB riscă să erodeze încrederea în statisticile oficiale , după ce liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , a pus sub semnul întrebării acuratețea unor raportări ale Institutului Național de Statistică (INS), potrivit HotNews . Peiu susține, într-o postare pe Facebook citată de publicație, că evoluția PIB pe ultimele 10 trimestre ar arăta o „criză profundă și prelungită”, afirmând că România ar fi avut doar trei trimestre de creștere economică față de trimestrul precedent, dintre care două ar fi coincis cu perioade electorale (alegerile din 2024 și cele din mai 2025). În rest, spune el, economia ar fi fost „în criză” începând cu începutul lui 2024, indiferent dacă aceasta este numită „recesiune” sau „stagnare”. În același mesaj, senatorul acuză guvernanții că ar fi încercat să creeze „iluzia bunăstării” prin „inundarea cu bani” a economiei și afirmă că, în perioada de „criză” invocată, reacția ar fi fost creșterea taxelor și a prețului la energie, sugerând că guvernul ar încerca să „păcălească” situația economică prin inflație. Suspiciuni punctuale privind raportările INS Elementul central al criticii vizează două trimestre în care, potrivit lui Peiu, ar exista o „coincidență” în date: trimestrele III din 2025 și II din 2026 ar fi avut „fix același PIB” ca trimestrele precedente. În acest context, el ridică întrebarea dacă este vorba despre o întâmplare sau despre o „manipulare grosolană”, fără a prezenta dovezi în materialul citat. Ce arată comunicarea INS despre trimestrul II din 2026 HotNews notează că INS a transmis vineri că Produsul Intern Brut s-a menținut în trimestrul II din 2026, în termeni reali, la același nivel cu PIB-ul din trimestrul I din 2026. Pe comparația anuală, INS indică o scădere a PIB în trimestrul II din 2026 față de trimestrul II din 2025: cu 0,4% pe seria brută; cu 2% pe seria ajustată sezonier (adică o serie statistică din care sunt eliminate variațiile tipice de sezon pentru a face comparațiile mai relevante). În lipsa unor date suplimentare sau a unei reacții instituționale detaliate în materialul citat, acuzațiile rămân la nivel de suspiciune politică, însă miza este una practică: credibilitatea statisticilor oficiale contează direct pentru percepția investitorilor, pentru deciziile de politici publice și pentru modul în care companiile își fac bugetele și planurile. [...]
