Știri
Știri din categoria Economie
Războiul din Iran împinge în sus inflația și taie din creștere în economiile emergente, iar FMI și Banca Mondială se pregătesc să majoreze sprijinul de urgență pentru țările vulnerabile, pe fondul unor datorii publice deja la niveluri record, potrivit Economica.
Înainte de izbucnirea războiului din Iran, pe 28 februarie, cele două instituții se așteptau să își îmbunătățească estimările, invocând rezistența economiei globale chiar și după tarifele vamale suplimentare impuse de președintele SUA, Donald Trump. Conflictul a schimbat însă rapid tabloul: oficiali ai FMI și ai Băncii Mondiale au semnalat că vor revizui în jos prognozele de creștere globală și vor urca estimările privind inflația, cu un impact mai dur pentru piețele emergente și țările în curs de dezvoltare, prin scumpirea energiei și întreruperi de aprovizionare.
Scenariul de bază al Băncii Mondiale indică pentru 2026 o creștere de 3,65% a economiilor emergente și în curs de dezvoltare, în scădere de la 4% (estimarea din octombrie). Instituția avertizează că avansul ar putea coborî până la 2,6% dacă războiul se prelungește.
Pe partea de prețuri, inflația în aceste economii este prognozată la 4,9% în 2026, față de 3% anterior, iar în scenariul cel mai nefavorabil ar putea urca la 6,7%.
FMI și Banca Mondială își calibrează răspunsul într-un moment în care datoria publică este la niveluri record, iar spațiul bugetar este limitat. FMI anticipează cereri suplimentare de sprijin de urgență de 20–50 miliarde dolari (aprox. 87–218 miliarde lei) pe termen scurt, din partea țărilor cu venituri mici și importatoare de energie.
Banca Mondială spune că ar putea mobiliza aproximativ 25 miliarde dolari (aprox. 109 miliarde lei) prin instrumente de răspuns la crize pe termen scurt și până la 70 miliarde dolari (aprox. 305 miliarde lei) în șase luni, dacă va fi necesar.
Economiștii citați în material avertizează că guvernele ar trebui să folosească măsuri țintite și temporare pentru a amortiza scumpirile pentru populație, deoarece intervențiile mai ample pot alimenta inflația.
Președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, a descris situația drept un șoc cu efecte asupra întregului sistem:
„Dar acesta este un șoc la adresa sistemului.”
În paralel, FMI a avertizat că aproximativ 45 de milioane de persoane suplimentare ar putea ajunge în insecuritate alimentară acută dacă războiul persistă și continuă să perturbe livrările de îngrășăminte.
Pe lângă șocul războiului, FMI și Banca Mondială operează într-un climat global mai fragmentat, cu tensiuni ridicate între SUA și China și cu dificultăți în construirea unui răspuns coordonat la nivelul G20.
Mary Svenstrup, fost oficial al Trezoreriei SUA, în prezent la Centrul pentru Dezvoltare Globală, spune că multe economii emergente au intrat în criză cu vulnerabilități mai mari la datorie și rezerve mai mici decât în urmă cu câțiva ani și cere regândirea modului în care FMI sprijină țările vulnerabile, inclusiv prin finanțare accesibilă, programe de reformă și, posibil, reduceri mai ample ale datoriilor.
Recomandate
Economia globală rămâne ancorată în dolar, iar asta menține presiunea pe finanțarea economiilor emergente , într-un context în care tensiunile geopolitice și reconfigurarea comerțului sporesc incertitudinea, potrivit Adevărul , care citează declarațiile economistului-șef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas, dintr-un interviu Reuters. Gourinchas avertizează că, deși se discută frecvent despre „de-dolarizare”, datele privind tranzacțiile internaționale, împrumuturile denominate în dolari și utilizarea dolarului în comerțul cu mărfuri indică o „stabilitate remarcabilă” a rolului monedei americane. În opinia sa, schimbarea acestui echilibru ar necesita „ani, dacă nu decenii” și depinde de factori precum profunzimea piețelor financiare, încrederea investitorilor și capacitatea instituțională a țărilor emitente. De ce contează: dolarul influențează direct costul banilor pentru economiile emergente Publicația notează că FMI urmărește îndeaproape piețele valutare, deoarece volatilitatea dolarului se transmite în fluxurile comerciale și în costurile de finanțare, în special pentru economiile emergente. Chiar dacă unele state au încercat să-și diversifice rezervele în ultimii ani, aceste mișcări sunt descrise drept marginale raportat la poziția dominantă a dolarului în sistemul financiar global. Pentru economiile emergente, combinația dintre un dolar puternic, costuri ridicate de finanțare și tensiuni geopolitice persistente rămâne un risc major. FMI avertizează, în acest context, că statele cu datorii mari în valută pot fi expuse la presiuni suplimentare dacă volatilitatea se intensifică în lunile următoare. Riscuri pe termen scurt: petrol, armistițiu fragil și rezerve diminuate În interviul acordat Reuters (preluat de Adevărul), Gourinchas spune că eliberările rapide din rezervele strategice de petrol au limitat scumpirea după izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, dar stocurile sunt acum „considerabil diminuate”, ceea ce reduce capacitatea de reacție dacă violențele reîncep. El precizează că aproximativ 3% din oferta globală de petrol a fost scoasă de pe piață, sub estimările inițiale de 10–15%, pe fondul intervențiilor coordonate și al ajustărilor rapide ale rafinăriilor. Un eșec al „fragilului armistițiu” dintre Statele Unite și Iran ar putea amplifica riscurile economice. Comerț și sancțiuni: reconfigurare accelerată, eficiență limitată în timp Pe plan comercial, economistul-șef al FMI observă accelerarea reconfigurării fluxurilor globale, pe fondul tarifelor impuse de administrația Trump, menționând că Uniunea Europeană a finalizat acorduri comerciale cu America Latină și India, multe dintre noile aranjamente neincluzând Statele Unite. Totodată, Gourinchas reiterează limitele sancțiunilor economice, argumentând că acestea oferă influență mai ales pe termen scurt, deoarece statele vizate caută rapid alternative și își diversifică parteneriatele. „Există o viziune potrivit căreia astfel de pârghii sunt esențiale, dar ceea ce vedem este cât de repede încearcă economia globală să găsească modalități de a le ocoli”. Ce urmează: noi prognoze FMI pe 8 iulie FMI va publica pe 8 iulie un nou set de prognoze , iar Gourinchas sugerează că instituția ar putea reveni la un scenariu de bază, după ce în aprilie a prezentat trei scenarii alternative din cauza incertitudinii ridicate. În acest context, el subliniază dificultatea de a construi prognoze credibile pentru 2025 și 2026 în lipsa unor precedente istorice. [...]
Banca Mondială vede stagnare economică în 2026, ceea ce amplifică presiunea pe buget și pe finanțarea statului , după ce instituția și-a revizuit în jos estimările pentru România, potrivit Economedia . Banca Mondială estimează acum o creștere de 0% a economiei României în 2026, față de un avans de 1,3% prognozat în primăvară, conform celui mai recent raport semianual „Perspectivele Economice Globale” (Global Economic Prospects), publicat joi. Pentru 2027, instituția anticipează o creștere de 1,7% , în scădere față de prognoza din ianuarie, de 1,9% . În 2028, economia românească ar urma să crească cu 2% . De ce contează: spațiul fiscal limitat poate restrânge reacția statului În raport, Banca Mondială indică faptul că, în perioada 2026-2028, politica fiscală este așteptată să susțină în mare măsură creșterea în majoritatea economiilor, însă deficitele fiscale ar urma să rămână ridicate pe fondul presiunilor persistente asupra cheltuielilor (inclusiv apărare) și al unor măsuri temporare precum subvențiile interne și controalele de preț, menite să atenueze impactul scumpirii energiei. În acest context, instituția avertizează că „spațiul fiscal limitat”, inclusiv în România, poate constrânge capacitatea autorităților de a absorbi șocul , potrivit Agerpres, citată de publicație. Context regional: revizuiri negative și datorie publică în creștere Banca Mondială notează că, din ianuarie, cele mai semnificative înrăutățiri ale previziunilor au fost în România, Turcia, Republica Moldova și Ucraina , determinate în principal de șocul prețului materiilor prime , alături de evoluții specifice fiecărei țări. Totodată, raportul menționează că în Europa și Asia Centrală (ECA) nivelul mediu al datoriei publice ar urma să crească la aproximativ 40% din PIB până în 2027 , iar alegerile programate în multe țări adaugă incertitudini asupra perspectivelor fiscale. [...]
FMI vede o combinație mai dificilă pentru zona euro: creștere mai slabă și inflație mai ridicată , ceea ce poate menține presiunea pe dobânzi și pe costurile de finanțare ale companiilor. Într-un raport citat de Economica , instituția a revizuit în jos estimarea de creștere și în sus prognoza de inflație pentru economiile care folosesc moneda euro. FMI anticipează o creștere economică de 0,9% „anul acesta”, față de 1,1% în prognoza din aprilie. În același timp, inflația ar urma să ajungă la 2,8%, de la 2,6% estimat anterior. Instituția notează că și în aprilie înrăutățise previziunile de creștere față de estimarea din ianuarie. Riscul energetic, în centrul revizuirii Fondul arată că, după o perioadă în care economia a crescut „la potențial”, iar inflația s-a menținut în jurul țintei BCE de 2%, perspectivele s-au deteriorat. În evaluarea FMI, războiul din Orientul Mijlociu reprezintă „un șoc negativ mare la adresa aprovizionării, dar temporar”. Raportul avertizează însă că un șoc energetic mai persistent ar putea împinge inflația și așteptările inflaționiste și mai sus, în timp ce declinul încrederii sau stresul financiar ar putea reduce cererea. FMI enumeră drept riscuri suplimentare o escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu, întârzieri în repararea infrastructurii energetice, intensificarea ostilităților în Ucraina și noi ajustări de politică comercială. Implicații pentru dobânzi și politica fiscală Pe partea de politică monetară, FMI se așteaptă ca Banca Centrală Europeană — care „joi a majorat dobânzile pentru prima dată după 2023” — să le crească din nou în 2026 cu un nivel cumulat de 50 de puncte de bază, fiind posibilă și o a treia majorare. În paralel, instituția îi avertizează pe miniștrii de Finanțe din zona euro să nu se grăbească să protejeze economiile de impactul costurilor ridicate la energie, argumentând că sprijinul fiscal pe scară largă „nu este justificat”. Ca termen de comparație, Banca Mondială a estimat joi că zona euro ar urma să înregistreze o expansiune de 0,8% în 2026, față de 1,4% în 2025. [...]
Criza politică și lipsa unui guvern funcțional costă economia României circa 63,8 milioane de euro pe zi (aprox. 319 milioane lei) , potrivit declarațiilor făcute de președintele IMM România , Florin Jianu , într-o intervenție citată de HotNews . Mesajul vine în contextul unei întâlniri cu președintele PSD, Sorin Grindeanu, la care au participat și reprezentanți ai Confederației Concordia. Costul economic invocat și blocajul de decizie Jianu a susținut că pierderea zilnică este legată direct de absența unui executiv „în funcție” și de blocajul negocierilor politice, pe care l-a descris drept aproape imposibil de depășit din cauza „condiționalităților” dintre partide. „Uităm că pierdem, așa cum ați menționat, 63,8 milioane de euro în fiecare zi fără un guvern în funcție”, a declarat Florin Jianu. În același context, el a cerut ca forțele politice, mediul de afaceri și mediul universitar să discute împreună și să ajungă la un „pact social și economic”. Problemele semnalate de IMM-uri: concurență neloială și lipsă de numerar La lansarea unei noi ediții a „Cartei Albe a IMM-urilor din România”, Jianu a indicat drept principală dificultate pentru firmele mici și mijlocii „concurența neloială”, pe care a legat-o de economia gri și de munca la negru, dar și de presiunea fiscală și de întârzieri la plata arieratelor statului către companii. În lista problemelor menționate apar și: lipsa de numerar („lipsește cash-ul din economie”); neplata facturilor de către terți, despre care spune că „blochează economia”. Piața muncii: mai mulți pleacă decât se angajează Șeful IMM România a afirmat că piața muncii traversează o situație „fără precedent” în ultimii aproape 20 de ani, iar IMM-urile ajung să reducă personalul. El a descris un „spor negativ” al angajărilor în sectorul IMM, comparând situația cu perioada 2008–2010. „Avem, în medie, trei oameni care se angajează și aproape patru care pleacă.” Jianu a legat această tendință și de creșterea ratei oficiale a șomajului publicată de INS, conform declarațiilor sale. Ce sectoare mai susțin economia Întrebat despre domeniile cele mai afectate, Jianu a spus că singurul sector care mai susține în prezent economia este cel al construcțiilor. Declarațiile au fost făcute la Digi24 , după întâlnirea cu liderul PSD, în condițiile în care mediul de afaceri reclamă efecte directe ale incertitudinii politice asupra finanțării, plăților și deciziilor de angajare. [...]
Încetinirea PIB-ului Chinei în T2 pune presiune pe Beijing să compenseze slăbiciunea internă , într-un moment în care exporturile – deși încă puternice – sunt expuse la șocuri externe precum scumpirea petrolului pe fondul războiului din Iran , potrivit HotNews , care citează BBC. Economia Chinei a crescut cu 4,3% în trimestrul al doilea, sub obiectivul anual al autorităților de la Beijing. Datele oficiale vin pe fondul unei cereri interne slabe și al efectelor indirecte ale conflictului din Iran asupra prețurilor petrolului, care ar fi slăbit contribuția exporturilor la avansul economic. Contrastul: PIB sub țintă, exporturi în creștere Anunțul privind încetinirea creșterii economice a venit la o zi după publicarea unor date guvernamentale care arată că exporturile Chinei au crescut cu 27% în iunie, față de aceeași lună a anului trecut. În martie, Beijingul a redus ținta de creștere la un interval de 4,5%–5%, cel mai mic obiectiv de expansiune economică din 1991, o decizie pe care unii analiști o interpretează ca pe o încercare de a câștiga flexibilitate în administrarea economiei. Problemele interne: imobiliare în scădere și consum anemic Datele publicate miercuri indică dificultăți persistente pe plan intern, inclusiv o scădere prelungită a pieței imobiliare și un consum slab. Prețurile locuințelor noi au continuat să se contracte, iar vânzările cu amănuntul au crescut cu doar 1% în iunie. Ce susține exporturile: tehnologie, IA și vehicule electrice Pe partea externă, exporturile de tehnologie au fost sprijinite de cererea globală în creștere pentru semiconductori utilizați în centre de date pentru inteligență artificială (IA). În paralel, cererea pentru vehicule electrice chinezești a impulsionat exporturile, iar livrările lunare de automobile au depășit pentru prima dată pragul de un milion. În ansamblu, tabloul sugerează o economie care se bazează tot mai mult pe motoare externe și pe segmente tehnologice, în timp ce slăbiciunea consumului și a imobiliarelor rămâne un risc major pentru atingerea țintei anuale. [...]
Încetinirea creșterii economice a Chinei alimentează așteptările pentru noi stimulente , pe fondul unei cereri interne slabe care începe să anuleze aportul exporturilor, potrivit unei analize Reuters . Pentru piețe și companii, miza este dacă Beijingul va accelera sprijinul fiscal în a doua parte a anului, în condițiile în care banca centrală pare să aibă spațiu limitat pentru relaxare monetară „vizibilă”. Economia Chinei ar fi crescut cu 4,5% în trimestrul al doilea (aprilie–iunie), în ritm anual, în scădere de la 5,0% în primul trimestru, arată un sondaj Reuters realizat în rândul a 54 de economiști. Estimarea este și sub proiecția din aprilie (4,7%) și se plasează la limita inferioară a țintei oficiale pentru întregul an (4,5%–5%). De ce se schimbă așteptările: exporturi rezistente, cerere internă în recul Reuters descrie o „dezechilibrare” tot mai pronunțată între ofertă și cerere: producția industrială rămâne puternică, susținută de exporturi alimentate de cererea legată de inteligența artificială, în timp ce consumul și investițiile private slăbesc pe fondul crizei prelungite din sectorul imobiliar și al volatilității prețurilor globale la petrol. Goldman Sachs notează că avansul exporturilor susține indicatorii de ansamblu, dar nu se traduce într-o îmbunătățire semnificativă a pieței muncii sau a profiturilor, ceea ce limitează transmiterea creșterii externe către economia internă. Ce urmează: datele oficiale și semnalele politice din iulie Guvernul chinez urmează să publice datele pentru PIB-ul trimestrului al doilea, alături de vânzările cu amănuntul, producția industrială și investițiile din iunie, pe 15 iulie, la ora 05:00 (ora României). Investitorii urmăresc și reuniunea Politburo de la finalul lunii iulie, de la care se așteaptă indicii privind direcția politicilor pentru restul anului. Totuși, analiștii citați anticipează că nu vor exista măsuri agresive decât dacă încetinirea se accentuează, în contextul în care exporturile rămân rezistente, iar Beijingul încearcă să reducă excesul de capacitate din fabrici pentru a combate presiunile deflaționiste. Cum ar putea arăta stimularea: mai mult fiscal, monetar mai prudent Sondajul citat indică o orientare către sprijin fiscal, nu către tăieri de dobândă. Analiștii se așteaptă ca autoritățile să accelereze cheltuielile bugetare după încetinirea din trimestrul al doilea, în condițiile în care China a stabilit un deficit bugetar de aproximativ 4% din PIB pentru 2026 și a pregătit emisiuni consistente de obligațiuni pentru susținerea creșterii. În același timp, participanții la sondaj estimează că banca centrală va menține neschimbată rata-cheie (operațiunea reverse repo pe 7 zile) până la finalul lui 2026. Pentru rezervele minime obligatorii (RRR), așteptările sunt de stabilitate în trimestrul al treilea, urmată de o posibilă reducere de 20 de puncte de bază în trimestrul al patrulea. Pe partea de prețuri, inflația este estimată la 1,2% în 2026, sub ținta guvernului de circa 2%, și la același nivel în 2027—un semnal că presiunile deflaționiste rămân o preocupare în fundal. [...]
