Știri
Știri din categoria Economie
Războiul din Iran împinge în sus inflația și taie din creștere în economiile emergente, iar FMI și Banca Mondială se pregătesc să majoreze sprijinul de urgență pentru țările vulnerabile, pe fondul unor datorii publice deja la niveluri record, potrivit Economica.
Înainte de izbucnirea războiului din Iran, pe 28 februarie, cele două instituții se așteptau să își îmbunătățească estimările, invocând rezistența economiei globale chiar și după tarifele vamale suplimentare impuse de președintele SUA, Donald Trump. Conflictul a schimbat însă rapid tabloul: oficiali ai FMI și ai Băncii Mondiale au semnalat că vor revizui în jos prognozele de creștere globală și vor urca estimările privind inflația, cu un impact mai dur pentru piețele emergente și țările în curs de dezvoltare, prin scumpirea energiei și întreruperi de aprovizionare.
Scenariul de bază al Băncii Mondiale indică pentru 2026 o creștere de 3,65% a economiilor emergente și în curs de dezvoltare, în scădere de la 4% (estimarea din octombrie). Instituția avertizează că avansul ar putea coborî până la 2,6% dacă războiul se prelungește.
Pe partea de prețuri, inflația în aceste economii este prognozată la 4,9% în 2026, față de 3% anterior, iar în scenariul cel mai nefavorabil ar putea urca la 6,7%.
FMI și Banca Mondială își calibrează răspunsul într-un moment în care datoria publică este la niveluri record, iar spațiul bugetar este limitat. FMI anticipează cereri suplimentare de sprijin de urgență de 20–50 miliarde dolari (aprox. 87–218 miliarde lei) pe termen scurt, din partea țărilor cu venituri mici și importatoare de energie.
Banca Mondială spune că ar putea mobiliza aproximativ 25 miliarde dolari (aprox. 109 miliarde lei) prin instrumente de răspuns la crize pe termen scurt și până la 70 miliarde dolari (aprox. 305 miliarde lei) în șase luni, dacă va fi necesar.
Economiștii citați în material avertizează că guvernele ar trebui să folosească măsuri țintite și temporare pentru a amortiza scumpirile pentru populație, deoarece intervențiile mai ample pot alimenta inflația.
Președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, a descris situația drept un șoc cu efecte asupra întregului sistem:
„Dar acesta este un șoc la adresa sistemului.”
În paralel, FMI a avertizat că aproximativ 45 de milioane de persoane suplimentare ar putea ajunge în insecuritate alimentară acută dacă războiul persistă și continuă să perturbe livrările de îngrășăminte.
Pe lângă șocul războiului, FMI și Banca Mondială operează într-un climat global mai fragmentat, cu tensiuni ridicate între SUA și China și cu dificultăți în construirea unui răspuns coordonat la nivelul G20.
Mary Svenstrup, fost oficial al Trezoreriei SUA, în prezent la Centrul pentru Dezvoltare Globală, spune că multe economii emergente au intrat în criză cu vulnerabilități mai mari la datorie și rezerve mai mici decât în urmă cu câțiva ani și cere regândirea modului în care FMI sprijină țările vulnerabile, inclusiv prin finanțare accesibilă, programe de reformă și, posibil, reduceri mai ample ale datoriilor.
Recomandate
Banca Mondială anticipează o contracție de 0,5% a economiei României în 2026 , în pofida unei reduceri a deficitului bugetar la 6% din PIB, ceea ce indică faptul că ajustarea fiscală ar urma să frâneze activitatea economică pe termen scurt, potrivit Newsweek , care citează un raport actualizat al instituției. Prognoza vine în contextul în care România ar face „cea mai ambițioasă ajustare fiscală” din regiunea Europei și Asiei Centrale: deficitul ar urma să scadă cu aproape două puncte procentuale, pe baza unor măsuri de creștere a veniturilor și a unui control mai strict al cheltuielilor curente. În paralel, investițiile publice ar rămâne ridicate, la aproximativ 8% din PIB, cu fonduri europene care ar finanța peste 70% din cheltuielile de investiții. De ce scade PIB-ul, deși deficitul se reduce Banca Mondială estimează că economia României se va contracta cu 0,5% în 2026 pe fondul consolidării fiscale și al costurilor mai ridicate cu energia. Instituția notează și că, deși costurile de împrumut au crescut în regiune din cauza preocupărilor privind sustenabilitatea fiscală, creșterea mai moderată a costurilor de finanțare pentru România ar putea reflecta o percepție mai bună a pieței asupra eforturilor de consolidare fiscală. Totuși, raportul avertizează că ajustarea bugetară va avea un impact semnificativ asupra economiei, prin temperarea cererii interne. Scenariul de revenire: 2027–2028 Banca Mondială anticipează o revenire în anii următori, susținută de redresarea veniturilor reale și de încetinirea inflației. În scenariul citat, economia ar urma să crească cu aproximativ 1,7% în 2027 și 2% în 2028. Raportul mai indică faptul că, deși creșterea ar reveni după declinul din 2026, consolidarea fiscală ar continua să tempereze cererea internă, pe măsură ce economia se mută către un model de creștere bazat pe investiții. România, excepția negativă din Europa Centrală Conform estimărilor din raport, România ar urma să fie singura economie din Europa Centrală menționată care înregistrează contracție în 2026. Pentru comparație, Banca Mondială estimează: Bulgaria: creștere de 2,6% Croația: creștere de 2,2% Polonia: creștere de 3,6% La nivelul Europei și Asiei Centrale, economia regională ar încetini de la 2,6% în 2025 la 2,2% în 2026, pe fondul prețurilor mai ridicate la energie, al incertitudinii și al expansiunii mai slabe a principalilor parteneri comerciali (excluzând Rusia, de la 3,7% la 3%). Riscuri structurale: dependența de auto și piața europeană Un risc important rămâne dependența de industria auto și de evoluția pieței europene. Banca Mondială arată că sectorul auto este responsabil pentru aproximativ 17% din exporturile de mărfuri ale României, ceea ce crește vulnerabilitatea la încetinirea industriei auto europene și la intensificarea concurenței externe. În același timp, instituția notează progrese în reforme digitale, fiscale și energetice și menționează avansul proiectului Neptun Deep , cu investiții estimate la aproximativ 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei), cu producție așteptată să înceapă în 2027. Inteligența artificială: oportunitate, dar cu un risc major Raportul acordă spațiu și inteligenței artificiale, văzută ca posibilă soluție pentru compensarea declinului productivității și a presiunilor demografice. În regiune, aproximativ unul din cinci angajați ar avea un loc de muncă expus semnificativ la AI, însă mai puțin de una din zece firme utilizează în prezent AI, în principal pentru sarcini de bază. Banca Mondială avertizează că riscul principal în următorul deceniu ar fi adoptarea și adaptarea insuficientă la AI, nu adoptarea excesivă, și recomandă extinderea accesului la capacitate de calcul la prețuri accesibile, dezvoltarea competențelor și atragerea de capital privat, potrivit Mediafax. [...]
Programul de guvernare al premierului desemnat Luca Niculescu mizează pe ajutoare de stat și garanții pentru a împinge investițiile private , cu un „plan de relansare economică” de 5 miliarde de euro, potrivit Economedia . Pachetul este construit în jurul unor scheme lansate prin OUG nr. 8/2026 și a unor instrumente financiare derulate prin BID, cu accent pe producție locală, tehnologii avansate și atragerea capitalului din diaspora. Într-o declarație la Antena 1, Luca Niculescu a spus că „există un plan de relansare economică de 5 miliarde de euro care a început să funcționeze și va funcționa și în anii următori, cu sprijin pentru IMM-uri și antreprenori”. Pachetul de relansare: șase scheme, cu evaluare „ex post” Programul prevede că creșterea economică din 2027–2028 „trebuie să vină din investiții private și producție locală”, iar statul ar urma să intervină acolo unde piața nu finanțează singură sau unde există interes strategic, „cu reguli transparente, competitive și evaluate”. Documentul enumeră următoarele scheme de ajutor de stat și bugete: Producția locală a bunurilor importate: 1,05 mld. euro (5,31 mld. lei) TechUp România (cercetare-dezvoltare și tehnologii avansate): 1,05 mld. euro (5,31 mld. lei) Materii prime strategice și critice și tehnologii „zero net”: 1,05 mld. euro (5,31 mld. lei) Convergență regională 2027–2032, prin BID: 500 mil. euro Investiții productive în industria națională de apărare: 200 mil. euro Firme noi cu capital românesc, inclusiv din diaspora: 100 mil. euro Programul mai notează că fiecare schemă va avea evaluare „ex post” a efectelor (locuri de muncă, exporturi și valoare adăugată). Pentru schema dedicată producției locale, companiile ar urma să poată alege între grant și credit fiscal, iar documentul indică intenția de a extinde acest model și la cercetare-dezvoltare. Investitori strategici: proiecte peste 100 mil. euro și parcuri industriale Pentru investiții de peste 100 mil. euro , programul vorbește despre scheme individuale de ajutor de stat „construite de Ministerul Finanțelor împreună cu autoritățile locale și cu Comisia Europeană”, cu efect de antrenare prin furnizori locali și investiții adiacente. Separat, este menționată lansarea, împreună cu Agențiile pentru Dezvoltare Regională, a unei scheme cu fonduri europene pentru dezvoltarea de parcuri industriale și tehnologice, iar schemele recurente ale Ministerului Finanțelor ar urma să încurajeze amplasarea investițiilor productive în aceste parcuri. În zona apărării, documentul indică faptul că firmele românești ar urma să intre în lanțurile de aprovizionare finanțate prin SAFE , sprijinite de schema dedicată investițiilor productive în apărare. IMM-uri: garanții și fonduri de participare prin BID Pe finanțarea IMM-urilor, programul include: Garanția de Portofoliu pentru IMM-uri a BID, cu plafon de 6,16 mld. lei , distribuită prin intermediari care acoperă „peste 95% din piață”; Fondul de Participare Regional (circa 233 mil. euro ) și Fondul de Participare Tranziție Justă (circa 189 mil. euro ), pentru IMM-uri și investiții regionale; „Diaspora Investește Acasă”: 100 mil. euro în 2026–2029, prin BID. Documentul integral al programului de guvernare este disponibil aici: Program de guvernare – Guvern Luca Niculescu . [...]
Peste jumătate din joburile vacante raportate acum sunt pentru persoane fără studii sau cu studii primare/gimnaziale , ceea ce indică o cerere ridicată pe segmentul de muncă necalificată și pune presiune pe recrutare în ocupații de volum, potrivit datelor ANOFM citate de Agerpres . La nivel național sunt disponibile 32.246 de locuri de muncă, iar prin rețeaua Eures România mai există 84 de posturi în Spațiul Economic European (SEE). Din totalul posturilor vacante declarate de angajatori la agențiile pentru ocuparea forței de muncă, 17.301 sunt destinate persoanelor fără studii sau cu studii primare/gimnaziale. Alte 6.698 de posturi vizează candidați cu studii profesionale, 6.124 sunt pentru studii liceale sau postliceale, iar 2.123 pentru persoane cu studii superioare. Unde se concentrează cererea: șoferi, logistică și retail ANOFM indică drept cele mai numeroase oferte din România următoarele ocupații: conducător auto transport rutier: 3.837 posturi manipulant mărfuri: 1.858 lucrător comercial: 1.632 muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptușeli zidărie, plăci mozaic, faianță, gresie, parchet: 1.368 muncitor necalificat la asamblarea și montarea pieselor: 1.238 agent de securitate: 1.182 curier: 1.065 Distribuția sugerează că angajările sunt împinse în principal de activități cu rotație mare de personal și de sectoare precum transportul rutier, logistica și comerțul. Oferte în străinătate: 84 de posturi prin Eures Prin rețeaua Eures România, angajatorii din SEE au disponibile 84 de locuri de muncă pentru lucrători români, astfel: Norvegia: 45 (lucrător în producție – prelucrarea somonului) Cehia: 20 (operator/operatoare linie de producție – asamblarea echipamentelor mecanice) Olanda: 10 (inspector veterinar) Franța: 4 (lucrător agricol în livadă) Danemarca: 4 (mecanic de atelier; zidar) Spania: 1 (manager mentenanță) Cei interesați de un loc de muncă în străinătate pot consulta ofertele pe site-ul ANOFM, la secțiunea Eures, iar pentru posturile din România se pot adresa agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă, conform informațiilor transmise de instituție. [...]
Reorientarea investițiilor către infrastructură și „hardware” redeschide o fereastră pentru industria germană , într-un moment în care capitalul nu mai este ieftin, iar economia globală intră într-un „deceniu al realităților”, potrivit unei analize din Focus . Ideea centrală: lipsa unor campioni digitali de tip Google sau Meta nu anulează avantajul competitiv al Germaniei în inginerie industrială, exact acolo unde cererea ar urma să crească. După circa zece ani de „bani ieftini”, când promisiunile și prezentările despre „disrupție” atrăgeau finanțări masive, analiza susține că perioada dobânzilor foarte mici s-a încheiat, iar „capitalul costă din nou bani”. În acest context, se schimbă și criteriile de investiții: nu mai ajunge o aplicație, ci contează capacitatea de a livra produse și infrastructură fizică. De ce contează: infrastructura și reînarmarea împing cererea spre industrie Focus argumentează că mai multe tendințe împing economia către investiții mari în active „tangibile”: infrastructură îmbătrânită și nevoia de modernizare; extinderea rețelelor electrice, inclusiv pentru a susține consumul ridicat al centrelor de date (publicația notează că un centru de date poate consuma cât un oraș mic); relocarea lanțurilor de aprovizionare „înapoi în Vest”, pe fond geopolitic; reechiparea armatelor europene după ani de subfinanțare. Pentru astfel de proiecte, analiza susține că nu sunt decisive „actualizările software”, ci produse precum cabluri de cupru, transformatoare de mare putere, chimie specializată, componente pentru industria de apărare și linii robotizate de producție – domenii în care industria germană are tradiție și bariere ridicate la intrare. „Instalatorul premium” și avantajul greu de copiat Metafora folosită de Focus este că Germania ar fi „instalatorul premium” al economiei mondiale: mai puțin vizibilă și fără „glamour” digital, dar cu un model de business protejat de complexitatea tehnică. Publicația compară viteza cu care poate fi replicată o aplicație cu dificultatea de a reproduce echipamente industriale avansate, precum turbine industriale compatibile cu hidrogenul sau lasere de înaltă performanță pentru fabricarea cipurilor. În același timp, analiza susține că eticheta „economia veche” este înșelătoare: nu e vorba de „cărbune și oțel”, ci de o industrie modernă care are nevoie de hardware, inclusiv pentru a face posibilă extinderea inteligenței artificiale (prin centre de date, rețele și echipamente). Limitele ferestrei de oportunitate: costuri mari și presiune din China Focus avertizează însă că avantajul industrial nu vine fără vulnerabilități. Publicația notează că industria germană a redus locuri de muncă în ultimii ani, iar costurile cu energia , taxele și contribuțiile sunt considerate ridicate în comparație internațională. Pe piețele din afara Europei, concurența chineză apasă asupra constructorilor de mașini, iar semnalele sunt mixte: comenzile rămân ridicate în special în zona de apărare, în timp ce în alte segmente apar dificultăți, inclusiv la producătorii auto, unde portofoliul de comenzi se reduce, potrivit analizei. În plus, creșterea economică așteptată de economiști pentru 2026 ar fi susținută mai ales de cheltuieli publice pentru apărare și infrastructură – o oportunitate, dar „nu un lucru garantat”, în formularea publicației. Ce se schimbă la nivel de capital: mai mult interes pentru „substanță” Analiza mai arată că, deși cea mai mare parte a capitalului de risc continuă să meargă către software de inteligență artificială, o parte în creștere caută domenii „pe care le poți atinge”: cipuri, robotică, rețele energetice și apărare. În acest cadru, Focus susține că investitorii revin la criterii precum fluxurile de numerar, activele și puterea de piață. Concluzia editorială este că Germania nu trebuie să concureze pentru „următorul iPhone”, ci să capitalizeze pe cererea pentru echipamentele și infrastructura fără de care transformările tehnologice și geopolitice nu pot fi implementate – cu condiția ca „atelierul” industrial să rămână funcțional în pofida costurilor și presiunilor competitive. [...]
Ministerul Finanțelor își coordonează pozițiile cu BNR și ASF înainte de ECOFIN , pe fondul unor decizii europene care pot influența direct competitivitatea sectorului financiar și accesul la finanțare, potrivit Economica . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , spune că România trebuie să își „articuleze clar și ferm” interesele în dosarele economice aflate pe agenda UE. Nazare a anunțat că miercuri a avut loc, la Ministerul Finanțelor, o întâlnire de pregătire a următoarei reuniuni ECOFIN, cu reprezentanți ai Băncii Naționale a României și ai Autorității de Supraveghere Financiară. Discuția a vizat temele europene și pozițiile pe care România ar urma să le susțină, respectiv interesele pe care trebuie să le protejeze. De ce contează: decizii UE cu impact asupra finanțării și piețelor Ministrul indică faptul că, în perioada următoare, la nivel european se vor lua decizii importante pentru mai multe arii cu relevanță economică, între care: competitivitatea sectorului financiar; accesul la finanțare; funcționarea piețelor de capital; eficiența finanțelor publice; energie; cadrul de coordonare al politicilor economice. În acest context, Nazare susține că România nu este doar parte a discuțiilor, ci participă cu poziții „clare, bine fundamentate și coordonate” între instituțiile care evaluează implicațiile pentru economia locală. Miza pentru România: poziții comune și „limite” de apărat Nazare atrage atenția că interesele statelor membre nu coincid întotdeauna, ceea ce impune o definire precisă a priorităților și a „limitelor” pe care România trebuie să le apere în negocieri. El afirmă că obiectivul coordonării este ca România să fie prezentă „din timp”, să își construiască argumentele și alianțele și să evite situația în care poziția sa este „definită de alții”. „Trebuie să știm foarte clar ce susținem, unde sunt interesele specifice ale României și care sunt limitele pe care trebuie să le apărăm.” [...]
Peste jumătate dintre IMM-uri anticipează scăderi de activitate în următoarele șase luni , pe fondul unei percepții majoritar negative asupra mediului de afaceri: aproape 82% dintre antreprenorii chestionați spun că acesta s-a deteriorat în 2026 față de 2025, potrivit unui sondaj online realizat de IMM România și citat de Economedia . Sondajul vizează percepția antreprenorilor asupra mediului de afaceri în trimestrul III 2026 și indică o înrăutățire a așteptărilor pe termen scurt, inclusiv în ceea ce privește piața, costurile și deciziile de personal. Cum arată pesimismul: deteriorare în 2026 și așteptări de recul Întrebați cum percep evoluția mediului de afaceri în 2026 față de 2025, respondenții au indicat: 46,5%: „s-a deteriorat” 34,9%: „s-a deteriorat foarte mult” 15,5%: „a rămas la fel” 3,1%: „s-a îmbunătățit” În același timp, pentru următoarele șase luni, peste jumătate dintre antreprenori se așteaptă la o scădere a activității: 30,2% prevăd o scădere moderată 23,3% se așteaptă la o diminuare semnificativă 27,9% estimează stagnare 9,30% nu pot evalua 9,30% mizează pe o creștere moderată Costuri, cerere și energie: principalele presiuni operaționale Cea mai frecvent indicată problemă a pieței de activitate este scăderea cererii (28,8%), urmată foarte aproape de creșterea costurilor cu forța de muncă (28,5%). Alte presiuni menționate includ: creșterea prețului energiei electrice/combustibililor (20,8%) creșterea costurilor cu materiile prime/serviciile utilizate (11,9%) creșterea concurenței neloiale (10%) În ceea ce privește energia și combustibilii, 53,2% dintre respondenți spun că impactul a fost o creștere semnificativă a costurilor operaționale, iar 18,6% afirmă că au suportat costurile pentru a menține prețul produselor/serviciilor. Ca reacții concrete, o parte dintre firme indică reducerea volumului producției (9,9%), înlocuirea echipamentelor vechi cu unele eficiente energetic (6%) sau instalarea de panouri fotovoltaice (3,1%). Reglementări și conformare: legislația muncii, în fruntea costurilor La capitolul costuri de conformare și raportare, legislația muncii este indicată de 33,3% dintre respondenți drept principala sursă de costuri, pe fondul presiunii normelor privind timpul de lucru, contractele pe durată determinată sau detașarea angajaților. Urmează: reglementările din comerț și produse (27,1%) protecția datelor (GDPR), digitalizarea și inteligența artificială (18,3%) cerințele de mediu și tranziția verde (17,7%) raportarea ESG (8,5%) și protecția consumatorilor (7%) Piața muncii: intențiile de concediere depășesc recrutările Majoritatea firmelor (55,8%) declară că vor păstra numărul actual de angajați, însă intențiile de disponibilizare sunt mai mari decât cele de angajare. Distribuția planurilor de reducere a personalului include: 15,5%: renunță la un angajat 14%: disponibilizează între 2 și 4 persoane 3,9%: reduc cu 5–7 angajați 2,3%: peste 10 disponibilizări Pe partea de recrutare, 6,2% plănuiesc o angajare, iar 2,3% au în plan recrutarea a 2–4 salariați. Ce cer antreprenorii viitorului Guvern Între măsurile indicate ca prioritare pentru susținerea IMM-urilor, cele mai frecvent menționate sunt: reducerea impozitării pe forța de muncă (68,20%) reducerea impozitului pe dividende la 5% (56,60%) granturi din fonduri europene pentru IMM-uri (43,40%) reducerea prețului la energia electrică (41,90%) compensarea creșterii prețului la combustibili (34,10%) debirocratizarea și simplificarea obligațiilor de raportare și conformare (26,40%) facilitarea de garanții prin FNGCIMM pentru accesarea creditelor bancare (20,20%) În paralel, antreprenorii indică pentru piața muncii soluții precum formarea profesională continuă (42,6%) și mecanisme de sprijin direct pentru evitarea concedierilor, inclusiv subvenționarea programului Kurzarbeit (25,6%) și a șomajului tehnic (22,5%). [...]
