Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Primăria Sectorului 6, condusă de Ciprian Ciucu, vrea să recupereze de la proprietari peste 856 milioane lei considerați „cheltuieli neeligibile” făcute de Primăria Generală în Programul Național de Consolidare a clădirilor cu Risc Seismic Ridicat, potrivit hotnews.ro. Miza este una bugetară: sumele ar urma să fie transferate, practic, dinspre administrație către persoane fizice, cu efect direct asupra costului final al consolidărilor.
Planul descris în documentul citat presupune ca proprietarii imobilelor incluse în program să plătească eșalonat, pe cinci ani, sumele stabilite de primărie.
Dacă nu achită, proprietatea ar urma să fie ipotecată în favoarea primăriei, pe o perioadă de 15 ani, interval în care datoria ar trebui plătită.
Din perspectiva impactului economic, măsura ar transforma o intervenție finanțată în principal de la bugetul de stat într-o obligație de plată pentru beneficiari, în condițiile în care vorbim de un volum de cheltuieli neeligibile de peste 856 milioane lei.
În același timp, materialul semnalează o problemă de aplicare: nu este precizat cum ar putea fi impusă obligația în cazul unor contracte deja încheiate, ceea ce lasă deschisă întrebarea privind baza legală și mecanismul efectiv de recuperare.
În forma prezentată, proprietarii ar urma să primească sume „impuse de primărie” și un calendar de plată, cu ipotecă drept instrument de garantare în caz de neplată. Articolul nu oferă detalii despre pașii administrativi concreți sau despre momentul de la care măsura ar intra în vigoare.
Recomandate
O indexare de 7% a pensiilor și salariilor din 2027 ar adăuga peste 23 mld. lei la cheltuielile statului , într-un moment în care Guvernul trebuie să coboare deficitul bugetar la 5% din PIB, potrivit Euronews . Decizia este lăsată viitorului Executiv, iar discuția se poartă între presiunea socială pentru recuperarea pierderilor din inflație și riscul unor noi taxe. După doi ani de înghețări, pensiile și salariile „ar putea crește” din 2027 cu 7%, prin indexare cu inflația. Sindicatele avertizează că vor protesta dacă veniturile nu sunt majorate, în timp ce economiștii atrag atenția că o astfel de indexare nu înseamnă neapărat o creștere reală, ci mai degrabă o compensare a scumpirilor. Ce ar însemna 7% pentru venituri Euronews dă două exemple de impact la nivel individual: pentru o pensie de 2.800 lei, o indexare ar aduce un plus de aproape 200 lei; pentru un bugetar cu un venit de aproape 4.700 lei net, creșterea ar fi de peste 300 de lei. Reprezentantul BNS, Horațiu Raicu, susține că refuzul indexării cu inflația ar împinge „milioane de oameni activi și pensionari” spre sărăcie, prin erodarea puterii de cumpărare. Nota de plată pentru buget și riscul de taxe Costul bugetar al măsurii este estimat la peste 23 miliarde lei în anul următor, ceea ce ar pune presiune suplimentară pe finanțele publice. În acest context, experții fiscali citați avertizează că ar putea urma majorări de taxe, inclusiv la accize, impozit pe venit și impozit pe profit. „Accize, impozit pe venit, impozit pe profit. Vedem o preocupare destul de redusă pentru reducerea evaziunii, chiar dacă ANAF face eforturi și au rezultate bune pe colectare în special la TVA, nu e suficient.” — Gabriel Biriș, expert fiscal Deficitul de 5% din PIB și negocierile cu Comisia Europeană În 2027, Guvernul are ținta de reducere a deficitului bugetar la 5% din PIB. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, spune că problema nu este dacă România poate indexa, ci cum construiește un buget care să permită aceste creșteri. Vicepremierul Tanczos Barna avansează ideea unui moratoriu de un an negociat cu Comisia Europeană, pentru a rămâne la deficitul din acest an, argumentând că o reducere suplimentară cu încă un punct procentual ar fi „extrem de dureroasă”. În România sunt peste 4,5 milioane de pensionari și mai mult de un milion de bugetari, ceea ce face ca orice decizie de indexare să aibă un impact bugetar major și să devină, inevitabil, o miză centrală pentru viitorul Guvern. [...]
România poate atinge în 2027 deficitul de 5,8% din PIB fără noi taxe și fără înghețarea veniturilor , dacă ține sub control creșterea cheltuielilor și face o indexare „rațională” a salariilor și pensiilor, susține Daniel Dăianu , președintele Consiliului Fiscal, într-o intervenție citată de Antena 3 . Miza, în lectura sa, este credibilitatea finanțării deficitului și a datoriei publice în fața piețelor, nu doar respectarea unei ținte negociate cu Comisia Europeană. România are de redus deficitul în 2027, iar presiunea bugetară rămâne ridicată inclusiv din cauza nevoii de a finanța investiții care nu vor mai putea fi acoperite prin PNRR , pe lângă alte obligații de plată. În acest context, Dăianu spune că ajustarea poate continua fără măsuri drastice asupra veniturilor populației, dacă ritmul cheltuielilor este calibrat la dinamica economiei. De ce „pauza” de la Bruxelles nu rezolvă problema finanțării Întrebat despre ideea ca România să ceară Comisiei Europene o „pauză” în reducerea deficitului (idee atribuită în material lui Tánczos Barna), Dăianu afirmă că o astfel de soluție nu se poate obține „pur și simplu” prin negociere, pentru că decizia relevantă se vede în reacția piețelor financiare. „Comisia Europeană nu este un dictator pentru piețele financiare” El explică faptul că România își finanțează deficitul și își refinanțează datoria publică atât intern, cât și extern, iar acolo contează percepția investitorilor, a băncilor și a agențiilor de rating. „Sunt fonduri mari care fac plasamente în obligațiunile suverane, sunt bănci și care ascultă de agențiile de rating, ele nu ascultă de Comisia Europeană” Condițiile invocate: fără înghețări, dar cu indexare „rațională” Președintele Consiliului Fiscal spune că nu vede necesară o nouă înghețare a salariilor și pensiilor în 2027, după măsurile din 2025 și 2026, în condițiile în care România are încă inflație ridicată, iar PIB-ul nominal ar urma să crească și în 2027. Cheia, în argumentația sa, este ca dinamica acestor cheltuieli să nu depășească ritmul de creștere al PIB-ului nominal. „În 2027 nu este necesar să se procedeze la o nouă înghețare a salariilor și pensiilor. (...) Dacă noi vom avea o dinamică (...) care să nu depășească ritmul de creștere a PIB-ului nominal, nu va fi nicio problemă” În același timp, Dăianu afirmă că Ministerul Finanțelor lucrează la mai multe scenarii de indexare și că aceasta trebuie făcută astfel încât să nu pună în pericol consolidarea fiscal-bugetară și ținta de deficit. Fără taxe noi, dar cu o piesă lipsă: legea salarizării unitare Dăianu consideră că ținta de deficit de 5,8% din PIB este realizabilă și fără majorări de taxe sau impozite, însă insistă asupra nevoii de reguli mai clare privind cheltuielile cu personalul din sectorul public, prin legea salarizării unitare, pentru a crește predictibilitatea bugetară. „Fără salarizare unitară noi nu vom avea predictibilitate privind cheltuielile” El mai spune că România ar putea coborî chiar sub 5,8% dacă evoluția veniturilor fiscale rămâne bună, invocând încasări mai bune, inclusiv din TVA. Când ar putea apărea o îmbunătățire resimțită de populație Întrebat când ar putea românii să simtă o îmbunătățire a situației economice, Dăianu indică anul 2027 și estimează o creștere economică „în jur de 2% din PIB”, posibil mai mare. În opinia sa, indexarea salariilor și pensiilor ar urma să susțină consumul și cererea, dar trebuie calibrată astfel încât să nu deraieze reducerea deficitului. [...]
Președintele Consiliului European António Costa condiționează acordul pe bugetul UE de noi taxe la nivel european , avertizând că, în lipsa lor, statele membre vor ajunge fie la tăieri de cheltuieli, fie la creșterea contribuțiilor naționale, potrivit Politico . Costa a transmis mesajul în timpul unei vizite în Croația, unde a cerut liderilor UE să își „înmoaie liniile roșii” înaintea summitului din 15 octombrie. Obiectivul său este să reducă lista de opțiuni la un „coș” de noi „resurse proprii” (venituri directe ale UE, distincte de contribuțiile statelor), acceptabile pentru guverne. „Prioritatea noastră este să încercăm să fixăm deja în octombrie coșul de noi resurse proprii. Apoi putem ști cât trebuie să cerem de la fiecare stat membru.” De ce contează: alternativa este fie austeritate, fie bani mai mulți de la bugetele naționale Miza este închiderea negocierilor pentru următorul buget multianual al UE (pe șapte ani) până în decembrie, înainte ca alegerile naționale din Franța, Spania și Italia, programate în 2027, să complice discuțiile. Costa a avertizat că eșecul de a conveni noi taxe UE împinge automat negocierile spre două variante, ambele politice și fiscal sensibile: „Avem doar două căi: să reducem ambițiile privind securitatea, apărarea, competitivitatea, coeziunea și agricultura… iar cealaltă alternativă este să creștem contribuțiile naționale, ceea ce este, de asemenea, o problemă pentru toate statele membre.” În termeni de impact bugetar, asta înseamnă fie un buget mai mic (cu presiune pe programele de cheltuieli), fie o povară mai mare pe bugetele naționale, într-un moment în care mai multe capitale contestă deja nivelul contribuțiilor. Ce taxe sunt pe masă și de ce e greu de obținut unanimitatea Comisia Europeană a propus anul trecut cinci noi taxe, estimate la 66 miliarde euro pe an (aprox. 330 miliarde lei), care ar viza: importurile de carbon (mecanisme legate de carbon la frontieră); emisiile; deșeurile electronice necolectate; profiturile corporative; produsele din tutun. Propunerile au întâmpinat rezistență, iar fiecare nouă taxă trebuie aprobată în unanimitate de guverne. Publicația notează că tensiunile au fost vizibile inclusiv miercuri, când premierul Luxemburgului, Luc Frieden, a respins ideea unei taxe UE pe tutun. „Nu vom accepta propuneri care afectează [Luxemburgul] într-un mod disproporționat.” Următorii pași în negocieri Costa își continuă turul în cele 27 de capitale pentru a identifica zone de compromis. Următoarea discuție formală între miniștrii pentru afaceri europene pe tema noilor taxe este programată la Bruxelles pe 22 septembrie, înaintea summitului din 15 octombrie, unde Costa vrea să restrângă opțiunile la un pachet negociabil. [...]
Vicepremierul interimar Tanczos Barna propune înghețarea țintei de deficit pentru 2027 , printr-un moratoriu de un an negociat cu Comisia Europeană , pe motiv că o reducere suplimentară „încă un procent” ar fi „extrem de dureroasă” pentru economie, potrivit Newsweek . Miza este una de politică fiscală și de finanțare: Barna leagă presiunea pe buget de ieșirea României din PNRR în 2027 și de costul ridicat al dobânzilor la datoria publică, sugerând că ajustarea deficitului ar putea amplifica încetinirea economică și ar reduce încasările. De ce cere un moratoriu și ce invocă pentru 2027 Tanczos Barna a spus că, după rectificarea bugetară necesară în acest an, o prioritate este pregătirea bugetului pe 2027. În acest context, el susține că România ar trebui să negocieze cu Comisia Europeană un moratoriu de un an, astfel încât să rămână în 2027 la nivelul deficitului din 2026. „Eu cred că ar trebui să discutăm, să negociem cu Comisia Europeană un moratoriu de un an de zile, să rămânem pe deficitul de anul acesta pentru că o coborâre a deficitului pe anul viitor încă un procent o să fie o chestiune extrem, extrem de dureroasă.” Argumentul central: în 2027 România nu va mai avea PNRR, iar din bugetul de investiții ar urma să „dispară” peste 40 de miliarde de lei. Barna afirmă că, fără investiții semnificative într-o perioadă de regres economic, economia ar suferi suplimentar, consumul ar scădea, iar încasările bugetare ar fi și mai mici. Presiunea dobânzilor și „soluția de finanțare alternativă” Vicepremierul interimar mai indică drept problemă majoră costul dobânzilor plătite de stat, despre care spune că depășește 64 de miliarde de lei. În opinia sa, este nevoie de „o soluție de finanțare alternativă” care să ajute la echilibrarea dobânzilor ridicate rezultate din împrumuturile contractate în anii trecuți. „Plătim peste 64 de miliarde de lei dobânzi. Deci problema noastră cea mai mare acolo e şi acolo ar trebui să reducem un pic cumva, printr-o soluţie de finanţare alternativă...” Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile Din declarațiile citate reiese că Barna vede două repere imediate: rectificarea bugetară pentru anul în curs și construcția bugetului pe 2027, în paralel cu o eventuală negociere cu Comisia Europeană pentru moratoriul de un an. Materialul nu oferă detalii despre forma concretă a „soluției de finanțare alternative” sau despre calendarul unei negocieri cu Bruxelles-ul. [...]
Cheltuielile cu dobânzile au trecut de 40 mld. lei în 7 luni , iar această notă de plată începe să limiteze spațiul bugetar chiar și într-un an în care deficitul se reduce, potrivit Profit . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , avertizează că dobânzile sunt „una dintre facturile dezechilibrelor acumulate în ultimii ani” și argumentează că reducerea deficitului trebuie continuată pentru a diminua presiunea asupra costurilor de finanțare. În execuția bugetară pe primele șapte luni din 2026 , deficitul bugetului general consolidat a coborât la 48,08 miliarde de lei, de la 76,44 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, adică o reducere nominală de 37%. Ca pondere în PIB, deficitul a scăzut de la 3,99% la 2,34% (o îmbunătățire de 1,65 puncte procentuale), pe fondul creșterii veniturilor și al unui ritm moderat al cheltuielilor. Dobânzile: 40,12 miliarde lei, 2% din PIB Cheltuielile cu dobânzile au totalizat 40,12 miliarde de lei în primele șapte luni ale anului, echivalentul a 2% din PIB, după o creștere de 26,5% față de perioada similară din 2025. Nivelul acestora menține, în evaluarea Ministerului Finanțelor, o presiune ridicată asupra bugetului și asupra necesarului de finanțare. „Dobânzile au depășit deja 40 de miliarde de lei în șapte luni. Aceasta este una dintre facturile dezechilibrelor acumulate în ultimii ani și unul dintre motivele pentru care trebuie să continuăm corecția.” Mesajul central al ministrului este că reducerea deficitului și a necesarului de finanțare ar trebui, în timp, să reducă presiunea asupra costurilor datoriei publice. Ajustare cu investiții în creștere și TVA rambursat către companii Datele prezentate indică o consolidare realizată prin creșterea veniturilor și temperarea cheltuielilor, nu prin tăierea investițiilor. Veniturile totale au urcat la 412,31 miliarde de lei (+11,2% an/an), în timp ce cheltuielile totale au ajuns la 460,39 miliarde de lei (+2,9% an/an). Câteva elemente cheie din structură: cheltuielile de personal: 95,67 miliarde de lei, în scădere netă cu 4,06 miliarde de lei; investiții: 76,51 miliarde de lei, cu 14,83 miliarde de lei peste nivelul din 2025; 71,05% din investiții sunt susținute din fonduri europene și PNRR; rambursări de TVA către companii: peste 20,4 miliarde de lei în primele șapte luni (în text apare și valoarea 20,48 miliarde de lei pentru restituiri, în creștere față de 2025). Ministrul a insistat că reducerea deficitului „nu trebuie făcută blocând investițiile sau afectând lichiditatea companiilor”. Ce urmează: bază de comparație schimbată și testul agențiilor de rating Nazare a avertizat că, din august, comparația cu anul trecut se va modifica, odată cu „anualizarea efectelor măsurilor adoptate în vara lui 2025”, ceea ce ar urma să reducă „în mod firesc” diferențele față de 2025. În acest context, miza devine menținerea execuției „în profilul bugetar” și pe traiectoria necesară pentru ținta de deficit pe întregul an. În paralel, ministrul a indicat drept reper apropiat evaluarea agenției S&P, în condițiile în care piețele urmăresc capacitatea României de a păstra direcția și de a construi „un buget credibil pentru 2027”, pe fondul unor costuri de finanțare încă ridicate. [...]
Eugen Rădulescu avertizează că România riscă să piardă miliarde din PNRR dacă nu adoptă rapid legi restante de ani de zile, iar consecința ar fi o deteriorare accelerată a echilibrului bugetar, într-un moment în care reducerea deficitului rămâne fragilă, potrivit Economedia . Economistul Eugen Rădulescu (consilier al guvernatorului BNR) susține că „mai avem doar câteva zile” pentru a salva ce se mai poate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și avertizează că, în lipsa adoptării unor legi care „trenează deja de 5 ani”, România va pierde „miliarde de euro” – bani europeni nerambursabili pe care s-a construit bugetul acestui an. În opinia sa, fără aceste fonduri, situația „se va înrăutăți foarte mult și foarte repede”. De ce contează: PNRR, legat direct de traiectoria deficitului Rădulescu afirmă că singurul punct pozitiv din ultimul an a fost reducerea deficitului bugetar, pe care o cuantifică drept o scădere de la 9,3% din PIB în 2024 la 2% din PIB în prima jumătate a acestui an. El consideră că această evoluție a fost un argument important pentru menținerea ratingului „recomandat pentru investiții” (investment grade) . Totuși, economistul avertizează că reducerea deficitului are „două fețe”: a fost obținută „în proporție covârșitoare” prin creșterea taxelor și impozitelor, nu prin reducerea cheltuielilor sau îmbunătățirea colectării; „greul abia acum începe”, iar până în decembrie s-ar obține doar jumătate din reducerea necesară, și asta doar dacă programul PNRR „se va încheia cu bine”. Presiuni pe cheltuieli și risc de măsuri „dure” după formarea noului guvern În analiza sa, Rădulescu critică presiunile sindicale și avertizează că, dacă Parlamentul cedează, „viteza cu care ne îndreptăm spre zid va crește”. El spune că orice viitor guvern va fi obligat să adopte măsuri „dure” pentru reducerea în continuare a deficitului public și respinge ideea majorării taxelor pentru a acoperi creșteri salariale în sectorul bugetar. „Oricine va forma noul guvern va fi obligat să adopte măsuri dure pentru reducerea în continuare a deficitului public.” El indică drept direcție necesară restricționarea „extracției de rente din bani publici”, pe care o vede ca parte a unui program de reforme majore. Datorie publică, valută și vulnerabilitatea la o retrogradare de rating Într-o postare anterioară citată de Economedia, Rădulescu avertizează că PNRR s-ar putea încheia fără ca România să beneficieze de ultimele tranșe și leagă riscul de instabilitate de posibilitatea unei retrogradări sub categoria „nerecomandată investițiilor” (junk). În acest scenariu, el anticipează presiuni pe curs și ieșiri de capital. Economistul mai semnalează că jumătate din datoria publică este în valută, „circa 30% din PIB”, iar o depreciere a leului ar umfla povara datoriei în valută. Context: șocuri externe și incertitudine internă Rădulescu descrie un tablou în care economia „pare să se stabilizeze”, dar pe fondul unor condiții externe „teribile”, menționând seceta din Europa, războiul din Orientul Mijlociu și incertitudini politice în țările dezvoltate, inclusiv SUA. În acest cadru, el concluzionează că viitorul economiei românești rămâne „extrem de incert”, iar fereastra de decizie pentru PNRR este foarte scurtă. [...]
