Știri
Știri din categoria Inflație
Inflația anuală a urcat la 9,9% în martie, dar scumpirea combustibililor s-a transmis limitat în restul economiei, potrivit datelor INSSE prezentate de Biziday. În martie 2026, prețurile au crescut în medie cu 0,78% față de februarie.
Creșterea lunară a fost trasă în sus de carburanți, care au urcat cu 6,5% față de februarie, însă la nivelul categoriei de mărfuri nealimentare avansul a fost de doar 0,3%, tocmai pentru că impactul războiului asupra altor produse din această grupă a fost, în ansamblu, redus.
Publicația notează că evoluția din transport nu a fost „neașteptată”, în condițiile în care acciza la motorină pentru transportatori a fost redusă după prima săptămână din martie.
Față de acum un an, INSSE indică majorări puternice la mai multe produse alimentare, inclusiv:
În același timp, cartofii s-au ieftinit cu circa -11%, iar fasolea cu -5%.
Energia electrică este cu 57% mai scumpă decât acum un an, deși în martie tarifele au scăzut cu -1% față de februarie.
Recomandate
Scumpirea carburanților a redevenit principalul motor al inflației la nealimentare , cu motorina în urcare cu 30,7% și benzina cu 23,15% în iulie 2026 față de iulie 2025, potrivit datelor INS citate de Economedia . Mișcarea mută presiunea de pe energie electrică spre costurile de transport și distribuție, cu efecte în lanț pentru companii și consumatori. Creșterile la carburanți au venit pe fondul majorării prețurilor la pompă în perioada analizată, influențate de cotațiile internaționale ale petrolului, de fiscalitate și de cursul de schimb, conform aceleiași surse. Electricitatea își pierde rolul de „vedetă” a scumpirilor În contrast cu carburanții, energia electrică s-a scumpit cu 3,39% în perioada iulie 2025–iulie 2026. INS explică temperarea prin „încetarea efectului de bază” după eliminarea schemei de sprijin (plafonare-compensare) , care a expirat la 30 iunie 2025, iar de la 1 iulie 2025 consumatorii au revenit la prețurile din piață. În anul de după eliminarea plafonării, tariful energiei electrice ajunsese și la niveluri de peste 50% an/an, mai notează INS. Context: inflația anuală a coborât, dar presiunile se mută Rata anuală a inflației a scăzut la 8,2% în iulie , cu 2,2 puncte procentuale față de iunie, potrivit unui material separat al Economedia despre datele INS (link în sursă: Economedia ). În categoria mărfurilor nealimentare, pe lângă carburanți, INS indică și alte scumpiri relevante în ultimul an: combustibili: +16,87% energie termică: +10,70% cărți, ziare, reviste: +10,82% detergenți: +9,92% tutun și țigări: +8,51% articole de igienă și cosmetice: +6,80% medicamente: +4,36% gaze: +0,97% (iulie 2026 față de iulie 2025) Pentru economie, mesajul principal este că, deși inflația totală încetinește, scumpirea accelerată a carburanților poate menține ridicate costurile operaționale în sectoarele dependente de transport. [...]
Scumpirea accelerată a carburanților împinge inflația anuală a Rusiei peste 6% , pe fondul unor probleme de aprovizionare și al discuțiilor din guvern despre măsuri de sprijin pentru piața de combustibili, potrivit Meduza , care citează date Rosstat . În iunie 2026, prețurile de consum la benzină în Rusia au crescut cu 6,88% față de luna precedentă. Comparativ cu iunie 2025, benzina este mai scumpă cu 19,90%. Pe segmente, Rosstat indică scumpiri lunare de 7,3% pentru AI-92, 6,7% pentru AI-95 și 3,1% pentru AI-98. Motorina s-a scumpit în iunie cu 7,1%. Pe partea de inflație, Rosstat arată că rata anuală a urcat la 6,02% în iunie, de la 5,31% în mai. În iunie, prețurile de consum au crescut cu 0,87%, iar de la începutul anului cu 4,19%. RBC notează că depășirea pragului de 6% este o premieră din ianuarie 2026, când inflația anuală era 6,58%. Guvernul discută un nou pachet pentru piața de combustibili RBC mai relatează că guvernul și instituțiile de profil discută un nou set de măsuri pentru susținerea pieței, între care: analizarea formării prețurilor pentru combustibilul din Belarus pe Bursa din Sankt Petersburg; rezolvarea problemei închiderii „nejustificate” a stațiilor de alimentare pe timpul nopții; extinderea mecanismului de „dempfer” pentru import (un instrument de compensare a diferențelor de preț) și la motorină; dezvoltarea unui mecanism de operațiuni de tip swap pe bursă pentru produse petroliere, pentru optimizarea logisticii livrărilor. Producția de benzină, sub presiune; autoritățile admit probleme în teren Reuters estimează că producția de benzină din Rusia, după atacuri cu drone ucrainene asupra rafinăriilor, a coborât la 65% din consumul sezonier mediu. Pe 10 iulie, vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut existența unui deficit, care duce la cozi și la funcționarea „instabilă” a unor benzinării. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a susținut că loviturile asupra rafinăriilor urmăresc să creeze o „atmosferă nervoasă” în țară. [...]
Inflația anuală a urcat la 10,9% în mai 2026, iar scăderea consumului indică o frânare a economiei , pe fondul scumpirilor puternice la energie și carburanți, potrivit Ziarul Financiar , care citează datele Institutului Național de Statistică (INS) . În termeni lunari, indicele prețurilor de consum a crescut cu 0,6% în mai 2026 față de aprilie, în timp ce indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicatorul folosit la nivelul UE pentru comparabilitatea inflației între state) a avansat cu 0,7%. Publicația notează că, în loc să scadă, inflația „crește de la lună la lună”. Pe comparația anuală, inflația s-a dublat față de mai 2025, urcând de la 5,5% la 10,9% în mai 2026. În același timp, ZF arată că inflația a crescut de la 9,7% în decembrie la „aproape 11%” în mai. Scumpirile la utilități și carburanți, presiune directă pe bugete În structura scumpirilor evidențiate, cele mai mari creșteri sunt la energie și combustibili: energia electrică: +55%; benzina: +30%; motorina: +36%. Aceste evoluții se văd deja în cerere: consumul a început să scadă, iar în aprilie este menționată o contracție de 5,4%. Efecte în prognoze și buget: creștere economică revizuită în jos Comisia Națională de Strategie și Prognoză a redus estimarea de creștere economică pentru acest an la 0,1%, de la 1% în decembrie, mai notează ZF. În acest context, publicația indică faptul că rectificarea bugetară din această vară ar urma să fie „cel mai probabil” negativă. Contextul extern invocat este escaladarea tensiunilor din Iran, care a împins în sus inflația la nivel global și a tras în jos previziunile de creștere economică. [...]
Inflația anuală a urcat la 10,9% în mai 2026, împinsă în principal de scumpiri abrupte la energie și locuire , potrivit datelor Institutului Național de Statistică citate de Digi24 . Cele mai mari creșteri de prețuri din ultimul an au fost la energia electrică (55,49%), chirii (43,56%) și motorină (36,85%), ceea ce mută presiunea inflaționistă spre costuri recurente pentru gospodării și companii. INS arată că, față de mai 2025, rata anuală a inflației a fost 10,85%, cu cele mai mari creșteri la servicii (13,53%). Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 12,54%, iar mărfurile alimentare cu 6,78%. Unde s-au concentrat scumpirile: energie, combustibili și chirii În zona mărfurilor nealimentare, energia electrică rămâne principalul factor de presiune, cu o creștere de 55,49%, pe fondul eliminării schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor la electricitate. La combustibili, INS indică majorări de 30,55% la benzină și 36,85% la motorină. Energia termică a urcat cu 10,70%, iar gazele au crescut cu 1,53% în intervalul mai 2026 – mai 2025. La servicii, chiriile au avut cea mai mare creștere, de 43,56%. Alte scumpiri importante: apă, canal și salubritate (15,35%), reparații auto (15,31%), servicii de igienă și cosmetică (14,72%), confecționat și reparat încălțăminte și îmbrăcăminte (14,81%), asistență medicală (12,81%). În aceeași categorie, tarifele serviciilor aeriene au scăzut cu 9,92% față de mai 2025 și cu 7,08% față de aprilie 2026. Alimente: creșteri la cafea și ouă, dar și ieftiniri la cartofi și făină La alimente, cele mai mari scumpiri au fost la cafea (21,12%), ouă (14,12%) și carne de bovine (11,58%). INS mai notează creșteri la lapte de vacă (11,98%), pâine (8,18%), fructe proaspete (7,04%) și carne de pasăre (6,88%). În același timp, au existat și ieftiniri față de mai 2025 la cartofi (-11,32%), făină (-4,38%), mălai (-5,27%), fasole boabe și alte leguminoase (-3,08%) și zahăr (-1,32%). Untul a fost mai ieftin cu 0,11%. Context de reglementare și așteptări: BNR a ridicat prognoza pentru finalul lui 2026 INS precizează că, în calculul inflației începând cu august 2025, a fost inclusă încetarea schemei de sprijin pentru plafonarea prețurilor la energia electrică (O.U.G. nr. 6/2025). Pentru gazele naturale, plafonarea prețului pentru consumatorii casnici a încetat de la 1 aprilie și a fost înlocuită cu un nou mecanism de protejare, prevăzut în OUG 12/2026. Pe partea de anticipații, Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul lui 2026 la 5,5% (de la 3,9% anterior) și estimează 2,9% la sfârșitul lui 2027, conform datelor prezentate în luna mai de guvernatorul Mugur Isărescu. [...]
Scăderea inflației la 6,2% în august și reducerea deficitului pun presiune pe continuarea corecției fiscale , în condițiile în care șocul din prețurile la carburanți poate eroda rapid câștigurile recente, potrivit news.ro . Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , susține că România „nu își permite să revină la dezechilibrele” din care a pornit și cere menținerea disciplinei bugetare. Nazare afirmă că, în ultimele luni, România a înregistrat „cea mai rapidă frânare a inflației din ultimii ani” și o scădere accentuată a deficitului, dar avertizează că populația nu resimte pe deplin îmbunătățirea indicatorilor din cauza contextului internațional care a împins în sus prețurile la combustibili. Ce arată datele invocate de Ministerul Finanțelor Ministrul indică o decelerare rapidă a inflației anuale, cu o dinamică puternică în trei luni consecutive: 6,2% în august 8,2% în iulie peste 10% în iunie El susține că, spre deosebire de episoadele anterioare, scăderea nu ar proveni din „plafonări administrative”, ci dintr-o „corecție reală” a echilibrelor economice. O parte din reducere ar avea, totuși, o explicație statistică (ieșirea din calcul a scumpirilor din vara anului trecut), iar restul ar ține de fundamente: cerere internă temperată, deficit în scădere și costuri de finanțare mai mici. Nazare mai afirmă că, fără componenta combustibililor, prețurile de consum ar fi scăzut în august cu 0,08% față de luna anterioară, iar prețurile alimentelor ar fi coborât cu 0,7% într-o singură lună. În același timp, presiunea rămasă ar veni „aproape integral” din piața externă a petrolului, benzina și motorina fiind singurele capitole cu creșteri de două cifre, potrivit ministrului. De ce contează deficitul: dobânzile „mănâncă” spațiul bugetar Pe partea de finanțe publice, Nazare spune că în primele șapte luni ale acestui an deficitul bugetar este cu 37% mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce investițiile publice ar fi crescut cu 15 miliarde de lei. Un element central al mesajului său este costul datoriei: aproape jumătate din deficitul din acest an, „aproximativ 3% din PIB”, ar reprezenta plata dobânzilor la datoria acumulată în anii trecuți. În această logică, reducerea costurilor de finanțare ar elibera resurse pentru cheltuieli productive (infrastructură, educație, sănătate), însă ministrul nu oferă în material un calendar sau măsuri punctuale suplimentare. Riscul imediat: dezinflația nu înseamnă ieftinire, iar șocul la combustibili rămâne Nazare subliniază că o inflație de 6,2% rămâne ridicată și că scăderea din august nu înseamnă revenirea prețurilor la nivelurile anterioare, ci doar încetinirea ritmului de creștere. El indică și faptul că media inflației pe ultimele 12 luni este de aproape 9,5%, ceea ce se vede „în facturi și la raft”. În acest context, ministrul cere continuarea „eforturilor de corecție”, pe care le leagă de disciplină la cheltuieli, respectarea țintelor asumate și mutarea creșterii economice „dinspre consum pe datorie către investiții”, pentru a evita reapariția dezechilibrelor. [...]
Deflația din supermarketurile din Ungaria se adâncește , cu prețurile din magazinele alimentare și mixte în scădere din februarie, ceea ce schimbă direct presiunea pe bugetele gospodăriilor și pe strategiile comercianților, potrivit Ziarul Financiar . În iulie, nivelul prețurilor din magazinele alimentare maghiare și din cele mixte a scăzut cu 2,3% în ritm anual, iar tendința „probabil că s-a prelungit în august”, notează publicația. Indicatorul folosit pentru această „inflație din magazine” este calculat de Portfolio.hu și nu este publicat separat de Oficiul Central de Statistică. În paralel, inflația generală a coborât la minime istorice: în iulie, indicele general al prețurilor de consum a arătat o creștere anuală de 1,2%, în timp ce prețurile alimentelor au scăzut cu -1,1%. Pentru august, cele mai recente date citate indică o inflație generală de 1,3% și o scădere a prețurilor alimentelor de -1,4% în termeni anuali. De ce „inflația din magazine” nu este același lucru cu inflația alimentelor Diferența, potrivit explicațiilor din articol, vine din structura vânzărilor: pe lângă alimente, cifra de afaceri a marilor supermarketuri, a magazinelor de discount și a magazinelor mixte include și produse nealimentare, precum produse de uz casnic, articole de toaletă, băuturi alcoolice, îmbrăcăminte și alte bunuri. Pe această bază, „inflația din magazine” a trecut în teritoriu negativ din februarie, după ce în ianuarie era încă pozitivă, la 0,5%, ajungând la deflație până în iulie. Ce ține prețurile jos: marje plafonate și forint mai puternic Din perspectiva politicilor publice, dinamica este relevantă deoarece guvernul nu a decis încă soarta plafonării marjelor comerciale, iar momentul retragerii limitelor rămâne neclar. Totuși, Banca Centrală a Ungariei (MNB) a avertizat încă din iunie că eliminarea imediată a restricțiilor privind marjele nu ar împinge inflația peste ținta de 3% a instituției, pe motiv că retailerii „s-au adaptat în mare măsură” și nu există o presiune generală evidentă de creștere a prețurilor. Un alt factor important este aprecierea forintului, care ieftinește importurile, materiile prime și energia exprimate în moneda locală, reducând costurile companiilor. În Ungaria, acest canal este cu atât mai relevant cu cât prețurile multor bunuri de consum și industriale, ale energiei și ale materiilor prime folosite în industria alimentară depind direct sau indirect de cursul de schimb. Contrastul: serviciile se scumpesc În timp ce prețurile din retailul alimentar și mixt scad, prețurile serviciilor au crescut cu 5% „luna trecută”, contribuind la o inflație generală de 1,3%, conform articolului. Această divergență sugerează că dezinflația nu este uniformă în economie, chiar dacă coșul de cumpărături din supermarketuri arată, în prezent, o presiune mai mică asupra consumatorilor. [...]
