Știri
Știri din categoria Inflație
Inflația anuală a urcat la 9,9% în martie, dar scumpirea combustibililor s-a transmis limitat în restul economiei, potrivit datelor INSSE prezentate de Biziday. În martie 2026, prețurile au crescut în medie cu 0,78% față de februarie.
Creșterea lunară a fost trasă în sus de carburanți, care au urcat cu 6,5% față de februarie, însă la nivelul categoriei de mărfuri nealimentare avansul a fost de doar 0,3%, tocmai pentru că impactul războiului asupra altor produse din această grupă a fost, în ansamblu, redus.
Publicația notează că evoluția din transport nu a fost „neașteptată”, în condițiile în care acciza la motorină pentru transportatori a fost redusă după prima săptămână din martie.
Față de acum un an, INSSE indică majorări puternice la mai multe produse alimentare, inclusiv:
În același timp, cartofii s-au ieftinit cu circa -11%, iar fasolea cu -5%.
Energia electrică este cu 57% mai scumpă decât acum un an, deși în martie tarifele au scăzut cu -1% față de februarie.
Recomandate
Inflația anuală a urcat la 9,9% în martie, iar scumpirile sunt împinse în principal de tarife și servicii controlate de stat , nu doar de efectele războiului din Iran , potrivit datelor INS și explicațiilor oferite de economistul Cristian Păun , citate de Digi24 . INS arată că rata anuală a inflației a crescut la 9,9% în martie 2026, de la 9,31% în februarie. Pe termen scurt, indicele prețurilor de consum din martie față de februarie a fost 100,78%, iar inflația de la începutul anului (martie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a ajuns la 2,3%. Rata medie a modificării prețurilor în ultimele 12 luni (aprilie 2025 – martie 2026) față de precedentele 12 luni a fost 8,5%. Unde se văd scumpirile: energie, transport și utilități În structura scumpirilor, datele prezentate indică presiuni puternice în zona prețurilor reglementate și a serviciilor: energie electrică : peste 57% față de anul trecut (cea mai mare creștere menționată); bilete de tren : creștere de peste 24 de puncte procentuale; apă, canal și salubrizare : creștere de peste 15%; igienă și cosmetică (servicii, inclusiv saloane) : peste 14%; la alimente, sunt menționate creșteri mari la cafea, ouă și fructe proaspete , cu peste 14% la cafea și cacao. Acestea sunt primele date pentru martie, după debutul conflictului din Orientul Mijlociu, însă explicația dominantă, în lectura economistului citat, ține de factori interni. „Problema vine din interior”: monopoluri, deficit și lipsa concurenței Cristian Păun spune că războiul din Iran contează, dar „cea mai mare parte” a inflației este generată în România, prin scumpiri la produse și servicii reglementate și prin tarife unde statul are control semnificativ sau poziții de monopol. „În această inflație regăsim creșteri de prețuri la foarte multe produse reglementate, foarte multe servicii pe care le oferă statul, de la salubritate, apă, canal, energie electrică (...) vedem creșteri de prețuri la acele elemente pe care statul le controlează, unde statul deține monopol în principal și unde nu prea există concurență sau alternative foarte bine dezvoltate (...)”, a spus Păun. În plus, economistul pune accent pe deficitul bugetar ca problemă structurală: statul se împrumută „câteva zeci de miliarde de euro”, bani care ajung preponderent în consum, în timp ce producția internă nu ține pasul, ceea ce alimentează inflația. Ce urmează: riscuri din politică și sezonalitate la alimente Păun avertizează că puseul inflaționist continuă și că România ar putea resimți inflația mai mult decât alte țări din cauza problemelor structurale, în special deficitul. El adaugă și un risc politic: instabilitatea, în contextul în care PSD urmează să decidă „în câteva zile” dacă rămâne sau nu la guvernare, ar putea amplifica tensiunile macroeconomice. Pe partea de alimente, economistul notează că încă nu este sezonul pentru fructe și legume din producția internă, ceea ce poate menține presiunea pe prețuri, cu o posibilă temperare dacă anul agricol va fi bun și nu apar episoade de temperaturi sub 0 grade care să afecteze culturile. [...]
BNR anticipează o scădere lentă a inflației în primul trimestru, urmată de o creștere temporară în T2 2026 , potrivit Raportului asupra inflației prezentat de guvernatorul Mugur Isărescu, informează AGERPRES . Documentul, aprobat marți de Consiliul de administrație al BNR, încorporează cele mai recente date disponibile și actualizează traiectoria prognozată a prețurilor. Conform noii proiecții, rata anuală a inflației își va continua scăderea lentă în primul trimestru din 2026, însă în trimestrul al doilea va consemna o creștere, pe fondul efectelor de bază, al evoluției cotațiilor unor mărfuri și al eliminării plafonului pentru adaosul comercial la alimentele de bază. Aceste influențe se suprapun efectelor generate anterior de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor. BNR estimează însă o corecție descendentă abruptă în trimestrul al treilea din 2026, odată cu disiparea efectelor directe ale acestor șocuri de ofertă. Ulterior, inflația ar urma să scadă gradual, reintrând în interiorul intervalului țintei de variație de la mijlocul semestrului I 2027. Banca centrală indică drept factor determinant consolidarea presiunilor dezinflaționiste fundamentale, în special cele generate de deficitul de cerere agregată. Acesta este anticipat să crească până la finalul anului curent, în contextul progresului corecției bugetare, atingând niveluri semnificative, dar mai reduse decât cele estimate anterior. Raportul prezentat de Mugur Isărescu oferă astfel o imagine a unei traiectorii volatile pe termen scurt, marcată de efecte fiscale și administrative, urmată de o temperare graduală a dinamicii prețurilor începând din a doua parte a anului. [...]
Inflația a coborât la 9,6% în ianuarie 2026, dar scumpirile nu se opresc , iar o reducere vizibilă a ritmului de creștere a prețurilor ar putea apărea abia în a doua parte a anului, potrivit unei analize publicate de Digi24 . Datele Institutului Național de Statistică arată o scădere ușoară față de decembrie 2025, când rata anuală a fost 9,7%. Economiștii avertizează însă că efectul de bază și scumpirile acumulate anul trecut mențin presiunea asupra prețurilor. Christian Năsulea, profesor de economie mondială, susține că o inflație apropiată de ținta de 4% estimată de BNR ar putea fi atinsă cel mult la finalul anului. Până în vară, rata anuală va rămâne ridicată, urmând ca abia din iulie-august să se observe o ajustare mai consistentă. Energia rămâne principalul motor al scumpirilor Potrivit INS: mărfurile nealimentare s-au scumpit cu aproape 10% față de ianuarie 2025; serviciile au înregistrat o creștere anuală de 11,59%; energia electrică s-a scumpit cu peste 59%; alimentele au crescut, în medie, cu 7,86%. Economiștii arată că liberalizarea pieței de energie și factori externi, precum evoluțiile de pe piața gazelor, au întârziat o eventuală ieftinire. În plus, unele produse pot avea scumpiri de 30-40%, chiar dacă inflația generală este sub 10%, deoarece indicele reprezintă o medie. Puterea de cumpărare, sub presiune Adrian Negrescu atrage atenția că peste jumătate din veniturile multor români merg deja către cheltuieli de bază – alimente și utilități – în condițiile în care salariile și pensiile au fost înghețate în 2026. El estimează că, din a doua parte a anului, inflația ar putea coborî spre 5-5,5%, pe fondul efectului de bază generat de scumpirile la energie din 2025. Totuși, o rată mai mică a inflației nu înseamnă ieftiniri, ci doar o creștere mai lentă a prețurilor. Concluzia economiștilor este că economia traversează o perioadă de ajustare, în care atât populația, cât și companiile vor resimți în continuare presiunea costurilor ridicate. [...]
Inflația a încheiat 2025 la 9,7%, al cincilea an consecutiv peste ținta BNR - un nivel dublu față de cel din vară, în ciuda unei ușoare temperări lunare în decembrie, când creșterea prețurilor a fost de doar 0,22%, cea mai redusă din ultimele opt luni. Situația reflectă o combinație de factori: eliminarea plafoanelor de preț la energie , majorări de TVA și accize , dar și o economie în răcire, cu consum stagnant pe final de an, transmite Profit.ro . Evoluția inflației lunare și rata anuală Graficul inflației lunare arată o reducere treptată a ritmului de creștere a prețurilor în a doua parte a anului 2025, dar nivelurile rămân departe de perioada de stabilitate din anii 2015–2019. În paralel, rata dobânzii de politică monetară a fost menținută la 6,5% de BNR din august 2024, un nivel ridicat comparativ cu alte țări din regiune, într-un efort de a ancora inflația. Cum au evoluat prețurile pe categorii Conform datelor INS , în 2025, prețurile de consum au crescut, în medie, cu 7,32% , cu diferențe majore între categoriile de produse și servicii: Alimente: +7,75% Mărfuri nealimentare: +10,48% Servicii: +11% În continuare, prezentăm o selecție a produselor și serviciilor cu cele mai mari scumpiri și cele mai relevante modificări de preț : Categorie Creștere (%) față de dec. 2024 Energie electrică +61,57% Bilete avion +17,99% Cafea +23,62% Carne de vită +11,80% Fructe proaspete +12,99% Restaurante, cafenele, cantine +14,21% Îngrijire medicală +13,96% Apă, canal, salubritate +13,66% Igienă și cosmetică +17,57% Cazare în hoteluri +10,58% Lapte de vacă +11,96% Zahăr -0,45% Cartofi -10,99% Fasole, leguminoase -4,10% Făină și mălai -0,40% Combustibili -1,19% Scăderile de preț au fost influențate în principal de un an agricol bun , în special la legume și cereale, dar nu au fost suficiente pentru a compensa creșterile majore din zona energiei și a serviciilor . Dobânzile și inflația: o ecuație complicată A doua diagramă relevă clar cum rata inflației a depășit constant ținta BNR (1,5–3,5%) începând cu 2021. Deși banca centrală a reacționat cu majorări de dobândă în 2022 și 2023, inflația nu a putut fi readusă în intervalul țintă, iar în 2025 s-a menținut aproape de 10%. Analiștii speră că în 2026, în contextul unui efect statistic favorabil și al unei cereri mai slabe, presiunile inflaționiste vor scădea, permițând o eventuală relaxare a politicii monetare . Totuși, persistă riscuri majore: eliminarea plafonului de preț la gazele naturale și posibila renunțare la plafonarea adaosurilor comerciale la alimentele de bază ar putea reaprinde spirala prețurilor . PE SCURT 2025 a fost încă un an dificil pentru stabilitatea prețurilor în România. Deși dinamica lunară a inflației a dat semne de temperare pe final de an, fundamentele rămân fragile, iar BNR pare din nou în situația de a rata ținta pentru al șaselea an consecutiv . Evoluția din 2026 va depinde în mare măsură de politicile fiscale, de comportamentul prețurilor administrate și de relansarea consumului intern. [...]
Consumul Fondului de rezervă lasă Guvernul fără „muniție” bugetară în fața unui nou șoc inflaționist , avertizează Eugen Rădulescu , consilierul guvernatorului BNR, într-o intervenție citată de Antena 3 . Mesajul său: fondul ar fi trebuit păstrat pentru crize, însă a fost cheltuit, iar acum România ar intra într-o perioadă cu presiuni suplimentare pe prețuri, pe fondul conflictului din Golf. Rădulescu susține că „tot fondul de rezervă al Guvernului a fost tocat pe nimic” și că acest instrument bugetar „trebuie cheltuit numai și numai pentru crize”. În opinia sa, în prezent ar fi fost nevoie de resurse în fond pentru a „atenua criza din Golf”, dar Guvernul nu ar mai avea „nicio resursă bugetară”. Inflația: ținta de 4% devine improbabilă, dar este așteptată o scădere Consilierul guvernatorului BNR spune că, „probabil”, inflația nu va coborî la 4% în acest an, din cauza impactului global al evenimentelor din Golf. Totuși, el anticipează o reducere semnificativă față de nivelul actual, menționat ca fiind „peste 9%”, cu o posibilă coborâre „către poate 5”. Într-o declarație separată, într-un interviu pentru Antena 3 CNN, Rădulescu a descris conflictul ca generator de „presiune inflaționistă neașteptată”, nu din „cauze fundamentale”, ci din existența unui conflict armat de amploare. El indică și efecte indirecte: incertitudine economică, producție mai mică și, implicit, bunăstare redusă. Calendarul invocat: scădere din august, condiționată de evoluția conflictului Rădulescu afirmă că se așteaptă ca, „începând din august”, rata inflației să coboare, iar dacă nu apare un impact „cu totul excepțional” din conflict, până la final de an inflația ar putea ajunge „undeva între 4 și 5%”, în linie cu o prognoză la care face referire. În același context, el reamintește că a avertizat încă de la începutul lunii martie că economia mondială va avea de suferit și invocă avertismente anterioare ale guvernatorului BNR, Mugur Isărescu , potrivit cărora economia României ar fi „pe o gheață subțire”, iar tensiunile din Orientul Mijlociu pot duce la o „turnură nefavorabilă”. [...]
Banca Centrală Europeană anticipează o inflație de până la 3,1% în T2 2026 , pe fondul scumpirii energiei în contextul războiului din Orientul Mijlociu, potrivit Economedia , care citează Agerpres și ultimul buletin economic al BCE . Instituția estimează că, după acest vârf, inflația ar urma să coboare la 2,8% în trimestrul al treilea din 2026, pe măsură ce se diminuează prețurile materiilor prime energetice, evoluție reflectată în cotațiile contractelor futures (instrumente financiare care indică prețuri așteptate pentru livrări viitoare). BCE mai arată că, pe termen scurt, inflația va rămâne peste pragul de 2%. „Un război prelungit în Orientul Mijlociu ar putea determina o creştere a preţurilor la energie mai mare şi mai de durată decât cea prevăzut în prezent, ceea ce va ridica inflaţia în zona euro”. Pe partea de politică monetară, BCE a menținut în martie dobânda la facilitatea de depozit la 2%. În interiorul Consiliului de Guvernare, discuțiile au rămas deschise: unii membri au considerat prematură o majorare a dobânzilor la ședința de la finalul lunii aprilie, în timp ce alții au luat în calcul această opțiune. BCE indică mai multe canale prin care șocul energetic s-ar putea transmite în prețuri: o accelerare a creșterilor salariale ca reacție la scumpirea energiei și posibile întreruperi mai ample ale lanțurilor de aprovizionare. Până acum, banca observă că așteptările de inflație din piețele financiare au urcat semnificativ pe termen scurt, dar pe termen lung rămân aproape de 2%. În același timp, BCE estimează „un avans modest” al PIB în zona euro în primul trimestru din 2026, pe fondul efectelor războiului asupra piețelor de materii prime, veniturilor reale și încrederii globale. În buletin sunt menționate și tensiunile din energie: prețul țițeiului a crescut cu 84% din 18 decembrie 2025 și a ajuns în jur de 104 dolari/baril după atacurile SUA și Israelului asupra Iranului și represaliile Teheranului; gazele în Europa au urcat cu 98%, într-un context în care stocurile sunt la circa 29% din capacitate. BCE mai avertizează că zona euro riscă să piardă cote de piață la nivel global, invocând probleme persistente de competitivitate, inclusiv structurale, în condițiile în care exporturile totale au scăzut cu 0,4% în trimestrul al patrulea din 2025. [...]
