Știri
Știri din categoria Companii
România are peste 1.500 de companii de stat cu pierderi mari, iar statul trebuie să decidă în ce domenii rămâne un „actor important” și unde își reduce activitatea, potrivit HotNews.ro. Mesajul a fost transmis de vicepremierul Oana Gheorghiu, care a descris portofoliul public drept „absolut uriaș” și a legat explicit problema pierderilor de nevoia unei reforme care să clarifice rolul economic al statului.
Declarațiile au fost făcute la CFA Forecast Dinner 2026, eveniment organizat de Asociația CFA România. În esență, vicepremierul a indicat că reforma companiilor de stat nu mai poate fi tratată ca un subiect administrativ punctual, ci ca o decizie de politică economică: ce sectoare sunt considerate strategice, unde statul vrea performanță și unde prezența sa ar trebui restrânsă. În lipsa acestei delimitări, numărul mare de entități și pierderile asociate rămân o presiune recurentă asupra bugetului și asupra capacității statului de a finanța investiții.
„Dacă ne referim la companii de stat, înainte să treacă companiile de stat să iasă în afară, trebuie să facem o reformă serioasă.”
În același context, Gheorghiu a sugerat că, în forma actuală, extinderea în străinătate este mai realistă pentru companiile private, în timp ce companiile de stat ar avea nevoie mai întâi de restructurare și pregătire. A dat ca exemplu CFR, arătând că reforma ar trebui să le facă apte să joace un rol mai puternic în infrastructura feroviară și serviciile de transport, inclusiv în regiune, menționând Moldova și Ucraina.
Vicepremierul a legat tema reformei și de atractivitatea României pentru investiții, subliniind că predictibilitatea, capacitatea de implementare și reducerea riscurilor sunt esențiale pentru investitori. În viziunea sa, investițiile în energie „competitivă și sigură” (nu doar producție, ci și rețele, interconectare și flexibilitate) și în infrastructură pot crește productivitatea, însă livrarea rămâne punctul vulnerabil: „România are multe strategii pe hârtie, dar stăm mai greu la a livra”, a spus Gheorghiu.
În acest cadru, reforma companiilor de stat devine o condiție practică pentru a transforma strategiile în proiecte executate și pentru a limita pierderile dintr-un portofoliu public supradimensionat.
Recomandate
Aproape jumătate dintre companiile din România vor 3-4 zile la birou în 2026 , potrivit Economedia , care citează un sondaj realizat de Colliers și transmis de Agerpres. Datele indică o consolidare a modelului hibrid, cu prezență parțială la birou și cu ajustări mai degrabă de utilizare a spațiilor decât de suprafețe închiriate. Conform datelor analizate de Colliers , aproximativ trei sferturi dintre organizații intenționează să păstreze suprafața actuală de birouri, deși 55% dintre respondenți spun că spațiile sunt, în prezent, mai puțin ocupate decât înainte. Pentru 2026, 75,25% dintre companiile chestionate declară că vor menține aproximativ aceeași suprafață, 8,9% estimează o reducere de până la 25%, circa 9% anticipează o creștere moderată, iar sub 3% se așteaptă la extinderi semnificative. În privința prezenței angajaților, aproape o treime (31,3%) dintre companii anticipează un model cu una-două zile pe săptămână la birou, iar 36% descriu atmosfera din birouri ca fiind „vibrantă”, în timp ce majoritatea indică spații mai puțin folosite și o atmosferă mai degrabă liniștită. Cercetarea mai arată că, în multe companii, între 30% și 70% dintre angajați sunt prezenți la birou într-o zi obișnuită, iar doar o mică parte dintre organizații spun că spațiile sunt aproape de capacitatea maximă. Sondajul inventariază și măsurile folosite pentru a încuraja revenirea la birou, precum și principalele preocupări legate de costuri și adaptarea clădirilor la munca hibridă: 50,5% dintre companii spun că nu au introdus inițiative speciale pentru prezența la birou 34,6% organizează evenimente interne 27,7% au introdus reguli privind prezența fizică 20,8% modernizează spațiile de lucru 5% folosesc beneficii financiare sau stimulente directe 44,55% indică drept principală preocupare costurile ridicate de chirie și mentenanță 24,75% menționează utilizarea ineficientă a spațiului 18,81% indică flexibilitatea limitată a clădirilor pentru a susține munca hibridă Pe componenta de stare de bine, 38,6% dintre respondenți afirmă că munca la distanță nu a avut un impact semnificativ asupra stării angajaților, 34,6% consideră efectul pozitiv, iar 26,7% îl văd ca negativ. În acest context, consultanții notează că două treimi dintre companii au implementat programe de wellbeing (inițiative de sprijin precum coaching, terapie, workshopuri sau activități sociale). Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 101 companii din principalele centre de birouri din țară. Majoritatea respondenților sunt din București (90%), iar studiul include și companii din Cluj-Napoca (25%) și Timișoara (16%); sectorul IT&C reprezintă 33% dintre respondenți, iar serviciile profesionale 14%, cele mai multe companii participante fiind angajatori medii sau mari, cu peste 100 de angajați. [...]
OpenAI își propune să ajungă la 8.000 de angajați până la finalul anului 2026 , conform Mediafax . Această extindere semnificativă, de la aproximativ 4.500 de angajați în prezent, vine în contextul în care compania dorește să recupereze terenul pierdut în fața competitorului Anthropic, care câștigă tot mai multă popularitate în rândul clienților corporate. Planuri de recrutare și extindere OpenAI intenționează să accelereze recrutările în domenii precum dezvoltarea de produse, inginerie, cercetare și vânzări. De asemenea, compania caută să angajeze „ambasadori tehnici” care să sprijine companiile în utilizarea eficientă a instrumentelor de inteligență artificială. În acest scop, OpenAI a închiriat un nou spațiu de birouri în San Francisco, ajungând la o suprafață totală de aproximativ 93.000 de metri pătrați. Ritmul de recrutare ar putea ajunge la 12 angajați pe zi în acest an, reflectând concentrarea crescută a companiei pe clienții business și pe creșterea veniturilor. Provocări și schimbări de strategie Anthropic, un alt jucător important în domeniul AI, a câștigat teren în zona corporate, fiind preferat de firmele care achiziționează pentru prima dată soluții AI. În ciuda acestor provocări, OpenAI contestă datele care sugerează o pierdere de cota de piață, argumentând că aceste concluzii sunt bazate pe date insuficiente. La finalul anului 2025, directorul executiv Sam Altman a cerut o reorientare a atenției către produsul principal al companiei, ChatGPT . De asemenea, Fidji Simo, liderul diviziei de aplicații, a solicitat echipelor să prioritizeze dezvoltarea modelului de codare Codex și atragerea clienților corporate. Perspective financiare și riscuri Deși ChatGPT are peste 900 de milioane de utilizatori activi, majoritatea nu plătesc pentru serviciu, ceea ce pune presiune pe modelul de afaceri al OpenAI. Compania explorează diverse direcții de monetizare, inclusiv publicitate și produse enterprise. Atât OpenAI, cât și Anthropic investesc masiv în dezvoltarea modelelor AI, rămânând pe pierdere în timp ce se pregătesc pentru eventuale listări pe bursă. OpenAI estimează că, până la finalul anului, jumătate din veniturile sale vor proveni de la clienții corporate, comparativ cu aproximativ 40% în prezent. Concluzie Strategia OpenAI de a-și extinde semnificativ echipa și de a se concentra pe clienții corporate vine cu riscuri, inclusiv posibilitatea de a se poziționa între giganți precum Google și Anthropic. Cu toate acestea, compania speră ca prin integrarea produselor și creșterea numărului de clienți plătitori să își consolideze poziția pe piață. [...]
IKEA pregătește concedieri care pot afecta circa 800 de angajați , în cadrul unei reorganizări globale. Reducerile de personal ar viza în special zona administrativă, în contextul unei simplificări a structurii companiei. Conform Next Gazeta , măsura este analizată de Ingka Group, entitatea care administrează majoritatea magazinelor IKEA la nivel mondial și care generează aproximativ 87% din vânzările brandului. Concedierile ar urma să fie la nivel global și să afecteze în principal posturi de birou. Directorul executiv al Ingka Group, Juvencio Maeztu, a motivat decizia prin faptul că organizația a devenit prea complexă pentru un mediu care cere rapiditate și flexibilitate. Compania spune că urmărește să mențină prețuri competitive, iar simplificarea ar trebui să crească eficiența și să susțină adaptarea la schimbările din retail, inclusiv prin descentralizare și reducerea nivelurilor de management. Reiese din informațiile companiei că reorganizarea ar urma să ducă la decizii luate mai rapid, mai aproape de magazine, de angajații din prima linie și de clienți. În acest moment, concedierile ar viza în principal poziții administrative din țări precum Suedia și Olanda, fără detalii suplimentare despre calendar sau distribuția exactă pe piețe. În paralel, Ingka Group continuă extinderea rețelei: din 2020 până în prezent, numărul unităților a crescut de la 375 la peste 640 în 32 de țări, iar în ultimul an financiar au fost deschise 54 de locații. Până în septembrie sunt planificate încă 20 de puncte de vânzare, care ar putea crea aproximativ 500 de locuri de muncă. Grupul Ingka are peste 160.000 de angajați și operează în peste 30 de țări; în România, IKEA are trei magazine, două în București și unul în Timișoara. [...]
Digi Communications a aprobat o majorare de capital prin acțiuni gratuite , în urma unei Adunări Generale Extraordinare a Acționarilor desfășurate la Amsterdam, potrivit Profit.ro . Compania, înregistrată în Olanda, a organizat AGEA în capitala olandeză, iar la ședință au participat acționari care au cumulat 85,16% din drepturile de vot, conform informațiilor publicate de sursă. În cadrul reuniunii a fost aprobată propunerea de desemnare a Consiliului de Administrație ca organ competent pentru a decide emiterea de acțiuni de Clasă A și Clasă B, pe baza rezultatelor reportate și a rezervelor generale ale societății. Totodată, acționarii au aprobat și o modificare a Actului Constitutiv. Decizia vine într-un context de apreciere puternică a acțiunilor Digi, care se tranzacționează la maxime istorice. Profit.ro leagă evoluția recentă de succesul investiției din Spania și de perspectiva listării operațiunilor de acolo. La prețul de închidere de 137,80 lei/acțiune, Digi Communications avea o capitalizare bursieră de 13,78 miliarde lei (2,70 miliarde euro). [...]
Un juriu federal din SUA l-a găsit vinovat pe Elon Musk într-un proces civil intentat de acționari ai Twitter, potrivit Reuters , care susțin că miliardarul a încercat să coboare prețul acțiunilor pentru a renegocia sau a se retrage din preluarea de 44 de miliarde de dolari din 2022. Verdictul a fost dat vineri, de un juriu din instanța federală din San Francisco, într-un proces urmărit îndeaproape, în care Musk a fost acuzat că a făcut declarații false pe rețelele sociale despre numărul de conturi false și de tip spam (așa-numiții „boți”) de pe platformă. Ce a decis juriul și ce urmează la despăgubiri Despăgubirile nu au fost încă stabilite. Avocatul acționarilor, Francis Bottini, a estimat însă că acestea ar putea ajunge la aproximativ 2,5 miliarde de dolari, conform Reuters. „Statutul lui Musk ca cel mai bogat om din lume nu este un permis gratuit. Dacă poți mișca piețele cu tweet-urile tale, ești responsabil pentru prejudiciul pe care îl provoci investitorilor”, a declarat Bottini. Procesul civil a început pe 2 martie, iar jurații au început deliberările marți. Reuters notează că Musk a ales frecvent să se confrunte cu acționarii în instanță, în loc să încheie înțelegeri amiabile. Declarațiile despre boți care au stat la baza verdictului Acționarii Twitter au contestat trei declarații făcute de Musk la scurt timp după ce a acceptat, în aprilie 2022, să cumpere compania, perioadă în care acesta a pus sub semnul întrebării dacă platforma era „invadată” de boți. Juriul a decis că Musk este răspunzător pentru două dintre aceste declarații. Una susținea că achiziția este „temporar în așteptare”, până la confirmarea că boții reprezintă mai puțin de 5% dintre utilizatori. A doua afirma că ponderea boților ar putea fi „mult” peste 20% și că tranzacția nu poate merge mai departe decât dacă directorul general al Twitter dovedește că procentul este sub 5%. În același timp, jurații au stabilit că acționarii nu au demonstrat o acuzație separată, potrivit căreia Musk ar fi derulat o schemă de fraudare. Poziția apărării și miza pentru investitori Michael Lifrak, avocat al lui Musk, a susținut că îngrijorarea miliardarului privind boții era reală și că simplul fapt de a vorbi public despre problemă nu dovedește comiterea sau intenția de a comite fraudă. Avocații lui Musk de la Quinn Emanuel Urquhart & Sullivan au anunțat că vor face apel, numind verdictul „un hop pe drum” și afirmând că așteaptă „reabilitarea” în apel, potrivit Reuters. Dosarul vizează investitori care susțin că au vândut acțiuni Twitter la prețuri afectate artificial în perioada 13 mai – 4 octombrie 2022. Musk a finalizat achiziția Twitter în octombrie 2022 și a redenumit compania X. Alte litigii și discuții cu autoritățile de reglementare Reuters mai relatează că Musk se află separat în discuții pentru a încheia o înțelegere într-un proces civil al autorității americane de supraveghere a pieței de capital (SEC), care îl acuză că a întârziat în 2022 să dezvăluie achizițiile inițiale de acțiuni Twitter, pentru a putea cumpăra mai mult la prețuri scăzute înainte ca investitorii să înțeleagă ce face. În trecut, Musk a câștigat două procese importante: unul din 2023, la San Francisco, legat de afirmația „funding secured” din 2018 privind delistarea Tesla, și un litigiu în Delaware privind pachetul său de remunerare la Tesla, evaluat la 139 de miliarde de dolari, mai notează Reuters. [...]
Meta plătește până la 3.000 de dolari pe lună creatorilor care publică reel-uri pe Facebook , într-un program menit să readucă conținut nou pe platformă și să atragă public mai tânăr. Inițiativa, denumită Creator Fast Track , vizează creatori care au deja audiențe mari pe TikTok, YouTube sau Instagram și care ar urma să posteze pe Facebook conținut video scurt (reel-uri). Programul este prezentat ca o formă de stimulent financiar temporar, acordat pe o perioadă de trei luni, peste veniturile obișnuite din publicitate. Conform Corriere della Sera , Meta oferă 1.000 de dolari pe lună creatorilor cu peste 100.000 de urmăritori pe una dintre platformele menționate. Pentru cei care depășesc un milion de urmăritori, suma poate ajunge la 3.000 de dolari lunar, iar pentru intervalul 20.000–99.999 de urmăritori, plata este între 100 și 450 de dolari pe lună. Eligibilitatea nu ține doar de numărul de urmăritori. Participanții trebuie să aibă cel puțin 18 ani și, cel puțin în această etapă, să locuiască în SUA sau Canada. Programul este gândit pentru creatori noi sau „inactivi” pe Facebook: pot aplica doar cei care nu au publicat niciun reel pe Facebook în ultimele șase luni și care au generat minimum 30.000 de vizionări video în ultimele 60 de zile pe o altă rețea socială. Pentru a primi banii, creatorii trebuie să mențină o activitate constantă: cerința este publicarea a 15 reel-uri eligibile pe lună, distribuite pe cel puțin 10 zile diferite. Conținutul poate proveni și din arhiva proprie (de exemplu, clipuri deja publicate pe TikTok), cu condiția să nu fi fost încărcat anterior pe Facebook și să fie material original. Meta își justifică demersul prin dificultatea de a construi de la zero o comunitate pe platformă, într-un context în care Facebook este perceput tot mai mult ca o rețea „a părinților”, iar compania încearcă să relanseze ceea ce numește „OG Facebook”, adică spiritul inițial al platformei. Pe termen mai lung, compania mizează pe finanțarea creatorilor ca instrument de competiție în zona video-urilor scurte. Meta susține că, în 2025, a distribuit aproape 3 miliarde de dolari către creatori, în creștere cu 35% față de anul anterior, iar 60% din sumă a mers către videoclipuri scurte, semn că lupta pentru audiență se concentrează pe acest format. [...]
