Știri
Știri din categoria Companii
Kaufland afișează în anunțurile de recrutare salarii nete de circa 2.900–3.200 lei pentru posturi de execuție și până la aproximativ 4.065 lei pentru șef de raion, o practică de transparență salarială care poate influența direct competiția pentru forță de muncă în retail, potrivit Libertatea.
Kaufland România recrutează lucrători comerciali, manipulanți marfă și șefi de raion în mai multe orașe, iar salariile sunt publicate direct în anunțuri, împreună cu condițiile de lucru și o parte dintre beneficii.
Conform anunțurilor de angajare analizate, nivelurile menționate sunt:
În exemplele punctuale din anunțuri, compania caută:
La capitolul beneficii, în anunțurile citate apar bonuri de masă, iar în unele cazuri și abonament gratuit la săli de sport. Pentru un post de lucrător comercial este menționat și contract pe durată nedeterminată.
Publicarea salariului „în mână” (net) în anunțuri reduce ambiguitatea pentru candidați și poate accelera recrutarea, într-un sector în care fluctuația de personal este ridicată. În același timp, afișarea unor intervale nete și a echivalentelor brute pune presiune competitivă pe alți angajatori din retail care recrutează pentru roluri similare, în aceleași orașe.
Recomandate
Scăderea vânzărilor Jumbo în România apasă pe rezultatele grupului, deși investițiile rămân în picioare , pe fondul unei încetiniri a consumului și al presiunilor inflaționiste, potrivit Economedia . În aprilie 2026, vânzările Jumbo din România – atât în rețeaua de magazine, cât și online – au scăzut cu aproximativ 15% față de aceeași lună din 2025. La nivelul primelor patru luni din 2026, declinul cumulat pe piața locală este de circa 7% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Pe ansamblul grupului, vânzările au crescut cu aproximativ 4% în primele patru luni din 2026, însă România a fost una dintre piețele care au tras în jos dinamica, alături de Cipru. În același interval, Grecia a avansat cu aproximativ 7%, iar Bulgaria cu circa 9%, în timp ce Cipru a fost pe plus cu aproximativ 2%. De ce contează: consum mai slab și risc valutar Publicația indică drept cauze pentru România semnele de încetinire ale pieței, pe fondul presiunilor inflaționiste și al reducerii cheltuielilor de consum. În plus, este menționată și incertitudinea politică din ultimele zile, care ar fi acționat ca un catalizator pentru slăbirea monedei locale față de euro – un factor relevant pentru un retailer cu aprovizionare și costuri parțial denominate în euro. Ce urmează: planul de investiții rămâne neschimbat În pofida scăderii vânzărilor, grupul transmite că planul de investiții pentru România nu se modifică. Până în 2026, este preconizată: deschiderea unui nou magazin în Baia Mare ; inaugurarea unui centru de distribuție Giga de 60.000 mp, investiție prezentată ca pilon pentru optimizarea lanțului de aprovizionare și susținerea creșterii pe termen lung în România. [...]
Bosch a crescut cu circa 9% vânzările consolidate către terți în România, la 2,9 mld. lei, dar vânzările nete totale au scăzut la 11,7 mld. lei , semn că dinamica locală rămâne solidă în activitatea efectivă de pe piață, în timp ce fluxurile intragrup și operațiunile neconsolidate trag în jos totalul raportat, potrivit Ziarul Financiar . În anul fiscal 2025, grupul german a raportat în România vânzări consolidate către terți de 2,9 miliarde de lei (570 milioane euro), în creștere cu aproximativ 9% (7,6% în euro), „în ciuda condițiilor dificile de piață”. În același timp, vânzările nete totale au fost de 11,7 miliarde de lei (2,3 mld. euro), incluzând vânzările companiilor neconsolidate și livrările interne către companii afiliate, în scădere cu 1,8%. „Bosch România și-a demonstrat încă o dată rezistența, înregistrând o performanță stabilă, în ciuda dificultăților pieței și a incertitudinii economice în anul fiscal 2025.” Investiții și forță de muncă: 176 mil. lei în fabrici, 9.900 de angajați La 31 decembrie 2025, Bosch avea aproximativ 9.900 de angajați în România, cu 4% mai puțini decât în 2024. Investițiile pe piața locală au fost de aproximativ 176 milioane de lei (35 mil. euro), direcționate în principal către dezvoltarea fabricilor din Cluj și Blaj . Ce indică începutul lui 2026 și care sunt așteptările companiei În primul trimestru din 2026, vânzările s-au menținut la un nivel aproximativ similar cu cel din anul precedent, iar în România compania spune că a avut „un start pozitiv”, cu o creștere ușoară față de aceeași perioadă din 2025. Bosch anticipează că dezvoltarea economică lentă din 2025 va continua și în anul financiar curent, în condițiile în care economia globală ar urma să aibă o creștere moderată, comparabilă cu cea din ultimii ani. Pentru România, compania indică o prognoză „temperată” pentru 2026 și pune accent pe nevoia unui ecosistem competitiv, cu stabilitate legislativă și fiscală, infrastructură modernă, energie la prețuri accesibile, educație orientată spre viitor și o legislație a muncii modernizată. [...]
Porsche închide divizia de motoare pentru biciclete electrice și taie sute de posturi , într-o retragere care indică presiunea tot mai mare din segmentul premium al pieței europene de e-bike, nu doar o schimbare de direcție internă, potrivit Electrek . Măsura ar urma să afecteze aproximativ 360 de angajați din Germania și Croația. Compania nu a precizat ce subsidiare sunt lovite cel mai puternic, însă publicația notează că impactul pare să se concentreze pe două achiziții importante din zona e-bike: producătorul german de motoare mid-drive (cu motor la pedale) Fazua și compania croată Greyp, specializată în biciclete electrice „conectate”. Ce se închide și ce rămâne în picioare Porsche își închide complet divizia Porsche eBike Performance , care dezvolta sisteme de propulsie de înaltă performanță pentru alți producători de biciclete. Inițiativa fusese prezentată de companie ca o încercare de a transfera „experiența Porsche” pe două roți. În același timp, Porsche va continua să vândă biciclete electrice sub brandul propriu, însă acestea sunt fabricate de compania germană Rotwild, nu intern. De ce contează: semnal despre piața premium, nu despre tehnologie Motivul invocat pentru retragere este legat de „condiții de piață fundamental schimbate”, conform Financial Times , citat de Electrek. În context, decizia sugerează o răcire a apetitului pentru investiții în zona premium a bicicletelor electrice din Europa, într-un moment în care industria încă gestionează stocuri ridicate și vânzări mai slabe după vârful de cerere din perioada pandemiei. Electrek leagă restructurarea și de presiunile mai largi asupra Porsche: scăderea profiturilor, efectele tarifelor din SUA și o repoziționare strategică spre modele cu motoare termice și hibride, alături de măsuri de reducere a costurilor. Context: achizițiile care au susținut ambițiile Porsche în e-bike În ultimii ani, Porsche își construise expunerea pe e-bike prin achiziții și creșteri de participații: a preluat pachetul majoritar la Fazua în 2022, mizând pe sisteme ușoare de propulsie pentru biciclete electrice orientate spre performanță (detalii în materialul Electrek din 2022: Electrek ); și-a majorat participația în Greyp, companie fondată de Mate Rimac, cunoscută pentru biciclete electrice cu funcții avansate de conectivitate și software (context în materialul Electrek din 2023: Electrek ). Pentru piață, închiderea diviziei de motoare indică faptul că, cel puțin pe termen scurt, investițiile în componente și platforme proprii pentru e-bike devin mai greu de justificat în segmentul premium, pe fondul cererii mai slabe și al presiunilor de cost. [...]
O posibilă colaborare Apple–Intel la fabricarea de cipuri ar putea accelera mutarea producției în SUA și ar susține redresarea Intel , potrivit WinFuture , care scrie că cele două companii ar fi ajuns deja la un acord preliminar pentru utilizarea capacităților de producție ale Intel. Informația vine după un prim material apărut recent, conform căruia Apple ar fi discutat cu Samsung și Intel despre folosirea fabricilor lor pentru producția de semiconductori. De această dată, o a doua sursă susține că discuțiile cu Intel au trecut de faza de tatonare și s-ar fi concretizat într-o înțelegere provizorie. De ce contează: presiune politică și reorientarea producției către SUA Potrivit Wall Street Journal (citat de WinFuture), Apple și Intel ar discuta de peste un an o colaborare în care Intel ar produce cipuri după designul și specificațiile Apple — un rol pe care Apple îl atribuie în prezent în principal producătorului taiwanez TSMC . Miza ar fi creșterea ponderii producției de cipuri în Statele Unite. Publicația notează că existența acestor discuții ar fi legată de presiunea administrației americane actuale, iar un reprezentant guvernamental ar fi indicat interesul de a sprijini Intel. În acest context, WinFuture menționează că, de câteva luni, guvernul SUA este cel mai mare acționar al Intel, după o investiție de 10 miliarde de dolari (aprox. 45 miliarde lei) din fonduri publice în companie. Ce rămâne neclar: ce cipuri și la ce scară Deocamdată nu este cunoscut ce tipuri de cipuri ar putea ajunge să fie fabricate de Intel pentru Apple și nici amploarea viitoarei cooperări. WinFuture indică drept scenariu posibil ca Apple să înceapă cu cipuri pentru dispozitive mai accesibile, urmând ca, în funcție de randamentul producției (procentul de cipuri conforme), să extindă ulterior comenzile către divizia Intel Foundry. Reacția pieței: impuls puternic pentru acțiunile Intel Speculațiile despre un parteneriat cu Apple au avut deja efect în bursă. WinFuture scrie că, după primul raport, acțiunile Intel au urcat semnificativ, iar după materialul Wall Street Journal creșterea s-a accelerat, astfel încât titlurile Intel au câștigat aproape 14% într-o singură zi. [...]
Vânzările inițiale ale Huawei Pura 90 Pro indică o cerere solidă pentru noul vârf de gamă , cu aproximativ 170.000 de unități activate în primele cinci zile de la lansare, potrivit Huawei Central . Datele, atribuite unui „tipster” (sursă neoficială din industrie), sugerează un start comercial bun pentru seria Pura 90, într-o perioadă în care performanța pe segmentul premium este urmărită atent. Informația este atribuită contului DigitalChatStation , care susține că în total seria Pura 90 Pro ar fi ajuns la „aproape 170.000” de unități în cinci zile de la lansarea oficială. În aceeași raportare, se menționează că și modelul Pura X Max ar avea un volum semnificativ de unități activate. Cum se împart vânzările în serie, potrivit sursei neoficiale Conform aceleiași surse citate de publicație, distribuția pe modele ar fi următoarea: Huawei Pura 90 Pro: aproximativ 98.000 de unități vândute în 5 zile Huawei Pura 90 Pro Max: 73.000 de unități activate în 5 zile Publicația notează că, până acum, mai mulți „tipsteri” ar fi indicat că modelele Pura 90 Pro se vând mai bine decât generația anterioară, însă „lipsea o cifră exactă” privind livrările (shipment) atât pentru flagship-ul clasic, cât și pentru pliabile. Context: Pura X Max și așteptările de volum pe ciclul de viață Separat, DigitalChatStation ar fi indicat că pliabilul Pura X Max ar fi livrat aproximativ 198.000 de unități în nouă zile de la lansare. Materialul mai menționează așteptarea ca „întreaga gamă” să depășească 10 milioane de livrări pe durata ciclului de viață, fără a preciza o sursă oficială pentru această estimare. Datele nu sunt prezentate ca raportare oficială a Huawei, ci ca informații din piață, ceea ce înseamnă că nivelul de certitudine rămâne limitat până la o confirmare din partea companiei. [...]
SoftBank a redus la 6 miliarde de dolari (aprox. 27,6 miliarde lei) ținta împrumutului cu marjă garantat cu acțiuni OpenAI , după ce mai mulți creditori au contestat evaluarea folosită pentru colateral, potrivit The Next Web , care citează Bloomberg. Ajustarea înseamnă o tăiere de 40% față de discuțiile inițiale, la 10 miliarde de dolari. Împrumutul este un „margin loan” (credit garantat cu active financiare), iar particularitatea tranzacției este că garanția nu o reprezintă acțiuni listate, ci o participație într-o companie privată – OpenAI. În astfel de cazuri, apetitul băncilor depinde de cât de solidă este evaluarea și de cât de ușor poate fi valorificat colateralul într-un scenariu de stres. De ce contează: băncile nu validează la aceeași valoare „eticheta” OpenAI Publicația notează că discuțiile cu finanțatorii au continuat în ultimele săptămâni pe o structură mai mică, iar dimensiunea finală ar putea fi modificată din nou. Prețul nu a fost reanunțat; propunerea inițială ar fi avut o marjă indicativă de circa 425 puncte de bază peste SOFR (rata de referință în dolari), ceea ce ar duce costul împrumutului spre 7,9% la nivelurile curente ale dobânzilor. În spatele reducerii stă reticența creditorilor de a împrumuta împotriva unei evaluări foarte ridicate a OpenAI – 852 miliarde dolari post-money, stabilită într-o rundă primară din martie. The Next Web indică două elemente care ar fi cântărit în analiza finanțatorilor: semnale din piața secundară , unde discuțiile de preț pentru pachete de acțiuni OpenAI ar fi fost sub nivelul de 852 miliarde dolari, iar vânzătorii ar fi depășit cumpărătorii cu aproximativ 5 la 1 în unele „locuri” recente; nivelul de îndatorare deja construit de SoftBank în jurul expunerii pe OpenAI, ceea ce reduce „perna” băncilor dacă valoarea colateralului scade. Expunerea SoftBank pe OpenAI și presiunea pe lichiditate Conform articolului, expunerea cumulată angajată a SoftBank față de OpenAI ar urma să ajungă la aproximativ 64,6 miliarde dolari (aprox. 297 miliarde lei) după închiderea unui follow-on de 30 miliarde dolari, ceea ce ar duce participația grupului la circa 13%. Pentru a finanța această poziționare, Masayoshi Son ar fi vândut integral deținerea în Nvidia (aprox. 5,83 miliarde dolari) și participația rămasă în T-Mobile (aprox. 12,73 miliarde dolari) în intervalul iunie–decembrie 2025, iar apoi ar fi contractat un „bridge loan” (finanțare-punte) de 40 miliarde dolari pentru follow-on, sindicalizat către opt bănci. Datoria grupului este indicată la aproximativ 20,45 trilioane yeni (135 miliarde dolari, aprox. 621 miliarde lei). Un împrumut cu marjă, chiar redus, ar împinge mai departe acest nivel, însă ar fi o finanțare colateralizată și flexibilă (poate fi trasă și refinanțată), nu o datorie „înghețată” în obligațiuni pe termen lung. Ce urmează: testul vine din costul final și din următoarele repere de piață The Next Web argumentează că miza nu este doar dacă SoftBank închide la 6, 8 sau revine la 10 miliarde dolari, ci ce spune această traiectorie despre cât sunt dispuse băncile să crediteze împotriva capitalului privat din AI . În perioada următoare, câteva repere ar putea influența percepția de risc: raportarea rezultatelor SoftBank la început de august, moment în care OpenAI ar urma să publice date actualizate de venituri, precum și următoarele tranzacții din piața secundară. În plus, articolul menționează că alți deținători de acțiuni OpenAI – precum Andreessen Horowitz și D. E. Shaw Ventures, descriși ca achizitori recenți – ar urmări îndeaproape procesul SoftBank, iar poziția OpenAI privind folosirea acțiunilor drept colateral ar putea deveni mai prudentă dacă prețurile de finanțare se deteriorează. [...]
