Știri
Știri din categoria Companii
O posibilă colaborare Apple–Intel la fabricarea de cipuri ar putea accelera mutarea producției în SUA și ar susține redresarea Intel, potrivit WinFuture, care scrie că cele două companii ar fi ajuns deja la un acord preliminar pentru utilizarea capacităților de producție ale Intel.
Informația vine după un prim material apărut recent, conform căruia Apple ar fi discutat cu Samsung și Intel despre folosirea fabricilor lor pentru producția de semiconductori. De această dată, o a doua sursă susține că discuțiile cu Intel au trecut de faza de tatonare și s-ar fi concretizat într-o înțelegere provizorie.
Potrivit Wall Street Journal (citat de WinFuture), Apple și Intel ar discuta de peste un an o colaborare în care Intel ar produce cipuri după designul și specificațiile Apple — un rol pe care Apple îl atribuie în prezent în principal producătorului taiwanez TSMC.
Miza ar fi creșterea ponderii producției de cipuri în Statele Unite. Publicația notează că existența acestor discuții ar fi legată de presiunea administrației americane actuale, iar un reprezentant guvernamental ar fi indicat interesul de a sprijini Intel. În acest context, WinFuture menționează că, de câteva luni, guvernul SUA este cel mai mare acționar al Intel, după o investiție de 10 miliarde de dolari (aprox. 45 miliarde lei) din fonduri publice în companie.
Deocamdată nu este cunoscut ce tipuri de cipuri ar putea ajunge să fie fabricate de Intel pentru Apple și nici amploarea viitoarei cooperări. WinFuture indică drept scenariu posibil ca Apple să înceapă cu cipuri pentru dispozitive mai accesibile, urmând ca, în funcție de randamentul producției (procentul de cipuri conforme), să extindă ulterior comenzile către divizia Intel Foundry.
Speculațiile despre un parteneriat cu Apple au avut deja efect în bursă. WinFuture scrie că, după primul raport, acțiunile Intel au urcat semnificativ, iar după materialul Wall Street Journal creșterea s-a accelerat, astfel încât titlurile Intel au câștigat aproape 14% într-o singură zi.
Recomandate
Intel își reconstruiește divizia de foundry, dar CEO-ul Lip-Bu Tan spune că TSMC rămâne „partener”, nu rival , mizând pe relații comerciale și colaborări într-o industrie în care compania americană are încă nevoie de capacități externe de producție, potrivit Wccftech . Mesajul vine în contextul în care Intel încearcă să-și consolideze o afacere separată de producție la comandă (foundry), după ani în care a pierdut teren la fabricația de cipuri de vârf, în timp ce AMD a câștigat cotă de piață, iar TSMC a rămas liderul global în producția contractuală de semiconductori. Tan a discutat abordarea sa într-un interviu pentru podcastul „A Bit Personal”, realizat de Jodi Sheldon, fondatoarea Global Semiconductor Alliance . De ce contează: Intel nu poate trata TSMC doar ca adversar În interviu, Tan afirmă că vede TSMC drept „peer” (o companie comparabilă ca poziționare) și partener, nu rival, chiar dacă Intel încearcă să recupereze decalajul la tehnologiile de fabricație avansate. El susține că Intel va continua să fie unul dintre primii zece clienți ai TSMC și laudă serviciile companiei taiwaneze pentru clienții „fabless” (proiectează cipuri, dar nu dețin fabrici). Tan mai spune că și CEO-ul TSMC, C. C. Wei, ar privi Intel ca partener, pe fondul ideii că TSMC nu va putea acoperi singură întreaga cerere pentru cipuri destinate inteligenței artificiale. Strategia lui Tan: parteneriate inclusiv cu „competiția” În aceeași logică, Tan indică faptul că a mai aplicat această abordare și în alte relații din industrie. El amintește că, deși NVIDIA era percepută ca un competitor, colaborarea a dus la o investiție de 5 miliarde de dolari (aprox. 23 miliarde lei) a NVIDIA în Intel, conform relatării. De asemenea, Tan o menționează pe CEO-ul AMD, Lisa Su, ca pe un executiv pe care nu îl consideră rival, afirmând că aceasta i-ar fi „cumpărat” trei companii în perioada în care el conducea un fond de investiții. Context operațional: presiunea restructurării și ritmul de lucru Tan, care a preluat conducerea Intel anul trecut, descrie presiunea specifică unui proces de redresare („turnaround”). Potrivit articolului, el spune că în prima lună a avut dificultăți cu somnul și că responsabilitatea față de angajați amplifică teama de a greși. În primele zile după preluarea mandatului, Tan afirmă că a ajuns la 22 de întâlniri pe zi, după care și-a redus ritmul la 10–12 întâlniri zilnic. Pe tema concedierilor, Tan susține că deciziile de acest tip trebuie luate „cu respect și grijă”, invocând experiențe din perioada în care a condus o firmă de investiții. „Trebuie să tratezi oamenii cu respect… e foarte important… toți avem greșeli, toți avem lipsuri. Dar fă ce e corect”, a spus Tan, citat de publicație. Ce urmează Din informațiile prezentate, direcția indicată de Tan este una pragmatică: Intel încearcă să-și refacă competitivitatea în producție, dar fără să rupă relațiile comerciale cu TSMC, pe care o consideră în continuare esențială atât ca furnizor, cât și ca reper într-o piață dominată de cererea pentru cipuri de inteligență artificială. [...]
TSMC ar putea extinde masiv producția din SUA cu un al doilea campus și încă 6 fabrici avansate , într-o mișcare care ar ridica semnificativ miza investițiilor și ar redistribui riscurile operaționale ale concentrării capacităților într-un singur loc, potrivit IT之家 , care citează Economic Daily din Taiwan și surse din industria echipamentelor pentru fabricarea semiconductorilor. Publicația scrie că noul campus ar urma să fie separat de actualul complex TSMC din Phoenix, Arizona , iar planul ar include construirea a șase fabrici avansate de plachete (wafer fabs). Ca ordin de mărime, investiția totală pentru noul amplasament ar putea depăși investiția TSMC Arizona, estimată în material la 265 miliarde de dolari (aprox. 1.220 miliarde lei). Unde ar putea fi amplasat noul campus Cea mai probabilă locație indicată de sursele citate este zona Dallas, în statul Texas. Informația este prezentată ca zvon/plan aflat în analiză, nu ca decizie finală. De ce contează: limitarea riscurilor de concentrare IT之家 notează că fabricile de semiconductori au cerințe foarte mari de utilități și resurse: apă, energie electrică și forță de muncă. În acest context, o concentrare prea mare a producției în același perimetru poate produce „efecte inverse de scară” — adică probleme operaționale care anulează avantajele dimensiunii, prin presiune pe infrastructură și pe piața locală a muncii. Context: investițiile TSMC în SUA sunt deja în creștere Materialul trimite și la un articol anterior al publicației despre poziția Departamentului Comerțului din SUA privind investițiile suplimentare ale TSMC: „台积电 1000 亿美元对美追加投资带来 4 座额外生产设施” . În articolul de față, informația nouă este posibilitatea unui al doilea campus, cu încă șase fabrici, peste proiectele deja cunoscute. [...]
Apple își extinde operațiunile din muzică spre evenimente live : compania a deschis Apple Music Hall, o nouă sală de concerte „de ultimă generație” în Londra, în incinta Battersea Power Station , mizând pe spectacole „personalizate” și intime care să apropie artiștii de fani, potrivit Apple . Spațiul este poziționat într-un reper cunoscut al orașului, pe malul Tamisei, iar mesajul central al companiei este că noul loc a fost proiectat pentru experiențe live „cum nu mai există în altă parte”. Comunicatul nu include detalii despre capacitate, investiție, calendar de evenimente sau model comercial (de exemplu, bilete ori acces pe bază de abonament). De ce contează pentru business Deschiderea Apple Music Hall indică o mișcare operațională prin care Apple își consolidează prezența în zona de conținut și comunitate în jurul Apple Music, nu doar prin streaming, ci și printr-un format fizic de evenimente. În termeni practici, compania își creează o infrastructură proprie pentru prestații live „la comandă”, ceea ce poate susține producția de conținut exclusiv și relația directă cu artiștii și publicul. Context: Apple Music, produsul pe care se sprijină inițiativa Apple reamintește că Apple Music are un catalog de „peste 100 de milioane de melodii” și este disponibil în „peste 167 de țări și regiuni”, pe o gamă largă de dispozitive (inclusiv iPhone, iPad, Mac, Apple Watch, Apple TV, HomePod, CarPlay și Apple Vision Pro), dar și pe Android și Windows. Compania mai precizează că serviciul este fără reclame și că „nu partajează datele consumatorilor cu terți”. Pentru utilizatori, Apple direcționează către platforma Apple Music la music.apple.com și pagina de prezentare a serviciului la Apple Music . [...]
Citizen își extinde gama de cronografe „de buget” cu un model vândut la 369 lire sterline (aprox. 2.150 lei) , mizând pe o combinație de design „racing” și specificații orientate spre utilizare zilnică, potrivit Notebookcheck . Noul Citizen Racing Chronograph CA4722-06L intră în seria CA472xx (debutată în Europa în ianuarie) și este disponibil acum în Marea Britanie, direct pe site-ul Citizen. Modelul păstrează dimensiunile de 42 mm și folosește mecanismul solar Eco-Drive B620-00Z (alimentare prin lumină ambientală, inclusiv din interior), cu o autonomie de până la 270 de zile la o încărcare completă. Citizen indică o precizie de ±15 secunde pe lună. Ce aduce nou față de alte cronografe „racing” Citizen Diferența vizuală principală este renunțarea la scala tahimetrică (folosită frecvent pe cronografele de curse pentru estimarea vitezei) în favoarea unui inel tip „capitol” inspirat de busolă, marcat cu puncte cardinale și gradații în grade. Ceasul combină un cadran albastru „sunray” cu o carcasă din oțel inoxidabil cu finisaj auriu. La nivel de funcții, CA4722-06L include: cronograf cu măsurare în trepte de 1/5 secundă, până la 60 de minute; trei subcadrane: registru 24 de ore, secundar în mers și indicator de încărcare a bateriei, respectiv contor de 60 de minute; fereastră pentru dată poziționată între marcajele de la ora 4 și 5; rezistență la apă de 100 metri (10 bar) și geam mineral. Ceasul vine cu o curea din piele neagră, cu cusături albe contrastante, iar carcasa are butoane tip „pump” și coroană striată. Disponibilitate și ce rămâne neclar Citizen vinde modelul în prezent în Regatul Unit la 369 lire sterline, însă, conform sursei, nu este clar dacă producătorul intenționează să îl lanseze și în alte piețe, inclusiv în SUA. Pentru cumpărătorii din Europa, informația relevantă este că seria CA472xx este deja poziționată ca o ofertă „accesibilă” în portofoliul Citizen, cu accent pe mecanismul Eco-Drive și pe diferențiere prin design. [...]
Noile cerințe de licențiere și autorizare din zona DEEE riscă să reducă numărul de operatori și să împingă în sus costurile din lanțul de reciclare , cu efecte care ajung, indirect, la producători și consumatori, potrivit unui studiu al Consiliului Concurenței citat de Agerpres . Instituția arată că suprapunerea condițiilor legislative, administrative, financiare, tehnice și operaționale îngreunează activitatea companiilor care colectează, tratează și reciclează deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE). Aplicate simultan, aceste cerințe pot limita intrarea și menținerea operatorilor pe piață, reducând presiunea concurențială și afectând capacitatea sistemului de a gestiona volume în creștere. „Obiectivele de mediu trebuie susținute prin reguli clare, proporționale și ușor de aplicat. Suprapunerea cerințelor de licențiere, autorizare și certificare riscă să limiteze accesul operatorilor pe piață și să pună presiune asupra capacității de gestionare a DEEE, cu efecte asupra costurilor suportate de producători și consumatori. De aceea, trebuie identificate soluții mai puțin restrictive, fără diminuarea standardelor de protecție a mediului”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței. Presiune pe piața OTR: prag de 5% și garanție de 2 milioane de lei Sistemul funcționează pe principiul „răspunderii extinse a producătorului” (REP), prin care producătorii și importatorii de echipamente electrice și electronice (EEE) răspund financiar și operațional pentru gestionarea deșeurilor generate de produsele puse pe piață. În România, obligațiile sunt transferate către organizații colective (organizații de transfer de responsabilitate – OTR), care finanțează și organizează colectarea și tratarea DEEE. În 2024, odată cu adoptarea unei noi legislații, condițiile de autorizare/licențiere pentru DEEE au devenit „considerabil mai stricte” decât pentru alte categorii de deșeuri, inclusiv prin cerințe de documentație, investiții în infrastructură și demonstrarea capacității tehnice. Pentru OTR, noile prevederi condiționează licențierea de: deținerea unei cote de piață de cel puțin 5% pentru cel puțin o categorie de EEE; constituirea unei garanții de 2 milioane de lei în favoarea Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) , acoperită din surse proprii, credite sau contribuții ale acționarilor, fără utilizarea sumelor colectate de la producători (Timbrul verde). Consiliul Concurenței avertizează că aceste cerințe pot afecta în special sustenabilitatea și accesul pe piață al organizațiilor mici și mijlocii. În contextul creșterii costurilor administrative și operaționale, numărul OTR a scăzut de la 19 (în perioada 2021–2023) la 14 în 2026, iar o reducere suplimentară ar putea limita opțiunile producătorilor și ar consolida poziția organizațiilor cu resurse mai mari. Certificarea și infrastructura: avantaj pentru operatorii mari, risc de blocaje regionale Pe zona de tratare, operatorii trebuie să se conformeze standardelor Comitetului European de Standardizare în Electrotehnică (CENELEC), ceea ce presupune investiții în echipamente, spații, sisteme de monitorizare și personal calificat. Studiul indică și o problemă de piață: lipsa organismelor de certificare acreditate la nivel național face procesul mai costisitor și mai dificil. În plus, parteneriatele obligatorii cu producători de EEE sau cu OTR, necesare pentru obținerea autorizației de mediu, sunt prezentate ca o condiție suplimentară de acces, care face conformarea mai accesibilă operatorilor mari. Efectele sunt amplificate de distribuția inegală a infrastructurii: în 2024, circa o treime dintre județe nu aveau nicio unitate de tratare autorizată. În același timp, Bucureștiul și Ilfov cumulau 40 de unități de tratare a DEEE. Consiliul Concurenței leagă această asimetrie de riscuri de reducere a capacității de tratare și de creștere a dependenței de un număr limitat de operatori. Costuri în creștere și tarife greu de comparat pentru „Timbrul verde” Studiul arată că, între 2020 și 2025, cantitatea de EEE introdusă pe piață a crescut de la aproximativ 319.000 de tone la peste 474.000 de tone, iar volumul de DEEE colectat a urcat de la 86.000 la 211.000 de tone. Rata estimată de colectare a crescut de la 33% (2020) la 57% (2025), apropiindu-se de ținta europeană de 65%. În 2025, volumul colectat a fost de 11 kg/locuitor, față de 13 kg/locuitor generate. În paralel, Consiliul Concurenței notează că „costurile totale” ale sistemului sunt în creștere. Acestea sunt acoperite prin Timbrul verde – contribuția plătită de consumatori la cumpărarea unui produs EEE nou – stabilită de OTR în funcție de categoria produsului, dimensiuni, greutate și complexitatea reciclării. Instituția compară nivelul contribuțiilor și susține că România are contribuții mai mari decât state precum Olanda, Belgia, Irlanda, Portugalia, Italia și Spania. Exemplul dat: în 2023, contribuția a fost de aproximativ 4,4 euro/locuitor în România (aprox. 22 lei), față de 3,3 euro/locuitor în Olanda (aprox. 16,5 lei) și 1,7 euro/locuitor în Italia (aprox. 8,5 lei). Un alt punct semnalat este dificultatea comparării ofertelor, deoarece fiecare OTR împarte cele șase categorii de EEE în subcategorii proprii și își publică tarifele în funcție de această clasificare. În 2026, pentru telefoane mobile, tarifele erau cuprinse între 0,1 lei/bucată și 2,5 lei/bucată, adică un maxim de 25 de ori peste minim. Ce recomandă Consiliul Concurenței și ce urmează Consiliul Concurenței recomandă Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) să facă o analiză de impact pentru a evalua dacă obiectivele de mediu pot fi atinse prin măsuri administrative „mai puțin restrictive și proporționale”. Printre elementele indicate pentru reanalizare se numără pragul de 5% pentru re-licențierea organizațiilor colective, garanția fixă de 2 milioane de lei către AFM și efectele cerințelor de certificare asupra operatorilor mici și mijlocii. Separat, autoritatea propune evaluarea standardizării subcategoriilor de EEE folosite de OTR la stabilirea și afișarea tarifelor Timbrului verde, pentru a permite o comparație obiectivă a ofertelor de către producători. Raportul integral poate fi consultat pe pagina Consiliului Concurenței, iar instituția invită persoanele și organizațiile interesate să trimită observații până la 2 noiembrie 2026. [...]
ANAF a început să recupereze bani din datoria CFR Marfă prin vânzări online, cu peste 80 mil. lei încasați în șase luni de la lansarea platformei de licitații, inclusiv prin primele bunuri valorificate din patrimoniul companiei de stat, potrivit Mediafax . În cazul CFR Marfă, ANAF a vândut până acum 14 bunuri – trei locomotive și 11 mașini – în licitațiile organizate de la sfârșitul lunii iunie pe platforma Fiscului. Demersul este prezentat ca primul de acest tip care vizează o companie a statului, în contextul în care CFR Marfă ar avea o datorie la Fisc de aproximativ 1,3 miliarde de lei. Ce se vinde din patrimoniul CFR Marfă și ce sume s-au strâns până acum Secretarul general adjunct al ANAF, Mironel Panțuroiu, spune că în platformă sunt deja încărcate circa 4.000 de bunuri, dintr-un total de peste 23.000 care ar urma să fie scoase la vânzare. Lista include active imobiliare și bunuri mobile, de la clădiri și hale până la material rulant. „Până acum am încasat peste 5 milioane de lei de la CFR Marfă. Nu e o sumă mare, dar este prima societate cu capital românesc care este executată de către ANAF prin Direcția Generală a Marilor Contribuabili.” Toate bunurile CFR Marfă scoase la vânzare au fost estimate la peste 3 miliarde de lei, evaluare realizată de KPMG în 2021, iar sumele încasate merg direct la buget, potrivit aceleiași surse. În topul celor mai scumpe bunuri urcate în platformă din portofoliul CFR Marfă, oficialul ANAF indică: o clădire de birouri din București, evaluată la peste 22 milioane de lei; o clădire din Timișoara, de peste 20 milioane de lei; încă două clădiri, la Brașov și Constanța, ambele peste 10 milioane de lei. Miza financiară și riscul insolvenței Panțuroiu estimează că, dacă CFR Marfă nu intră în insolvență sau faliment, ANAF ar putea vinde bunuri de 500 milioane – 1 miliard de lei. El avertizează însă că intrarea companiei sub incidența Legii 85 (procedura insolvenței) ar schimba controlul asupra valorificării activelor, care ar trece la un lichidator judiciar. Tot în acest context, oficialul explică mecanismul de reducere a prețului la licitații: primele locomotive ar urma să intre la a treia licitație cu reducere de 50%, iar la a patra licitație prețul se reduce cu încă 25%, ceea ce înseamnă că se poate ajunge până la un minim de 25% din prețul de pornire al primei licitații. Platforma ANAF: 1.385 de bunuri vândute și prețuri peste nivelul de pornire La nivelul întregii platforme online de licitații, lansată de ANAF la sfârșitul lunii martie, au fost valorificate 1.385 de bunuri în primele șase luni, cu încasări care au depășit 80 milioane de lei. Potrivit responsabilului platformei, vânzările s-au făcut, în medie, cu 14% peste prețul de pornire. Cele mai bine vândute categorii au fost terenurile, urmate de autoturisme și locuințe (garsoniere, apartamente, case). În zona bunurilor de lux, ANAF menționează vânzarea a aproximativ 160 de ceasuri și 160 de poșete, cu un comportament atipic: nu s-au vândut în primele licitații, dar au atras competiție la a patra rundă, inclusiv peste prețul inițial, conform declarațiilor citate de Mediafax. [...]
