Știri
Știri din categoria Digitalizare

Vicepremierul Oana Gheorghiu anunță lansarea unei platforme prin care cetățenii vor putea semnala blocaje și birocrație, iar sesizările vor fi centralizate cu ajutorul inteligenței artificiale și direcționate către instituțiile responsabile, potrivit Economedia. Inițiativa ar urma să includă și funcționarii publici, care vor fi invitați să transmită, la rândul lor, problemele pe care le observă în sistem.
Platforma este prezentată ca un instrument de dialog cu cetățenii, mediul de afaceri și administrația, orientat pe dificultăți „pur și simplu birocratice”, nu pe discuții despre taxe. Obiectivul declarat este identificarea celor mai frecvente și mai grave zece blocaje în relația cu statul, astfel încât autoritățile să poată prioritiza intervențiile și să încerce rezolvarea lor, acolo unde este posibil, într-un interval scurt.
Un punct de interes este standardizarea modului în care se aplică procedurile și legislația, după exemple invocate de vicepremier privind solicitări diferite de documente în funcție de oraș sau ghișeu. Oana Gheorghiu a sugerat că o parte dintre probleme ar putea ține de proceduri sau de aplicarea neuniformă a legii, iar centralizarea sesizărilor ar putea scoate la iveală tipare care să permită corecții administrative, nu neapărat schimbări legislative.
Din perspectiva implementării, utilizatorii ar urma să completeze sesizarea printr-o interfață „prietenoasă” și să selecteze instituția vizată dintr-o listă. Vicepremierul a mai spus că sistemul este în lucru și că, după „antrenarea” unui model de inteligență artificială pentru clasificarea automată a problemelor, platforma ar putea genera și un răspuns, precum și un număr de urmărire (tracking number) pentru a vedea ce s-a întâmplat cu sesizarea; lansarea este estimată „în următoarele săptămâni”.
Recomandate

Guvernul a lansat platforma „Fără hârtie”, unde cetățenii pot reclama birocrația , potrivit unui anunț publicat de Digi24 . Noul instrument online, disponibil la adresa fara-hartie.gov.ro, permite persoanelor fizice, juridice și funcționarilor publici să semnaleze proceduri greoaie, cereri redundante de documente sau servicii care nu sunt digitalizate. Platforma colectează sesizările, le validează și le publică, iar utilizatorii pot urmări în timp real stadiul soluționării. La fiecare 30 de zile, Guvernul centralizează cele mai frecvente zece probleme și le transmite instituțiilor competente prin intermediul Comitetului pentru e-guvernare și reducerea birocrației. Dacă sunt necesare modificări legislative, cazurile ajung în grupuri de lucru care includ reprezentanți ai administrației, mediului asociativ și mediului de afaceri. Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat că platforma are rolul de a identifica punctual „ce-i doare cel mai des și mai rău pe cetățeni” în relația cu statul, astfel încât problemele recurente să fie prioritizate. Inițiativa se bazează pe mai multe principii: „O singură dată” – instituțiile nu mai solicită aceleași informații repetat; „Digital din start” – serviciile publice trebuie să fie accesibile online; interoperabilitate între instituții; transparență și centrare pe utilizator; accesibilitate pentru toți cetățenii. Platforma a fost dezvoltată cu sprijinul Serviciului de Telecomunicații Speciale, care asigură funcționarea și protecția datelor. Prin acest mecanism, Executivul încearcă să transforme reclamațiile individuale în măsuri concrete de simplificare administrativă și digitalizare, într-un context în care reducerea birocrației rămâne o promisiune constantă a reformei statului. [...]

Nicușor Dan spune că 2026 este „crucial” pentru ecosistemul de carte electronică de identitate , potrivit TVR Info . Declarația a fost făcută duminică seară, 22 martie, după o discuție la Bruxelles cu vicepremierul Oana Gheorghiu despre digitalizarea statului român și reforma companiilor de stat. Consemnează publicația că cei doi oficiali au convenit că anul acesta „este crucial” pentru finalizarea ecosistemului de carte electronică de identitate și a portofelelor digitale, în contextul în care identificarea și semnarea documentelor la distanță ar trebui să devină uzuale în relația cu administrația. „Cetățenii români, inclusiv cei din diaspora, au dreptul la servicii publice moderne, digitalizate și de calitate. Ei trebuie să se poată identifica și sǎ poatǎ semna documente de la distanță, iar majoritatea serviciilor publice ar trebui să fie simple și accesibile, fără drumuri la ghișeu”, a afirmat Nicușor Dan într-o postare pe X. Președintele a mai spus că în discuția de la Bruxelles a intrat și reforma companiilor de stat, pe care a numit-o „indispensabilă” și care, în opinia sa, „nu mai poate fi amânată”, legând-o de obiectivul unui stat mai eficient și de performanța companiilor aflate în proprietatea publică. [...]

Peste 4 din 5 români vor interacțiuni cu statul exclusiv online, fără drumuri la ghișeu , potrivit rezultatelor unui studiu realizat de AtlasIntel pentru Edge Institute , publicat pe 20 martie 2026. Cercetarea arată un sprijin puternic pentru digitalizare, dar și o nemulțumire clară față de modul în care statul implementează aceste schimbări. Aproximativ 78,5% dintre respondenți consideră digitalizarea un lucru bun, însă 83,4% spun că România este doar „puțin” sau „parțial” digitalizată. În același timp, 86,6% cred că ritmul actual al transformării digitale este prea lent, ceea ce indică un decalaj major între așteptările cetățenilor și capacitatea instituțiilor de a livra servicii moderne. Pentru majoritatea românilor, digitalizarea înseamnă în primul rând eliminarea cozilor și a birocrației. Printre principalele beneficii indicate se numără: posibilitatea de a rezolva problemele cu statul exclusiv online (82,3%) economisirea timpului (79,1%) acces mai rapid la informații și servicii (60,4%) reducerea birocrației (54,9%) Studiul arată că utilizarea serviciilor digitale este deja răspândită: peste 60% dintre români au plătit online taxe sau impozite în ultimul an, iar aproape jumătate au folosit programări online pentru diverse servicii. În plus, 70,9% dintre utilizatori se declară mulțumiți de experiența digitală, ceea ce sugerează că problemele țin mai degrabă de extinderea acestor servicii decât de funcționarea lor. În ceea ce privește prioritățile, românii își doresc în primul rând: o aplicație unică pentru documente personale (53,7%) servicii medicale digitalizate și acces la dosarul medical (50,3%) obținerea online a actelor și documentelor (37,8%) Totuși, există și temeri. Peste jumătate dintre respondenți sunt îngrijorați de accesul neautorizat la date personale, iar alții invocă riscuri legate de dependența digitală sau de conținutul generat de inteligența artificială. Concluzia studiului indică faptul că digitalizarea este percepută nu doar ca un progres tehnologic, ci ca parte a unei reforme mai ample a statului, în contextul în care 74,8% dintre români consideră corupția principala problemă, iar majoritatea cred că țara are nevoie de schimbări majore. [...]

Ministerul Economiei mută patru fluxuri administrative într-un singur portal digital , prin lansarea platformei PMAT, care promite depunere de dosare online, semnătură electronică, notificări automate și urmărirea în timp real a solicitărilor, potrivit Agerpres . Miza pentru companii este reducerea interacțiunilor la ghișeu și standardizarea relației cu statul, inclusiv în consultările pe proiecte de acte normative. Platforma PMAT (acronim pentru „Platforma pentru stimularea competitivității mediului de afaceri, asigurarea transparenței legislative, debirocratizare și simplificare procedurală”) ar digitaliza integral patru procese considerate „cheie”, conform ministrului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău . Ce procese intră în PMAT Din informațiile prezentate, platforma acoperă: Inițiative legislative și „testul IMM” : autoritățile pot lansa chestionare către IMM-uri atunci când pregătesc proiecte de acte normative cu impact asupra mediului de afaceri. Răspunsurile sunt consolidate în platformă și transmise către Grupul de Evaluare a Impactului Economic al Actelor Normative (GEIEAN), care votează electronic, iar avizul (favorabil, nefavorabil sau „de balotaj”) este emis digital. Incubatoare de afaceri : firmele care urmăresc obținerea titlului de incubator pot depune cererea, încărca documente și urmări traseul dosarului (inclusiv evaluare, raportare anuală și emiterea actelor) „100% online”. Reprezentanțe ale firmelor românești în străinătate : companiile pot deschide, prelungi, modifica sau închide o reprezentanță fără deplasare la ghișeu, prin depunere de cerere, încărcare documente, semnare digitală și descărcare autorizație. Consiliul Consultativ pentru Antreprenoriat (CCA) : membrii au un canal digital pentru propuneri și comunicări, iar ministerul poate gestiona fluxul intern „de la lansarea invitației până la finalizarea comunicării”. Ce se schimbă operațional pentru firme Ministrul susține că utilizatorii vor folosi un singur portal și un singur cont , iar dosarele vor fi depuse digital, cu semnătură electronică . Platforma ar urma să trimită notificări automate la fiecare etapă (termene limită, solicitări de clarificări, emitere de documente), iar fiecare dosar ar putea fi urmărit „în timp real” din contul propriu. Finanțare și context Platforma este realizată cu fonduri europene prin PNRR , Componenta 9 („Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare”), conform declarațiilor ministrului. În material nu sunt precizate termene de implementare, calendar de extindere sau indicatori de utilizare, astfel că impactul efectiv va depinde de adoptarea platformei de către autorități și de volumul de solicitări procesate prin PMAT. [...]

IMM-urile din producție pot accesa finanțări mixte pentru investiții verzi și digitale , prin programul SME Eco‑Tech, în care Banca Transilvania este bancă parteneră, potrivit informațiilor publicate de instituția de credit. Programul SME Eco‑Tech este derulat de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) , din fonduri elvețiene, în parteneriat cu băncile participante. Ținta sunt IMM-urile cu activitate în producție, iar finanțările sunt destinate proiectelor care îmbunătățesc amprenta asupra mediului prin transformare verde și digitală. Cum arată finanțarea: grant condiționat de credit Schema are două componente, iar grantul nerambursabil este condiționat de contractarea unui credit bancar în cadrul programului: Grant nerambursabil de până la 267.240 lei (echivalentul a 50.000 franci elvețieni ), reprezentând maximum 40% din cheltuielile eligibile ale proiectului de investiții. Credit bancar de minimum 400.860 lei (echivalentul a 75.000 franci elvețieni ), destinat finanțării a 60% din cheltuielile eligibile. Proiectele de investiții pot viza echipamente, tehnologii și soluții care contribuie la eficiență energetică și la reducerea consumului de resurse. Buget și criteriul de selecție: „primul venit, primul servit” Bugetul programului este de 288,8 milioane lei , din care 70% reprezintă contribuția din fonduri elvețiene și 30% contribuția MEDAT, asigurată din bugetul de stat. Evaluarea și finanțarea proiectelor se vor face în ordinea înregistrării complete a solicitărilor , ceea ce pune presiune pe pregătirea rapidă a documentației. În același context, Banca Transilvania precizează că are peste 500.000 de clienți IMM și micro , pe care îi include în ecosistemul său de susținere a antreprenoriatului. Pentru detalii despre program, banca indică pagina dedicată SME Eco‑Tech . [...]

Ministrul Economiei a anunțat demiterea șefului Autorității pentru Digitalizarea României, invocând blocaje și probleme de management în proiecte IT publice. Potrivit Economedia , Irineu Darău spune că decizia a fost luată împreună cu premierul și vicepremierul Oana Gheorghiu și o prezintă drept un „reset” necesar pentru relansarea digitalizării administrației. În mesajul public, Darău afirmă că digitalizarea statului „a stagnat în ultimii ani”, iar efectele se văd în funcționarea serviciilor publice folosite de cetățeni. El nu a detaliat un calendar sau un pachet complet de măsuri, dar a susținut că „nu se mai poate continua cu frâna de mână trasă”. Problemele invocate: proiecte întârziate, platforme cu erori și achiziții contestate Ministrul a indicat o serie de disfuncționalități și derapaje pe care le leagă de conducerea ADR și de modul de administrare a proiectelor: dificultăți și întârzieri la proiecte precum Cloudul Guvernamental , inclusiv pierderea în instanță a finanțării pentru specialiști, situație pe care o numește „gestiune financiară dezastruoasă”; lansarea unor platforme „cu erori majore”, greu de folosit pentru cetățeni; încercări de inițiere a unor achiziții mari „fără bază legală”; comunicare publică ce ar fi indus ideea că „s-au pierdut” zeci de milioane de euro, deși ar fi fost vorba despre economii, ceea ce ar fi alimentat confuzie și neîncredere; refuzul de a furniza date către ministerul coordonator și un climat în care „subalternii refuză monitorizări”, pe care îl descrie drept insubordonare și lipsă de transparență. Darău a mai spus că blocajele la platforme precum Ghișeul.ro sau SEAP nu ar trebui tratate ca incidente izolate, ci ca probleme de management al infrastructurii digitale. Ce urmează la ADR Oficialul afirmă că, în ultimele luni, au fost încercate corecții punctuale — inclusiv în zona semnăturii electronice și prin încercarea de a opri „licitații și achiziții dubioase” — însă acestea „nu e suficient”, motiv pentru care a fost necesară schimbarea conducerii. Autoritatea pentru Digitalizarea României era condusă până acum de Dragoș–Cristian Vlad. În informațiile prezentate nu sunt precizate numele succesorului, pașii procedurali ai tranziției sau termene pentru „accelerarea” promisă a proiectelor. [...]