Știri
Știri din categoria Companii
Porsche închide divizia de motoare pentru biciclete electrice și taie sute de posturi, într-o retragere care indică presiunea tot mai mare din segmentul premium al pieței europene de e-bike, nu doar o schimbare de direcție internă, potrivit Electrek.
Măsura ar urma să afecteze aproximativ 360 de angajați din Germania și Croația. Compania nu a precizat ce subsidiare sunt lovite cel mai puternic, însă publicația notează că impactul pare să se concentreze pe două achiziții importante din zona e-bike: producătorul german de motoare mid-drive (cu motor la pedale) Fazua și compania croată Greyp, specializată în biciclete electrice „conectate”.
Porsche își închide complet divizia Porsche eBike Performance, care dezvolta sisteme de propulsie de înaltă performanță pentru alți producători de biciclete. Inițiativa fusese prezentată de companie ca o încercare de a transfera „experiența Porsche” pe două roți.
În același timp, Porsche va continua să vândă biciclete electrice sub brandul propriu, însă acestea sunt fabricate de compania germană Rotwild, nu intern.
Motivul invocat pentru retragere este legat de „condiții de piață fundamental schimbate”, conform Financial Times, citat de Electrek. În context, decizia sugerează o răcire a apetitului pentru investiții în zona premium a bicicletelor electrice din Europa, într-un moment în care industria încă gestionează stocuri ridicate și vânzări mai slabe după vârful de cerere din perioada pandemiei.
Electrek leagă restructurarea și de presiunile mai largi asupra Porsche: scăderea profiturilor, efectele tarifelor din SUA și o repoziționare strategică spre modele cu motoare termice și hibride, alături de măsuri de reducere a costurilor.
În ultimii ani, Porsche își construise expunerea pe e-bike prin achiziții și creșteri de participații:
Pentru piață, închiderea diviziei de motoare indică faptul că, cel puțin pe termen scurt, investițiile în componente și platforme proprii pentru e-bike devin mai greu de justificat în segmentul premium, pe fondul cererii mai slabe și al presiunilor de cost.
Recomandate
Porsche își reduce investițiile în baterii, software și micromobilitate , închizând trei filiale pentru a redirecționa resursele către businessul principal de producție auto, potrivit Smart Car . Decizia face parte dintr-o reorganizare strategică inițiată de noul CEO, Michael Leiters , și semnalează o schimbare de priorități într-un moment de presiune comercială pe piețele-cheie. Compania va închide Cellforce Group (baterii), Porsche eBike Performance (sisteme de propulsie pentru biciclete electrice) și Cetitec (software pentru rețelele de bord, dezvoltat și pentru alte mărci din Grupul Volkswagen). Închiderea lor sugerează o pauză în extinderea „ecosistemului” din jurul mobilității și o retragere parțială din dezvoltarea internă a unor componente și soluții software. Ce filiale se închid și ce înseamnă operațional Cellforce Group : era responsabilă de cercetare și producție pentru baterii de înaltă performanță, considerată o piesă importantă în strategia de electrificare. După ce, în august 2025, Porsche a renunțat la planul de a construi o fabrică proprie de baterii, compania a rămas cu un rol de cercetare. Acum, odată cu orientarea către un „tren de propulsie deschis tehnologic” (adică fără o singură soluție impusă), Porsche indică faptul că va depinde mai mult de furnizori externi pentru baterii și alte componente critice. Porsche eBike Performance : era legată de zona de biciclete electrice premium a mărcii, prin dezvoltarea sistemelor de propulsie. Cetitec : dezvolta software pentru rețelele de bord pentru Porsche și pentru alte branduri din Grupul Volkswagen, ceea ce indică o reducere a ambițiilor de dezvoltare internă pe anumite segmente software. Reorganizare sub noul CEO, pe fondul presiunii din piață Michael Leiters, numit CEO la începutul acestui an, a spus într-o declarație că firma trebuie să se refocalizeze pe activitatea de bază și a descris închiderea filialelor drept o „decizie dureroasă”, dar necesară pentru reorganizare. În martie, el a prezentat un plan de „restructurare” pentru a face compania „mai suplă, mai eficientă” și cu produse „mai atractive”. În paralel, Porsche a început să iasă și din unele investiții non-core: în aprilie, compania a fost de acord să își vândă participațiile din Bugatti Rimac și Rimac Group către un consorțiu condus de firma de investiții din New York HOF Capital, conform sursei. Context: întârzieri pe electric și scăderi de vânzări în piețe-cheie Porsche a intrat puternic în zona electrică odată cu Taycan (lansat în 2019), însă ulterior a întâmpinat dificultăți în ritmul de lansare. Smart Car notează că Macan Electric a fost amânat aproape doi ani, pe fondul întârzierilor din dezvoltarea software la Cariad, divizia de software a Grupului Volkswagen. Pe partea comercială, presiunea se vede în cifrele de vânzări din primul trimestru, potrivit sursei: America de Nord : -11% China : -21% (livrări) Europa : -18% Germania : ușoară creștere Ce urmează: mai multă flexibilitate tehnologică, dar și electrificare în continuare Închiderea Cellforce este prezentată ca un semn al schimbării de direcție: de la ideea că tehnologia celulelor de baterie va fi un avantaj competitiv intern, către o abordare în care Porsche se bazează mai mult pe furnizori și își redirecționează resursele și către actualizarea și relansarea platformelor cu motoare cu ardere internă . Smart Car menționează că, în planificarea recentă, platformele pe benzină revin în prim-plan, deși anterior erau proiectate să aibă o pondere mică până în 2030. În același timp, compania își menține planurile pentru noi modele electrice și tranziția unor game: versiunea pe benzină a Macan ar urma să fie oprită, iar Macan să fie preluat de varianta complet electrică. Tot în acest an, Porsche ar urma să adauge o versiune complet electrică pentru Cayenne și mai multe derivate, pentru a-și susține poziția în segmentul SUV premium. [...]
O posibilă colaborare Apple–Intel la fabricarea de cipuri ar putea accelera mutarea producției în SUA și ar susține redresarea Intel , potrivit WinFuture , care scrie că cele două companii ar fi ajuns deja la un acord preliminar pentru utilizarea capacităților de producție ale Intel. Informația vine după un prim material apărut recent, conform căruia Apple ar fi discutat cu Samsung și Intel despre folosirea fabricilor lor pentru producția de semiconductori. De această dată, o a doua sursă susține că discuțiile cu Intel au trecut de faza de tatonare și s-ar fi concretizat într-o înțelegere provizorie. De ce contează: presiune politică și reorientarea producției către SUA Potrivit Wall Street Journal (citat de WinFuture), Apple și Intel ar discuta de peste un an o colaborare în care Intel ar produce cipuri după designul și specificațiile Apple — un rol pe care Apple îl atribuie în prezent în principal producătorului taiwanez TSMC . Miza ar fi creșterea ponderii producției de cipuri în Statele Unite. Publicația notează că existența acestor discuții ar fi legată de presiunea administrației americane actuale, iar un reprezentant guvernamental ar fi indicat interesul de a sprijini Intel. În acest context, WinFuture menționează că, de câteva luni, guvernul SUA este cel mai mare acționar al Intel, după o investiție de 10 miliarde de dolari (aprox. 45 miliarde lei) din fonduri publice în companie. Ce rămâne neclar: ce cipuri și la ce scară Deocamdată nu este cunoscut ce tipuri de cipuri ar putea ajunge să fie fabricate de Intel pentru Apple și nici amploarea viitoarei cooperări. WinFuture indică drept scenariu posibil ca Apple să înceapă cu cipuri pentru dispozitive mai accesibile, urmând ca, în funcție de randamentul producției (procentul de cipuri conforme), să extindă ulterior comenzile către divizia Intel Foundry. Reacția pieței: impuls puternic pentru acțiunile Intel Speculațiile despre un parteneriat cu Apple au avut deja efect în bursă. WinFuture scrie că, după primul raport, acțiunile Intel au urcat semnificativ, iar după materialul Wall Street Journal creșterea s-a accelerat, astfel încât titlurile Intel au câștigat aproape 14% într-o singură zi. [...]
Vânzările inițiale ale Huawei Pura 90 Pro indică o cerere solidă pentru noul vârf de gamă , cu aproximativ 170.000 de unități activate în primele cinci zile de la lansare, potrivit Huawei Central . Datele, atribuite unui „tipster” (sursă neoficială din industrie), sugerează un start comercial bun pentru seria Pura 90, într-o perioadă în care performanța pe segmentul premium este urmărită atent. Informația este atribuită contului DigitalChatStation , care susține că în total seria Pura 90 Pro ar fi ajuns la „aproape 170.000” de unități în cinci zile de la lansarea oficială. În aceeași raportare, se menționează că și modelul Pura X Max ar avea un volum semnificativ de unități activate. Cum se împart vânzările în serie, potrivit sursei neoficiale Conform aceleiași surse citate de publicație, distribuția pe modele ar fi următoarea: Huawei Pura 90 Pro: aproximativ 98.000 de unități vândute în 5 zile Huawei Pura 90 Pro Max: 73.000 de unități activate în 5 zile Publicația notează că, până acum, mai mulți „tipsteri” ar fi indicat că modelele Pura 90 Pro se vând mai bine decât generația anterioară, însă „lipsea o cifră exactă” privind livrările (shipment) atât pentru flagship-ul clasic, cât și pentru pliabile. Context: Pura X Max și așteptările de volum pe ciclul de viață Separat, DigitalChatStation ar fi indicat că pliabilul Pura X Max ar fi livrat aproximativ 198.000 de unități în nouă zile de la lansare. Materialul mai menționează așteptarea ca „întreaga gamă” să depășească 10 milioane de livrări pe durata ciclului de viață, fără a preciza o sursă oficială pentru această estimare. Datele nu sunt prezentate ca raportare oficială a Huawei, ci ca informații din piață, ceea ce înseamnă că nivelul de certitudine rămâne limitat până la o confirmare din partea companiei. [...]
SoftBank a redus la 6 miliarde de dolari (aprox. 27,6 miliarde lei) ținta împrumutului cu marjă garantat cu acțiuni OpenAI , după ce mai mulți creditori au contestat evaluarea folosită pentru colateral, potrivit The Next Web , care citează Bloomberg. Ajustarea înseamnă o tăiere de 40% față de discuțiile inițiale, la 10 miliarde de dolari. Împrumutul este un „margin loan” (credit garantat cu active financiare), iar particularitatea tranzacției este că garanția nu o reprezintă acțiuni listate, ci o participație într-o companie privată – OpenAI. În astfel de cazuri, apetitul băncilor depinde de cât de solidă este evaluarea și de cât de ușor poate fi valorificat colateralul într-un scenariu de stres. De ce contează: băncile nu validează la aceeași valoare „eticheta” OpenAI Publicația notează că discuțiile cu finanțatorii au continuat în ultimele săptămâni pe o structură mai mică, iar dimensiunea finală ar putea fi modificată din nou. Prețul nu a fost reanunțat; propunerea inițială ar fi avut o marjă indicativă de circa 425 puncte de bază peste SOFR (rata de referință în dolari), ceea ce ar duce costul împrumutului spre 7,9% la nivelurile curente ale dobânzilor. În spatele reducerii stă reticența creditorilor de a împrumuta împotriva unei evaluări foarte ridicate a OpenAI – 852 miliarde dolari post-money, stabilită într-o rundă primară din martie. The Next Web indică două elemente care ar fi cântărit în analiza finanțatorilor: semnale din piața secundară , unde discuțiile de preț pentru pachete de acțiuni OpenAI ar fi fost sub nivelul de 852 miliarde dolari, iar vânzătorii ar fi depășit cumpărătorii cu aproximativ 5 la 1 în unele „locuri” recente; nivelul de îndatorare deja construit de SoftBank în jurul expunerii pe OpenAI, ceea ce reduce „perna” băncilor dacă valoarea colateralului scade. Expunerea SoftBank pe OpenAI și presiunea pe lichiditate Conform articolului, expunerea cumulată angajată a SoftBank față de OpenAI ar urma să ajungă la aproximativ 64,6 miliarde dolari (aprox. 297 miliarde lei) după închiderea unui follow-on de 30 miliarde dolari, ceea ce ar duce participația grupului la circa 13%. Pentru a finanța această poziționare, Masayoshi Son ar fi vândut integral deținerea în Nvidia (aprox. 5,83 miliarde dolari) și participația rămasă în T-Mobile (aprox. 12,73 miliarde dolari) în intervalul iunie–decembrie 2025, iar apoi ar fi contractat un „bridge loan” (finanțare-punte) de 40 miliarde dolari pentru follow-on, sindicalizat către opt bănci. Datoria grupului este indicată la aproximativ 20,45 trilioane yeni (135 miliarde dolari, aprox. 621 miliarde lei). Un împrumut cu marjă, chiar redus, ar împinge mai departe acest nivel, însă ar fi o finanțare colateralizată și flexibilă (poate fi trasă și refinanțată), nu o datorie „înghețată” în obligațiuni pe termen lung. Ce urmează: testul vine din costul final și din următoarele repere de piață The Next Web argumentează că miza nu este doar dacă SoftBank închide la 6, 8 sau revine la 10 miliarde dolari, ci ce spune această traiectorie despre cât sunt dispuse băncile să crediteze împotriva capitalului privat din AI . În perioada următoare, câteva repere ar putea influența percepția de risc: raportarea rezultatelor SoftBank la început de august, moment în care OpenAI ar urma să publice date actualizate de venituri, precum și următoarele tranzacții din piața secundară. În plus, articolul menționează că alți deținători de acțiuni OpenAI – precum Andreessen Horowitz și D. E. Shaw Ventures, descriși ca achizitori recenți – ar urmări îndeaproape procesul SoftBank, iar poziția OpenAI privind folosirea acțiunilor drept colateral ar putea deveni mai prudentă dacă prețurile de finanțare se deteriorează. [...]
Guvernul aprobă o creștere salarială de 6,5% la Romgaz, cu un cost suplimentar de 40,7 milioane lei în 2026 , pe fondul celui mai mare program de investiții din istoria companiei și al riscului de pierdere a personalului specializat, potrivit HotNews . Majorarea intră în vigoare de la 1 iunie 2026 și a fost decisă printr-un memorandum adoptat de Guvern. Executivul leagă explicit creșterea salariilor de presiunea operațională și de investițiile planificate în acest an, evaluate la aproximativ 5,6 miliarde lei. De ce contează: costuri mai mari într-un an cu investiții record Impactul imediat este în bugetul de personal: Romgaz estimează că, după aplicarea majorării, cheltuielile de personal din 2026 vor crește cu 40.654.000 lei, până la 1,163 miliarde lei. Guvernul argumentează că menținerea și motivarea angajaților este „o condiție esențială” pentru atingerea obiectivelor operaționale și investiționale, invocând rolul strategic al companiei în securitatea aprovizionării cu gaze și în stabilitatea pieței interne. Motivația Guvernului: retenția personalului și decalajul față de industrie În document sunt menționate două justificări principale: riscul migrării personalului către companii concurente, în condițiile în care competențele din domeniu sunt căutate pe piața muncii; evoluția sub media industriei a majorărilor salariale la Romgaz în perioada 2021–2025, cu diferențe față de media industriei de -1,3% (2021), -0,2% (2022), -4,4% (2023), 4,2% (2024) și -9,0% (2025) , ceea ce ar indica o deteriorare a poziționării salariale relative. Hotărârea vine după ce ultima majorare salarială la Romgaz a fost aplicată la 1 mai 2025, de 4,4%, despre care Guvernul spune că a fost sub nivelul inflației, rezultând o scădere reală a veniturilor. Investițiile invocate în memorandum Executivul leagă creșterea salarială de proiecte și angajamente majore, între care: exploatarea gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep ; finalizarea centralei de la Iernut ; cheltuielile asociate preluării activității operaționale a Azomureș , în contextul negocierilor anunțate anterior de Romgaz (detalii în materialul HotNews ). În esență, Guvernul tratează majorarea de 6,5% ca pe o măsură de stabilizare a forței de muncă într-un an în care Romgaz are simultan investiții mari și obiective operaționale cu miză pentru piața de gaze. [...]
Acțiunile Intel s-au triplat în 12 luni, dar redresarea depinde încă de fabrici, nu de relații , arată o analiză din The Next Web , care notează că CEO-ul Lip-Bu Tan nu le-a explicat încă pe larg majorității angajaților planul concret pentru produse și producție. Tan, numit CEO în martie 2025, și-a petrecut primele 14 luni mai ales construind relații în afara companiei, în locul unei restructurări interne. În acest interval, Intel a atins un record al acțiunii în aprilie, inclusiv un salt de 24% într-o singură zi, iar în luna aprilie titlurile au urcat cu 114% — cea mai bună lună din cei 55 de ani ai companiei pe Nasdaq, potrivit articolului. Relațiile au împins povestea bursieră, dar execuția rămâne testul Materialul susține că impulsul de pe bursă a fost alimentat de o serie de mișcări și semnale externe: Tan ar fi câștigat sprijinul lui Donald Trump, ar fi încheiat un parteneriat cu Elon Musk și ar fi atras interesul Apple. În paralel, guvernul SUA a devenit al treilea cel mai mare acționar Intel după o investiție de 8,9 miliarde de dolari (aprox. 40 miliarde lei) în august 2025, prin care a obținut o participație de 9,9% la 20,47 dolari/acțiune — pachet evaluat acum la aproximativ 36 miliarde de dolari (aprox. 165 miliarde lei), conform aceleiași surse. Miza pentru investitori este dacă aceste relații se vor traduce în comenzi și, mai ales, într-o producție competitivă. Peste o duzină de angajați actuali și foști au declarat pentru Bloomberg (citat de The Next Web) că Tan nu a explicat pe scară largă planul specific de reparare a produselor și a producției. Unde se rupe lanțul: cost, randament și calendarul 18A Problema centrală rămâne performanța operațională a fabricilor. The Next Web citează New Street Research, potrivit căruia costul Intel per cip este de aproximativ trei ori mai mare decât al TSMC , liderul industriei. Cea mai mare parte a diferenței (peste 40%) ar veni din „yield” (randament) — proporția de cipuri utilizabile obținute într-un ciclu de producție: Intel ar fi la circa 65%, în timp ce TSMC depășește 80%. Doar 8% din diferența de cost ar fi pusă pe seama costurilor mai mari cu forța de muncă din SUA. În acest context, procesul de fabricație 18A — pe care Intel își leagă viitorul de foundry (producție la comandă pentru terți) — „se îmbunătățește, dar nu este încă competitiv”, iar randamentele ar urma să ajungă la niveluri standard în industrie abia în 2027, potrivit articolului. Totodată, compania ar fi ratat cerere în ultimul trimestru raportat, parțial din cauza alocării insuficiente de capacitate pentru comenzile în revenire din zona de cipuri pentru centre de date. Pariul financiar: evaluarea anticipează rezultate care nu sunt garantate Intel a depășit așteptările Wall Street în T1 2026 cu venituri de 13,6 miliarde de dolari (aprox. 62 miliarde lei), față de consensul de 12,3 miliarde de dolari, iar veniturile din data center și AI au crescut cu 22% de la an la an, conform sursei. The Next Web argumentează însă că raliul acțiunii încorporează deja un scenariu optimist: producția devine competitivă, Apple și alți clienți plasează comenzi, proiectul „Terafab” livrează, iar 18A atinge randamentele necesare pentru ca foundry să fie viabil economic. Articolul concluzionează că „optimismul este real, dar condiționat”: fiecare dintre aceste rezultate este posibil, însă niciunul nu este sigur, iar diferența dintre „graficul acțiunii” și „realitatea din fabrică” ar urma să decidă următoarele 12 luni ale mandatului lui Lip-Bu Tan. [...]
