Știri
Știri din categoria Auto
Mercedes-Benz mizează pe autonomie și încărcare ultrarapidă pentru China, odată cu debutul la Salonul Auto Beijing 2026 al unui nou GLC complet electric dedicat pieței locale, potrivit smartcar. Modelul vine cu o arhitectură de 800V, autonomie CLTC de peste 700 km și încărcare la 330 kW, într-un pachet care urmărește să reducă una dintre principalele bariere ale adopției EV: timpul de alimentare și utilizarea pe distanțe lungi.
Noul GLC electric pentru China are un ampatament de 3.027 mm (record pentru familia GLC, conform sursei) și o lungime de 4.933 mm, cu accent pe spațiul pentru pasagerii din spate. În premieră, este menționată și o configurație cu șase locuri, cu scaune individuale pe rândul al doilea, iar spațiul este prezentat ca depășind actualul GLE.
Din perspectiva utilizării de zi cu zi, elementul central este sistemul electric:
Propulsia include un motor pe puntea spate cu reductor electric în două trepte (pentru echilibru între accelerație la viteze mici și eficiență la viteze mari), iar versiunea cu două motoare și tracțiune integrală are o putere combinată de 310 kW.
La nivel de dinamică, modelul este anunțat cu suspensie pneumatică „de origine S-Class”, cu funcție de ajustare activă pe baza „pre-vizionării” drumului. Opțional, este disponibilă direcția integrală (roți spate directoare), iar raza de bracaj este indicată la 5,6 m.
În interior, Mercedes-Benz introduce un ecran „fără îmbinări” de 39,1 inci, integrat cu sistemul MB.OS și cipul Qualcomm 8295P, cu funcții de afișare împărțită și divertisment separat pentru pasagerul din dreapta.
Asistentul vocal „Xiaoben” este descris ca integrând modelul lingvistic Doubao și suport pentru interacțiune în cantoneză și dialectul Sichuan, cu control asupra unor funcții precum iluminarea, climatizarea și masajul scaunelor.
Pentru conducerea asistată, sursa menționează o soluție „doar pe bază de camere” (pure vision), dezvoltată împreună cu Momenta, cu planul ca în T2 2026 să acopere asistența de tip „pilot” atât pe autostradă, cât și în oraș.
La exterior, grila „în formă de scut” include 942 LED-uri programabile, cu efecte luminoase la deblocare și încărcare. În habitaclu, plafonul panoramic folosește o tehnologie brevetată cu 162 elemente luminoase în formă de emblemă, completate de iluminare ambientală în 64 de culori. Sunt menționate și trei culori noi dedicate: „Zixi Silver”, „Yunwu Blue” și „Moyu Gray” (denumiri redate conform transliterării din sursă).
În acest stadiu, materialul nu oferă informații despre preț, data exactă a lansării comerciale sau piețele din afara Chinei.
Recomandate
Renault își mută pariul de creștere din China în India , pe fondul unei piețe chineze pe care o consideră „saturată” și cu ritm de creștere în încetinire, în timp ce păstrează în China doar capacități de cercetare și dezvoltare pentru a accelera lansarea de modele destinate altor regiuni, potrivit Wall-Street . Grupul francez nu mai vinde mașini în China din perioada pandemiei, când și-a grăbit ieșirea de pe cea mai mare piață auto din lume. În locul unei reveniri comerciale, Renault spune că folosește centrul său de R&D din China pentru a scurta ciclurile de dezvoltare ale noilor modele și pentru a răspunde presiunii venite de la constructorii chinezi care au intrat deja în Europa. De ce Renault nu vrea să reintre în China În primăvara lui 2020, Renault și-a vândut participația în joint-venture-ul cu Dongfeng (înființat în 2014). Colaborarea a produs inclusiv Renault Kwid, model care a stat la baza Dacia Spring; mașina este în continuare fabricată de Dongfeng pentru Grupul Renault, însă francezii spun că nu urmăresc relansarea vânzărilor sub marca Renault în China. Ivan Segal, Director Global pe Vânzări și Operațiuni la Renault, a explicat la o discuție la care a participat Wall-Street.ro că decizia ține de maturizarea pieței chineze: „Pentru că am fost în China, iar acum nu mai suntem prezenți acolo, la fel ca și alți jucători, pentru că piața auto chineză este saturată.” Acesta a adăugat că ritmul de creștere al pieței chineze a încetinit și „ar putea chiar să fie în declin”, în timp ce India a atins un record de vânzări în 2025. În articol este menționată comparația de volum: India, „circa 4,5 milioane de unități anual”, față de „peste 34 de milioane de unități” absorbite de China în 2025. India, pivotul planului de expansiune în afara Europei Renault își leagă creșterea din afara Europei de planul „futuREady”, care include o țintă de +23% la vânzările globale până în 2030 și lansarea a 14 modele noi în afara Europei. În acest context, compania indică India drept piață-cheie și urmărește exporturi anuale din India de 2 miliarde de euro până în 2030 , nu doar în vehicule, ci și în componente, tehnologii și servicii de inginerie. Segal a argumentat că Renault are deja infrastructura necesară în India — producție, cercetare și dezvoltare și o rețea extinsă de dealeri — în timp ce în China „mai păstrează doar niște hub-uri de cercetare și dezvoltare” pentru a învăța cum să recupereze la „accelerarea industrială” (adică scurtarea timpilor de la proiectare la producție). Context: performanța Renault în India și miza pe Duster Deși vede India ca motor de creștere, Renault pornește de jos în clasament: în 2025, potrivit datelor Autocar India citate în articol, francezii au vândut 36.420 de mașini , cu o cotă de piață de 0,81% , în scădere de la 1% în 2024, ceea ce i-a plasat „cu greu” pe ultimul loc în top 10. În lipsa noii generații Duster, gama Renault din India s-a concentrat pe Kwid, Kiger și Triber , iar compania își leagă acum așteptările de revenirea lui Duster, descris ca un model care a avut succes în trecut pe această piață. Lecția economică: China rămâne „școală” de viteză, nu piață de vânzare Pentru Renault, China nu mai este o destinație comercială prioritară, ci un instrument operațional: păstrarea R&D-ului local urmărește să crească viteza de dezvoltare a produselor și să întărească poziția în Europa, unde concurența constructorilor chinezi se intensifică. În paralel, pariul pe India arată o repoziționare către piețe emergente unde grupul consideră că există încă spațiu de creștere și unde are deja o bază industrială pe care o poate extinde. [...]
Smart readuce în prim-plan mașina mică de oraș , iar Concept #2 indică o schimbare operațională importantă: marca revine la formatul cu două locuri, după ce producția vechiului Fortwo s-a oprit în 2024, potrivit ArenaEV . Miza este una practică pentru mobilitatea urbană: un model mai compact decât majoritatea electricelelor de azi, dar cu autonomie și încărcare mult îmbunătățite față de generația anterioară. Concept #2 este prezentat ca o avanpremieră a viitorului „două locuri” Smart: păstrează silueta familiară (două uși, capotă aproape inexistentă, roți împinse spre colțuri), însă crește în dimensiuni. Modelul măsoară 2.792 mm lungime, cu aproape 30 cm mai mult decât primul Smart și cu 97 mm peste ultimul Smart EQ ForTwo electric. Dimensiuni: mai mare decât un „micro”, încă foarte mic pentru standardele EV ArenaEV notează că „vina” pentru creșterea în lungime ar aparține Mercedes-Benz, care ar fi urmărit un automobil mai modern și mai confortabil. Chiar și așa, Concept #2 rămâne mult sub dimensiunile uzuale ale mașinilor electrice: este cu 840 mm mai scurt decât Fiat 500e; este cu aproape 1 metru mai scurt decât Renault Twingo E-Tech; e mai mare decât „cvadricicluri” precum Citroën Ami, dar mai mic decât aproape orice altă mașină de pe șosea. Platformă nouă și salt la autonomie și încărcare Sub caroserie, Smart folosește o platformă nouă, Electric Compact Architecture (ECA). Producătorul nu a publicat toate detaliile tehnice, însă a indicat câteva ținte relevante: autonomie de 400 km (CLTC – un standard de testare chinezesc, de regulă mai optimist decât ciclurile europene); încărcare 10%-80% în mai puțin de 20 de minute; funcție Vehicle-to-Load (V2L), adică alimentarea unor consumatori externi (de exemplu laptop sau un grătar electric) din bateria mașinii. Prin comparație, vechiul model ar fi avut o autonomie de circa 135 km, conform aceleiași surse. Design Mercedes, tehnologie Geely; debut în octombrie Conceptul a fost desenat de echipa Mercedes-Benz, dar folosește tehnologie de la Geely, descris ca un amestec între „stil german” și „hardware chinezesc”. La exterior apar elemente care s-ar putea să nu ajungă pe versiunea de serie (de exemplu luminile de zi care scriu „#2”, mânerele-„curele” din piele sau plafonul cu finisaj auriu). Pentru interior nu există încă fotografii, însă Smart spune că va fi „premium”. Versiunea de producție urmează să debuteze oficial la Salonul Auto de la Paris , în octombrie, iar vânzările ar urma să înceapă mai întâi în Europa și Marea Britanie. [...]
Producătorul chinez de mașini electrice Xpeng intră pe piața din România , iar mișcarea vine printr-un aranjament de distribuție regional care poate accelera concurența în segmentul electricelor, potrivit Profit . Modelele Xpeng vor fi distribuite local de compania maghiară AutoWallis și partenerul său din joint-venture, grupul portughez Salvador Caetano. Cei doi au un acord cu Xpeng semnat în toamnă, care acoperă și distribuția în Ungaria, Slovenia și Croația. Startul vânzărilor în România este așteptat la începutul verii. Distribuție regională și extindere rapidă în Europa Intrarea în România este parte dintr-o extindere internațională pe care Profit o descrie drept „agresivă”, după ce Xpeng a lansat anul trecut pe 11 piețe doar în Europa. AutoWallis și Salvador Caetano au deschis primele reprezentanțe Xpeng din Europa Centrală și de Est în martie, în Budapesta și Trzin, lângă Ljubljana, conform informațiilor din articol. Ce miză vede distribuitorul în România CEO-ul AutoWallis, Gábor Ormosy, indică un potențial de volum peste nivelul inițial din alte piețe din regiune: „Comparativ cu cele trei piețe unde am început deja operațiunile (pentru Xpeng – n.r.) în 2025, România reprezintă o oportunitate suplimentară pentru un volum al vânzărilor de aproximativ 60%”. Portofoliul de modele: 4 acum, 7 în 2026 În regiune, oferta Xpeng include în prezent 4 modele, iar planul este să ajungă la 7 modele în 2026, potrivit lui Marko Družijanić, director de marcă al Xpeng, citat de Profit. Feedback-ul inițial al clienților a fost „foarte încurajator”, conform aceleiași surse. Articolul menționează că Xpeng are sediul în Guangzhou , însă fragmentul furnizat nu include detalii suplimentare despre gama care va fi adusă în România, prețuri sau rețeaua locală de service. [...]
BMW păstrează încărcarea la 250 kW pe noul i7, deși crește autonomia la 729 km , o decizie care poate conta în utilizarea de zi cu zi și în comparația cu rivalii premium. Potrivit WinFuture , faceliftul pentru BMW i7 și Seria 7 a fost prezentat la Auto China , cu schimbări majore la interior și ajustări discrete de design, iar lansarea comercială în Germania este programată pentru 28 mai 2026. Încărcare mai lentă decât rivalii, în ciuda bateriei noi Conform Auto Motor Sport (citată de publicație), versiunile electrice BMW i7 primesc baterii noi cu celule cilindrice (generația a șasea), cu 112,5 kWh capacitate netă , însă fără arhitectură de 800 de volți . În practică, asta limitează viteza de încărcare: putere maximă de încărcare: 250 kW 10%–80% în circa 28 de minute În același context, sursa notează că Mercedes EQS încarcă „semnificativ mai repede” , ceea ce pune presiune competitivă pe BMW într-un segment în care timpul de încărcare devine un criteriu de achiziție, mai ales pentru flote și clienți care fac frecvent drumuri lungi. Autonomie mai mare și interior cu „Noua Clasă” Pe partea de eficiență, autonomia crește la: BMW i7 50 xDrive: până la 728 km (WLTP) BMW i7 60 xDrive: până la 729 km (WLTP) La interior, BMW introduce pentru prima dată pe această gamă concepte de operare din „Noua Clasă”, inclusiv Panoramic iDrive (un afișaj pe toată lățimea bazei parbrizului). Configurația de ecrane include și un display central de 17,9 inci , plus un ecran de 14,6 inci pentru pasagerul din față . Pentru locurile din spate rămâne Theater Screen de 31,3 inci , acum completat cu o cameră pentru videoconferințe . Design, motorizări și calendar: ce se schimbă și când La exterior, modificările menționate sunt în principal la partea frontală: o față mai „plată”, elemente orizontale în „rinichii” grilei iluminate și faruri mai înguste, integrate parțial în prizele laterale de aer. Gama păstrează și motorizări cu ardere internă. BMW 740 xDrive vine cu un motor cu șase cilindri de 400 CP și sistem mild-hybrid la 48 V , iar un V8 este anunțat pentru o etapă ulterioară. Producția la uzina BMW din Dingolfing ar urma să înceapă în iulie 2026 . Prețuri în Germania: de la 117.900 euro la 182.400 euro Pentru piața germană, prețurile de pornire comunicate sunt: BMW 740 xDrive : 117.900 euro (aprox. 586.000 lei) BMW i7 50 xDrive : 121.400 euro (aprox. 604.000 lei) BMW 750e xDrive : 133.900 euro (aprox. 666.000 lei) BMW i7 M70 xDrive : 182.400 euro (aprox. 907.000 lei) Miza pentru BMW este să susțină promisiunea de autonomie ridicată și modernizarea masivă a interfeței, în timp ce absența arhitecturii de 800 V rămâne un punct vulnerabil într-o clasă în care clienții compară direct timpii de încărcare. [...]
România a avut cel mai mare declin al pieței auto din Europa în T1, -19% , în condițiile în care piața europeană a crescut cu 4% în aceeași perioadă, potrivit datelor citate de Biziday . Scăderea vine pe fondul unei cereri slabe și al incertitudinilor legate de programul Rabla , în timp ce, la nivel european, martie a adus o accelerare puternică a înmatriculărilor de mașini electrice. România, contra-ciclu față de Europa În primele trei luni ale anului, în Europa s-au vândut 3,38 milioane de autoturisme noi (+4%). În România, piața a scăzut cu 19%, până la 27.300 de unități, cel mai mare declin din Europa, conform ACEA (Asociația Constructorilor Europeni de Automobile) , citată în material. Pe segmentul de motorizări convenționale, reculul este mai pronunțat: în România, vânzările de mașini pe benzină au scăzut cu 18%, iar cele diesel cu 25%. Electricele au accelerat în martie, pe fondul scumpirii carburanților La nivel european, vânzările de autoturisme noi au crescut cu 11% în martie (față de martie 2025), până la 1,58 milioane de unități. Înmatriculările de mașini electrice au urcat cu 41% în aceeași lună. Biziday notează că, la final de februarie, a fost declanșat războiul din Orientul Mijlociu, iar prețurile carburanților s-au scumpit considerabil. Pe piețe mari precum Germania, Franța și Italia, vânzările de electrice au crescut cu 66%-72%. În România, în martie s-au înmatriculat 679 de mașini electrice, cu 148% mai multe decât în martie 2025. În paralel, înmatriculările de hibride plug-in (hibride care se pot încărca la priză) au urcat cu o treime în regiune, în timp ce benzina a scăzut cu 10% și motorina cu 14%. Dacia: scădere în Europa și semnal de alarmă pe piața locală Dacia a vândut 153 de mii de mașini în Europa, în scădere cu 17,7% față de primele trei luni ale anului trecut. Într-o discuție cu jurnaliști români, Frank Marotte, director de marketing, vânzări și operațiuni al mărcii Dacia, a descris piața din România drept „deprimată”, potrivit Economedia . Tot Economedia îl citează pe Mihai Bordeanu, managing director Dacia brand South Eastern Europe și country head România, care pune lipsa de comenzi și pe incertitudinea privind programul Rabla, afirmând că marca este „mai lovită” de absența acestuia decât alți jucători. De ce contează Datele indică o ruptură între dinamica pieței auto din România și trendul european: în timp ce Europa crește și electrificarea accelerează în martie, piața locală rămâne în contracție, cu scăderi puternice la benzină și diesel și cu o dependență ridicată de stimulente precum Rabla pentru susținerea cererii. Pentru importatori și producători, asta înseamnă presiune pe volume și planificare mai dificilă a vânzărilor în 2026. [...]
Volkswagen va vinde în paralel două generații de Golf după 2028 , mizând pe o tranziție mai lentă către electric: un Golf complet electric (Golf 9) și actualul Golf „electrificat” cu motoare termice, potrivit Motor1 . Decizia implică menținerea a două arhitecturi tehnice distincte în ofertă, cu efect direct asupra producției, investițiilor și poziționării comerciale a celui mai important model compact al mărcii. Două platforme, două Golf-uri în showroom Kai Grünitz , șeful dezvoltării tehnice la Volkswagen, a confirmat că după lansarea pe piață a Golf 9 vor exista „două platforme diferite”: una pentru versiunea electrică și una pentru versiunea cu motor termic. Concret, conform declarațiilor sale: actuala platformă MQB Evo rămâne în producție pentru Golf-ul cu motor termic, inclusiv cu plug-in hybrid (hibrid cu încărcare la priză); Golf 9 va fi „un Golf complet nou, electric”, construit pe noua platformă SSB (o arhitectură dedicată modelelor electrice). Motor1 notează că Golf 9 este așteptat să fie complet electric și nu înainte de 2028 . Ce spune Volkswagen despre stadiul proiectului și direcția de design Thomas Schäfer, CEO Volkswagen, a spus că proiectul este „pe drumul cel bun” și a descris pozitiv prototipurile văzute intern, inclusiv un model la scară reală prezentat în noiembrie anul trecut. El a indicat și că reacția conducerii a fost favorabilă după o prezentare internă de final de an. În privința designului, Grünitz a afirmat că forma finală este aproape stabilită și că, din perspectivă de design, noul Golf electric ar fi „96–97%” gata. Ca direcție, el a făcut o trimitere la Golf IV , sugerând un aspect „modern” și „atemporal”. Separat, articolul amintește poziția lui Schäfer privind numele: deși au existat discuții ca ID.3 să fie redenumit „Golf”, conducerea a decis că „nu este un Golf”, iar modelul îmbunătățit va rămâne ID.3, cu numele „Neo”. De ce contează: tranziție mai prudentă, complexitate mai mare Menținerea în paralel a unui Golf electric și a unui Golf cu motor termic electrificat sugerează o strategie de tranziție care încearcă să păstreze volumele și baza de clienți, fără a forța o trecere bruscă la electric. În același timp, abordarea presupune gestionarea simultană a două platforme și, implicit, a unei complexități operaționale mai mari în dezvoltare și producție. În acest moment, Motor1 nu oferă detalii despre prețuri, fabrici, capacități de producție sau calendar de lansare mai precis decât reperul „nu înainte de 2028”. [...]
