Știri
Știri din categoria Auto
China a introdus reguli care blochează pe piață noile modele de electrice prea „grele” energetic, într-o încercare de a tempera creșterea dimensiunilor și a masei mașinilor, pe fondul presiunii tot mai mari asupra infrastructurii urbane, potrivit Digi24.
Miza este una de reglementare cu efect direct asupra producătorilor: de la 1 ianuarie 2026, un standard național obligatoriu interzice producerea, vânzarea sau înmatricularea noilor modele de vehicule electrice care nu îndeplinesc cerințele privind consumul de energie. Măsura urmărește, implicit, să limiteze trendul către mașini tot mai mari și mai grele.
Postul public China Central Television (CCTV), citat de Bloomberg, arată că un autoturism electric obișnuit din China cântărea 1.704 kg în 2024, cu aproximativ o treime mai mult decât în 2012. În paralel, multe SUV-uri și monovolume populare au ajuns să se apropie sau chiar să depășească 2 metri în lățime.
Autoritățile au început să trateze această evoluție ca pe o problemă practică: vehiculele mai mari pun presiune pe infrastructura existentă, inclusiv pe parcări proiectate după standarde stabilite în urmă cu un deceniu. CCTV menționează un exemplu de vehicul măsurat cu aproape 2,3 metri lățime, în condițiile în care lățimea standard a locurilor de parcare este de 2,4 metri.
Potrivit experților citați de CCTV, unul dintre factorii principali este cursa pentru autonomie: unii producători promovează modele care pot parcurge până la 1.000 km cu o singură încărcare, ceea ce poate implica baterii de până la 800 kg.
În plus, competiția intensă din piața chineză a dus la adăugarea de dotări de confort și „stil de viață” pentru diferențiere: unele modele sunt prezentate ca „spații de locuit mobile” (pentru lucru, vizionare de conținut, pauze), iar unele includ chiar toalete în mașină.
Standardul intrat în vigoare la începutul lui 2026 introduce un filtru de acces pe piață pentru noile modele, prin criteriul consumului de energie. Digi24 nu detaliază pragurile tehnice sau modul de testare, însă efectul practic este că producătorii vor fi împinși să optimizeze masa și dimensiunile vehiculelor pentru a se încadra în cerințe.
Recomandate
Volkswagen se repoziționează spre mașini electrice mici, cu volum mare , după ce a strâns peste 70.000 de comenzi într-un interval de câteva săptămâni pentru noul ID. Polo și modelele înrudite, într-un moment în care marja operațională a grupului a coborât la 3,8%, potrivit ArenaEV . Miza este dublă: creștere prin produse de masă și reducerea costurilor, pe fondul presiunilor din China și al unor cheltuieli neașteptate în SUA. Modelul ID. Polo este prezentat ca piesă centrală într-o nouă generație de hatchback-uri electrice subcompacte, cu accent pe utilizare cotidiană și spațiu interior obținut prin arhitectura „skateboard” (bateria în podea, motor electric compact). În cifre, ID. Polo are 4.053 mm lungime și un ampatament de 2.600 mm; comparațiile din material îl plasează între Renault 5 E-Tech (mai scurt) și Peugeot e-208 (ușor mai lung). ArenaEV notează și o capacitate a portbagajului între 490 și 1.330 litri. Presiune pe profit, dar semnale de cerere în Europa La nivel de grup, veniturile din vânzări au ajuns la 158,1 miliarde euro (aprox. 790,5 miliarde lei) în primul semestru, aproape de 158,4 miliarde euro (aprox. 792 miliarde lei) din perioada similară a anului trecut. Totuși, rezultatul operațional a scăzut cu 11,6%, la 5,9 miliarde euro (aprox. 29,5 miliarde lei), ceea ce împinge managementul spre reducerea bazei de costuri și accelerarea deciziilor. Un factor punctual menționat este oprirea producției ID.4 la Chattanooga , care ar fi generat aproximativ 0,5 miliarde euro (aprox. 2,5 miliarde lei) în cheltuieli neașteptate și ar fi coborât marja operațională a mărcii VW (autoturisme) la 2,4%. Pe piețe, tabloul este contrastant: China : piața totală ar fi scăzut cu 20%, iar livrările din asocierile locale ale VW ar fi coborât cu 31,6%, pe fondul concurenței puternice a mărcilor locale de electrice. Europa de Vest : comenzile pentru vehicule complet electrice au crescut cu peste 50% în trimestrul al doilea, un semnal că cererea rămâne solidă în regiune. Reorganizare și țintă de economii în producție În paralel cu pivotul de produs, grupul derulează „cel mai amplu program de restructurare din istoria sa”, cu obiective precum reducerea complexității, eliminarea modelelor cu vânzări slabe și creșterea eficienței fabricilor, inclusiv prin renunțarea la mii de angajați (detaliile numerice ale reducerilor nu sunt precizate în material). A fost creat și un „Core Executive Committee”, iar un model de guvernanță pentru producția viitoare ar urma să apropie responsabilitățile regionale de uzine; economiile potențiale sunt estimate la 1 miliard euro (aprox. 5 miliarde lei) până în 2030 , doar în producție. În acest context, valul de comenzi pentru ID. Polo și „frații” săi capătă relevanță operațională: dacă se confirmă în livrări, poate susține strategia VW de a crește volumele în electrice cu modele mai accesibile, în timp ce compania încearcă să-și refacă marjele prin tăieri de costuri și simplificarea deciziilor. [...]
Ford și Geely vor folosi fabrica Ford din Valencia pentru a produce până la 500.000 de vehicule pe an , într-un pariu de reducere a costurilor și de apărare pe piața europeană în fața valului de electrice mai ieftine, potrivit Electrek . Proiectul ia forma unei societăți mixte (joint venture) care ar urma să producă în Europa atât modele Ford, cât și Geely, inclusiv un crossover electric și un nou model Bronco. O alianță pentru costuri mai mici și capacitate nefolosită Ford și Geely au anunțat o nouă societate mixtă pentru a fabrica „vehicule cu energie nouă” (electrice și hibride plug-in) destinate Europei la uzina din Valencia, Spania. Parteneriatul vizează utilizarea capacității subutilizate a fabricii, cu un potențial de producție de aproximativ 500.000 de vehicule anual. Miza economică este explicită: prin „punerea la comun” a volumelor de producție în Valencia, cele două companii spun că vor să „scadă costul fiecărui vehicul construit acolo”, pentru a concura cu electricele mai accesibile ale unor producători chinezi precum BYD și MG. Structura joint venture-ului și calendarul Acordul mai are de trecut „câteva obstacole de reglementare”, iar în forma propusă Ford ar deține 66% din societatea mixtă, iar Geely 34%. Dacă proiectul primește aprobările necesare, producția ar urma să înceapă în prima jumătate din 2027, iar primele vehicule sunt programate să iasă de pe linie în 2028. Până atunci, Ford spune că modelul Kuga (unul dintre cele mai vândute hibride plug-in din Europa) va rămâne în producție la Valencia. Ce modele ar urma să fie produse la Valencia Planul include dezvoltarea, ingineria și producția de modele electrice și hibride plug-in adaptate cumpărătorilor europeni. Concret, în fabrică ar urma să fie produse: un crossover „multi-energie” Ford , cu lansare estimată în 2028; două SUV-uri electrice Geely ; un nou model Bronco , descris ca „dur, compact, pregătit de aventură”. Ford a mai indicat anterior că noul Bronco ar urma să fie oferit cu mai multe tipuri de propulsie, inclusiv o versiune hibrid plug-in (PHEV). Pentru crossoverul Ford, publicația notează că este așteptat să folosească platforma Geely GEA („Global Intelligent Electric Architecture”) și să existe atât în variantă electrică, cât și hibrid plug-in. Componenta de reglementare: tarifele UE și producția locală Electrek mai arată că alianța ar avantaja Geely și prin prisma tarifelor: producția în Europa ar ajuta compania să evite tariful UE de 18,8% aplicat vehiculelor electrice importate din China. În același timp, Jim Baumbick, președintele Ford Europe, a justificat alegerea partenerului și urgența deciziei prin nevoia de investiții și competitivitate industrială în Europa: „Am ales un partener dispus să investească alături de noi în producția europeană și să concureze pe un teren de joc echitabil, construind în Europa, pentru Europa, și respectând aceleași reguli ca noi.” „Nu avem timp să așteptăm ca factorii de decizie să termine dezbaterile despre reforme. Acționăm acum pentru a construi un sistem industrial competitiv care întărește producția europeană, în loc să o ocolească.” Ce ar putea urma: tehnologie partajată, dincolo de producție Ford a sugerat că societatea mixtă „ar putea implica mai mult”, menționând că noile vehicule vor livra „experiențe digitale” avansate. În plus, un material Reuters (citat de Electrek) a relatat anterior despre discuții între Geely și Ford privind partajarea de tehnologie, inclusiv conducere automatizată și sisteme avansate de asistență pentru șofer (ADAS). Electrek nu precizează însă dacă aceste elemente sunt deja incluse în acordul anunțat acum. [...]
PPC Blue își consolidează prezența în noduri de tranzit printr-un contract pe cinci ani la Otopeni , unde a pus în funcțiune șapte stații ultra-rapide de încărcare pentru vehicule electrice, potrivit Economica . Proiectul vine după câștigarea unei licitații organizate de Compania Națională Aeroporturi București și mută o parte din infrastructura de încărcare în una dintre cele mai aglomerate locații din țară. Stațiile sunt instalate în parcarea Nord a Aeroportului Internațional Henri Coandă, în zona din apropierea Terminalului Plecări. Fiecare stație are o putere de 200 kW, iar infrastructura oferă în total 14 puncte de reîncărcare. Puterea totală instalată ajunge la 1,4 MW, ceea ce ar trebui să permită timpi mai mici de încărcare și o capacitate mai mare de deservire a utilizatorilor, conform datelor din articol. „Aeroportul Otopeni este unul dintre cele mai dinamice puncte de tranzit din țară, iar prezența noastră aici este un semnal clar că infrastructura de încărcare trebuie să fie acolo unde oamenii au nevoie de ea”, a declarat Andreea-Dana Popescu , director general PPC Blue România. Ce înseamnă operațional: licitație, amplasare, durată Contractul pentru instalarea și operarea infrastructurii a fost atribuit în urma unei licitații desfășurate prin Bursa Română de Mărfuri la 18 martie 2026 și are o durată de cinci ani. Din perspectiva utilizatorilor, miza este accesul la încărcare rapidă într-un punct de tranzit major, unde timpul disponibil pentru oprire este, de regulă, limitat. Context: extinderea rețelei și direcțiile de investiții PPC Blue spune că operează în prezent peste 1.400 de puncte de încărcare în toate județele, cu o putere totală instalată de peste 46 MW, în creștere cu aproximativ 27% față de finalul anului trecut. Compania indică pentru acest an trei direcții de dezvoltare: densificarea rețelei în zone cu trafic (retail, zone de afaceri, campusuri, parcuri industriale, zone turistice), echilibrarea infrastructurii între stații rapide pentru tranzit și încărcare AC (curent alternativ) în zone rezidențiale, precum și integrarea cu energie verde și soluții de stocare. [...]
Ucraina își extinde flota de mobilitate ușoară la front prin omologarea motocicletei electrice MUL.E , un vehicul gândit pentru teren greu și pentru logistică de proximitate, inclusiv evacuarea răniților, potrivit Focus . Miza este una operațională: armata ucraineană caută mijloace rapide, greu de detectat și capabile să funcționeze acolo unde infrastructura rutieră lipsește sau este distrusă. Ce aduce MUL.E în utilizarea de front Motocicleta este electrică, are tracțiune integrală și a fost dezvoltată, conform Ministerului ucrainean al Apărării, pentru cerințele războiului cu Rusia. Rolul ei declarat este de a transporta soldați cu echipament, încărcături mici și inclusiv răniți; poate tracta și o remorcă încărcată. Un element tehnic important este arhitectura cu două roți antrenate și două motoare independente, concepută pentru a crește redundanța (dacă un sistem de propulsie este avariat, celălalt poate rămâne funcțional). Ministerul afirmă că performanțele au fost confirmate în teste, iar anvelopele de teren și tracțiunea integrală ar ajuta în nisip, zăpadă adâncă și pe sol erodat. Presiune redusă pe sol și utilizare în zone minate Publicația notează că, potrivit Euromaidan Press , vehiculul ar fi proiectat să exercite o presiune foarte mică asupra solului, „aproximativ cât un pieton”. În consecință, ar putea să nu declanșeze unele mine concepute pentru vehicule mai grele — o afirmație prezentată ca informație atribuită, nu ca rezultat oficial al testelor militare. Motocicletă și sursă de energie: autonomie și generator Pe lângă rolul de transport, MUL.E este descrisă și ca sursă de electricitate în teren. Cu o încărcare completă, ar avea o autonomie de aproape 100 km. Când bateria se descarcă, vehiculul include un generator pe benzină montat pe cadru, care poate reîncărca bateriile. Generatorul este detașabil și poate fi folosit separat pentru alimentarea smartphone-urilor, stațiilor radio și dronelor FPV (drone mici, folosite frecvent pentru recunoaștere sau atac). Ministerul ucrainean al Apărării susține că generatorul poate furniza energie chiar și pentru o unitate în teren. De ce cresc achizițiile de motociclete Motocicletele devin tot mai importante pentru forțele ucrainene, alături de pick-up-uri, în special în zone fără drumuri și unde mobilitatea rapidă poate fi decisivă. Pentru 2026, Ucraina ar fi achiziționat 1.500 de motociclete pentru armată, de trei ori mai multe decât în anul anterior. În paralel, Kievul a aprobat recent și un alt model electric pentru armată, „ Wolfstorm ”, menționat de Focus cu o viteză de până la 80 km/h, semn că segmentul vehiculelor ușoare electrificate capătă un rol mai mare în logistica de front. [...]
Waymo are cu 68% mai puține accidente raportabile decât șoferii umani , potrivit unei analize a Insurance Institute for Highway Safety (IIHS) prezentate de Electrek — însă comparația vine cu limitări metodologice care contează pentru reglementare și pentru modul în care vor fi evaluate, pe viitor, serviciile de robotaxi. IIHS a analizat date federale de raportare a accidentelor pentru servicii de robotaxi în perioada 2021–2024 și s-a concentrat pe Waymo, în contextul în care Cruise și-a oprit operațiunile în 2023, iar Zoox a început să ofere curse publice abia în 2025. În setul de date nu intră Tesla, care a început serviciul de „robotaxi” în Austin în 2025 și acumulase, „până săptămâna aceasta”, circa 380.000 de mile nesupravegheate. Ce arată cifrele IIHS și de ce sunt relevante După eliminarea redundanțelor și clasificarea severității accidentelor, IIHS spune că, pe un eșantion de 50 de milioane de mile parcurse autonom de vehicule Waymo în perioada analizată, acestea au avut cu 68% mai puține accidente „suficient de grave” încât un șofer obișnuit le-ar raporta poliției. Raportat la un milion de mile parcurse, frecvența accidentelor a fost: șoferi umani: 4,06 accidente; Waymo: 1,28 accidente. În plus, accidentele înregistrate la Waymo au fost, în medie, mai puțin severe și „tindeau” să nu fie din vina vehiculului autonom, potrivit concluziilor citate. Unde se confirmă rezultatele și unde apar excepții Rezultatele s-au menținut în trei din cele patru zone analizate: Phoenix, San Francisco și Los Angeles. În Austin, Waymo a avut o rată ușor mai mare decât oamenii, iar IIHS indică drept posibilă explicație dimensiunea mică a eșantionului de mile din perioada respectivă, când compania încă testa și nu era disponibilă public acolo în 2024. Un detaliu notabil: deși Waymo folosește radar și LiDAR (senzori care nu depind de lumina vizibilă), a avut o pondere mai mare a accidentelor în condiții de întuneric decât șoferii umani. „Mai sigur” nu înseamnă încă „comparabil” în toate condițiile: limitările studiului Partea de discuții a analizei IIHS ridică mai multe probleme care pot influența concluzia „68% mai sigur” și care sunt relevante pentru standarde și raportări viitoare: Lipsa obligativității de a raporta milele autonome. Companiile trebuie să raporteze accidentele, dar nu și numărul de mile parcurse autonom, ceea ce face dificilă calcularea frecvenței accidentelor fără raportare voluntară (Waymo raportează). Asimetrie în raportarea incidentelor minore. Oamenii nu sunt obligați să raporteze la poliție tamponările ușoare, în timp ce companiile autonome sunt; IIHS a eliminat din setul de date „zgârieturile” și tamponările minore, dar asta introduce un grad de subiectivitate. Problema „șoferului uman mediu”. IIHS pune sub semnul întrebării dacă e corect să compari un sistem care poate funcționa teoretic la capacitate maximă 24/7 cu o medie umană afectată de oboseală, stres, grabă, consum de alcool sau distragere. Diferențe de domeniu operațional. Waymo nu operează pe autostrăzi; acestea au fost excluse și din datele pentru șoferii umani. Autostrăzile au rate mai mici de accidente decât străzile urbane, iar excluderea lor poate face șoferii umani să pară mai „slabi” în comparație — chiar dacă, în același timp, Waymo nu rulează în acel mediu mai simplu. Viteze mai mici, severitate mai mică. Jumătate dintre accidentele Waymo au avut loc pe străzi cu limită sub 25 mph (aprox. 40 km/h), față de 8% la oameni. Asta poate reduce severitatea și poate influența și rata aparentă a accidentelor. Multe mile fără pasageri. Aproape jumătate dintre milele Waymo au fost parcurse fără oameni în mașină, ceea ce reduce probabilitatea de rănire a ocupanților — dar ridică și întrebări despre trafic suplimentar (mașini care se deplasează „goale”) și efecte la nivel de congestie. Eșantion încă relativ mic pentru anumite tipuri de accidente. Deși Waymo are mult mai multe mile nesupravegheate decât competiția, pentru unele categorii de accidente au existat 0–1 cazuri, ceea ce poate produce rezultate „înțepate” statistic. Ca ordin de mărime, analiza amintește că șoferii umani parcurg peste 3 trilioane de mile pe an în SUA, iar în zonele studiate au fost circa 222 de miliarde de mile în aceeași perioadă — un volum care face datele despre oameni mult mai „reprezentative”. Ce urmează: presiune pentru raportări standardizate Concluzia practică a materialului este că datele de până acum sugerează un avantaj de siguranță pentru Waymo, dar și că industria are nevoie de baze de date mai bune și de raportări mai complete (inclusiv mile autonome), pentru ca evaluările să fie comparabile și utile în decizii de reglementare și extindere operațională. [...]
Specialized împinge prețul e-bike-urilor în zona „ultra-premium” cu un model de 12.999,99 dolari (aprox. 59.800 lei), mizând pe combinația dintre greutate redusă și un sistem de propulsie „full-power”, potrivit Notebookcheck . Noul S-Works Turbo Levo R Ultralight este un e-bike de munte cu suspensie integrală (față/spate) și cântărește 41 lb (aprox. 18 kg), ceea ce îl plasează între cele mai ușoare modele full-suspension din gama Specialized. Bicicleta folosește un cadru din carbon FACT 11 și tehnologia de suspensie GENIE, cu geometrie ajustabilă și curse ale suspensiei de 140 mm pe față și 130 mm pe spate. Performanță și autonomie: motor de 111 Nm și baterii până la 840 Wh Deși e construită ca model „ultralight”, bicicleta primește sistemul de propulsie de putere mare al companiei: motorul S-Works 3.1, cu 111 Nm cuplu și 850 W putere maximă. Clienții pot alege între două variante de baterie, de 600 Wh sau 840 Wh, iar autonomia este indicată ca „până la 4,4 ore” de rulare, cu precizarea că depinde de teren și de nivelul de asistență folosit. Pentru ture mai lungi, Specialized oferă și un „range extender” (extensor de autonomie) opțional de 280 Wh, adică o baterie suplimentară. Echipare și diferențiere față de Levo 4 X Modelul include suport pentru aplicația companion, compatibilitate Apple Find My, un ecran Mastermind de 2,2 inci și încărcare „smart” la 12 amperi, cu mai multe moduri, inclusiv încărcare rapidă și o opțiune de conservare a bateriei la 80%. La nivel de poziționare în gamă, Notebookcheck notează că Levo 4 X este cu 1.000 de dolari mai ieftin decât Levo R Ultralight. Noul model este disponibil într-o singură schemă de culoare („satin carbon”) și poate fi cumpărat direct de pe site-ul oficial Specialized. [...]
