Știri
Știri din categoria Agricultură
Ucraina pregătește sancțiuni împotriva transportatorilor și intermediarilor implicați în exportul de grâu din teritorii ocupate, după ce președintele Volodîmîr Zelenski a acuzat că în Israel a ajuns „încă o navă” cu cereale pe care Kievul le consideră „furate” de Rusia, potrivit Reuters.
Zelenski a spus că achiziția de grâu provenit din teritorii ucrainene ocupate „nu este – și nu poate fi – o afacere legitimă” și a susținut că autoritățile israeliene „nu pot să nu știe” ce nave intră în porturi și ce marfă transportă.
Miza imediată este una operațională și de conformare: dacă Kievul introduce sancțiuni, acestea pot viza atât transportul maritim, cât și entitățile (persoane și companii) care ar încerca să obțină profit din astfel de livrări. Zelenski a indicat că pachetul de sancțiuni ar urma să îi includă pe cei care transportă grâul și pe „indivizii și entitățile juridice” implicate.
În paralel, cazul ridică o problemă practică pentru comercianți: traderi citați de Reuters spun că este imposibil de urmărit originea grâului după ce acesta este amestecat, ceea ce complică verificările în tranzacții și în porturi.
Kievul consideră „furat” tot grâul produs în cele patru regiuni pe care Rusia le-a revendicat după invazia din 2022, precum și în Crimeea (anexată de Rusia în 2014). Rusia numește aceste regiuni „noi teritorii”, însă ele sunt recunoscute internațional ca parte a Ucrainei; Moscova nu a comentat statutul legal al grâului colectat acolo, notează Reuters.
Pe linie diplomatică, ministrul ucrainean de externe Andrii Sîbiha a anunțat că ambasadorul Israelului la Kiev a fost convocat, invocând lipsa de acțiune a Israelului în privința intrării transporturilor de cereale din zone ocupate. Ministrul israelian de externe, Gideon Sa’ar, i-a transmis lui Sîbiha că Ucraina nu a furnizat dovezi că grâul ar fi „furat”.
Zelenski a afirmat că Ucraina a făcut „toți pașii necesari pe canale diplomatice”, dar că nava nu a fost oprită. El a mai spus că se așteaptă ca Israelul să se abțină de la acțiuni care ar putea afecta relațiile bilaterale. Kremlinul, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, a refuzat să comenteze și a indicat că Rusia nu se va implica, potrivit Reuters.
Recomandate
O rețea de export care ocolește sancțiunile ar fi dus grâu ucrainean furat pe piața israeliană , iar profiturile ar alimenta finanțarea războiului Rusiei, potrivit Digi24 , care citează o investigație Haaretz . Miza economică este dublă: pe de o parte, Ucraina reclamă pierderea unor volume mari de cereale; pe de altă parte, fluxul comercial ar fi menținut prin tehnici maritime folosite pentru a ascunde originea mărfii. Ce arată investigația: importuri suspecte și un traseu „camuflat” Conform investigației Haaretz , nava Abinsk , sub pavilion rusesc, ar fi acostat în portul Haifa cu grâu „în valoare de milioane de dolari”, despre care guvernul ucrainean spune că provine din teritorii ocupate și a fost furat. Kievul afirmă că a avertizat Israelul înainte de sosirea navei. Investigația indică și că nu ar fi fost un caz izolat: până în 2023, cel puțin două nave cu cereale suspectate ca fiind furate ar fi ajuns în Israel, iar cel puțin una ar fi descărcat, pe baza documentelor, a datelor de urmărire a navelor și a imaginilor satelitare analizate de publicația israeliană. Haaretz mai notează că registre interne ale autorităților ruse din porturi ucrainene ocupate ar lista „peste 30 de transporturi” de mărfuri furate cu destinația Israel și că, în acest an, patru transporturi ar fi fost deja descărcate în Israel, potrivit surselor citate de ziar. Mecanismul operațional: transferuri pe mare și oprirea AIS Elementul central al schemei descrise este folosirea transferurilor „navă la navă” (STS), adică mutarea încărcăturii între nave aflate una lângă alta în larg, la circa 10 kilometri de țărm, la sud de Strâmtoarea Kerci (Marea Neagră). În timpul acestor operațiuni, navele și-ar fi oprit transponderele AIS (sistemul de identificare automată), ceea ce, în general, este ilegal potrivit regulilor Convenției internaționale pentru siguranța vieții pe mare a Organizației Maritime Internaționale, arată investigația. Haaretz descrie și utilizarea unor nave mari ca „grânare plutitoare”, folosite pentru a prelua încărcături și a le redistribui către alte nave, complicând trasabilitatea. Publicația spune că a folosit date MarineTraffic, imagini Planet Labs și informații din programul european Copernicus pentru a reconstrui trasee. Exemple punctuale: St. Olga și Sword Lion Un caz detaliat este cel al navei St. Olga, care ar fi descărcat în iulie 2023 grâu ucrainean furat în portul Ashdod. Investigația susține că nava a transportat 27.000 de tone de grâu, evaluate la aproximativ 9 milioane de dolari (aprox. 41 milioane lei), după o succesiune de opriri AIS și transferuri în zona Strâmtorii Kerci. Potrivit materialului, guvernul ucrainean a sancționat ulterior nava pentru implicarea în rețeaua de contrabandă și ar fi legat-o de cel puțin patru transporturi către Israel. Un alt exemplu este Sword Lion, despre care Haaretz spune că ar fi încărcat cereale în apropierea Strâmtorii Kerci, inclusiv prin întâlniri înregistrate din satelit. Investigația menționează documente de export apărute într-un site ucrainean de investigație (arhivat) și un document rus de control al calității care ar indica probe dintr-un transport de orz destinat unui cumpărător israelian, ADM Israel. De ce contează economic: volum, preț și finanțarea războiului Kievul estimează că au fost furate cel puțin 15 milioane de tone de grâu. În paralel, investigația afirmă că Rusia ar vinde grâul la prețuri „semnificativ mai mici” decât prețul pieței, ceea ce poate crea un avantaj comercial pentru cumpărători și o presiune asupra concurenței, în timp ce Ucraina pierde venituri din export. Într-o declarație oficială, Ucraina spune că este „inacceptabil” ca Israelul să permită importul de mărfuri furate și afirmă că, deși ar fi primit asigurări că vor fi luate măsuri, „este îngrijorător” că navei Abinsk i s-a permis să descarce în Haifa. Context: cerealele, o industrie-cheie și o rută de export tot mai sofisticată Haaretz amintește că, înainte de invazia din februarie 2022, Rusia și Ucraina erau împreună responsabile pentru o treime din aprovizionarea mondială cu grâu, iar Ucraina exportase în 2021 grâu în valoare de 12 miliarde de dolari. După izbucnirea războiului, exporturile ucrainene s-au redus, pe fondul asediului naval și al ocupării unor zone agricole, iar investigația susține că mecanismul de export al grâului furat s-a rafinat treptat pentru a evita blocajele și criticile internaționale. În documente obținute de Haaretz, administrația rusă din teritoriile ocupate ar descrie inclusiv amestecarea grâului ucrainean cu grâu rusesc și folosirea logisticii feroviare și rutiere pentru a face originea „imposibil de urmărit”, precum și protocoale pentru utilizarea navelor mici de alimentare în transferurile offshore. Ce urmează și ce rămâne neclar Investigația indică un tipar, dar notează și limite: pentru unele nave identificate ca suspecte, „informațiile disponibile nu permit stabilirea sursei grâului transportat”. În același timp, poziția oficială a Ucrainei pune presiune pe autoritățile israeliene să întărească verificările de trasabilitate și control în porturi, într-un context în care sancțiunile internaționale împotriva Rusiei fac ca rutele alternative și „camuflarea” logistică să devină o miză economică majoră pe piața cerealelor. [...]
Publicarea în Monitorul Oficial a Ordinului MADR nr. 141/2026 deblochează plăți APIA pentru mai multe scheme, cu termen-limită 30 iunie 2026 , potrivit Agrointel . Miza imediată pentru fermieri este că, odată stabilite cuantumurile finale, APIA poate începe achitarea sumelor fie ca diferențe de cuantum (în cazul unor scheme), fie ca plăți integrale (în special la sprijinul cuplat). Ordinul MADR nr. 141/2026 modifică Ordinul nr. 42/2026 și aprobă cuantumul unitar al plăților directe aferente cererilor depuse în 2025, finanțate din Fondul european de garantare agricolă, prin intervențiile din Planul strategic PAC 2023–2027 . Ce scheme au cuantum final și pot intra la plată Actul normativ stabilește următoarele cuantumuri unitare: PD-02 Sprijin redistributiv complementar pentru venit (CRISS): 53,5212 euro/hectar PD-03 Sprijin complementar pentru venit pentru tinerii fermieri: 46,6676 euro/hectar PD-07 Bunăstarea vacilor de lapte — evitarea mulsului traumatic și bunăstarea ugerului: 70,24 euro/hectar PD-07 Bunăstarea vacilor de lapte — sănătatea ongloanelor: 38,46 euro/hectar PD-07 Bunăstarea vacilor de lapte — îmbunătățirea zonei de odihnă: 22,13 euro/hectar PD-07 Bunăstarea vacilor de lapte — rații furajere optimizate (bunăstare și reducerea emisiilor): 66,64 euro/hectar PD-08 Bunăstarea tineretului bovin la îngrășat — +15% spațiu/animal (semiintensiv și intensiv, stabulație): 175,41 euro/hectar PD-08 Bunăstarea tineretului bovin la îngrășat — confort sporit în zona de odihnă: 18,22 euro/hectar PD-08 Bunăstarea tineretului bovin la îngrășat — rații furajere optimizate (bunăstare și reducerea emisiilor): 55,53 euro/hectar PD-09 Sprijin cuplat — soia: 141,98 euro/hectar PD-10 Sprijin cuplat — lucernă: 95,40 euro/hectar PD-11 Sprijin cuplat — leguminoase pentru industrializare (mazăre de grădină, fasole boabe, fasole păstăi): 209,70 euro/hectar PD-12 Sprijin cuplat — cânepă: 228,60 euro/hectar PD-13 Sprijin cuplat — orez: 552,25 euro/hectar PD-14 Sprijin cuplat — sămânță de cartof: 1.806,30 euro/hectar PD-15 Sprijin cuplat — hamei: 545,05 euro/hectar PD-16 Sprijin cuplat — sfeclă de zahăr: 818,19 euro/hectar PD-17 Sprijin cuplat — legume în câmp pentru industrializare (cultură principală/secundară: tomate, castraveți, ardei, vinete): 1.448,10 euro/hectar PD-18 Sprijin cuplat — legume în sere și solarii (tomate, castraveți, ardei, vinete): 1.898,10 euro/hectar PD-19 Sprijin cuplat — fructe (prune, mere, cireșe, vișine, caise, piersici): 517,05 euro/hectar PD-20 Sprijin cuplat — semințe pentru plante furajere: 187,52 euro/hectar PD-25 Sprijin cuplat — viermii de mătase: 0,12 euro/familie PD-26 Sprijin cuplat — porumb pentru siloz: 195,22 euro/hectar PD-27 Bunăstarea bovinelor prin pășunat extensiv — zona montană 60 de zile: 72,75/UVM PD-27 Bunăstarea bovinelor prin pășunat extensiv — zona montană 90 de zile: 122,42/UVM PD-27 Bunăstarea bovinelor prin pășunat extensiv — zona deal: 168,66 UVM PD-27 Bunăstarea bovinelor prin pășunat extensiv — zona câmpie: 135,25 UVM PD-28 Menținerea de zone neproductive și/sau elemente noi de peisaj pe terenuri arabile: 40,5011 euro/hectar Calendar: până când trebuie închise plățile Termenul-limită pentru finalizarea acestor plăți aferente campaniei APIA 2025 este 30 iunie 2026 , conform informațiilor din actul publicat și prezentate de publicație. [...]
Ministrul interimar al Agriculturii spune că alimentarea cu motorină nu e o problemă de stoc, ci de livrare , iar companiile furnizoare trebuie să evite sincopele care pot bloca fermierii în plină activitate, potrivit TVR Info . Tanczos Barna a declarat, marți, într-o conferință de presă, că în România „nu există criză de motorină”, însă au apărut „situații punctuale” generate de disfuncționalități logistice, adică întârzieri în livrarea combustibilului către anumite stații. Ce înseamnă „probleme punctuale” și de ce contează pentru agricultură Ministrul a spus că a discutat cu furnizorii de motorină și le-a cerut să asigure logistica și alimentarea la timp a stațiilor, astfel încât fermierii să nu ajungă în situația de a nu avea de unde să alimenteze. Potrivit declarațiilor sale (citate de Agerpres ), în ultimele zile au existat zone în care „pe o rază de 50 km nu se găsea motorină”, context în care astfel de blocaje devin o problemă operațională directă pentru activitățile agricole. De unde apar sincopele: logistică și comportamentul consumatorilor Tanczos a legat episoadele de lipsă temporară de presiunea apărută pe unele stații, inclusiv pe fondul variațiilor de preț, care pot determina consumatorii să alimenteze cantități mai mari decât de obicei sau să se reorienteze către stațiile cu preț mai mic. În concluzie, mesajul ministerului este că problema ține de „livrarea la timp” în punctele unde cererea crește brusc, nu de o lipsă generală de motorină la nivel național. [...]
România ar urma să înceapă exporturi agroalimentare în China în cel mult două luni , după semnarea unor protocoale care deschid accesul pe una dintre cele mai mari piețe de consum din lume, potrivit Antena 3 . Miza economică este extinderea canalelor de vânzare pentru fermieri și procesatori, într-un moment în care accesul la piețe externe poate stabiliza cererea și prețurile pentru producția internă. Ministrul demisionar al Agriculturii, Florin Barbu , a declarat la prezentarea bilanțului de final de mandat că exporturile ar urma să înceapă „în maximum două luni”, iar primele produse vizate sunt cerealele, carnea de pui și produsele acvatice. Ce produse intră primele și ce urmează Pe lista inițială menționată de Barbu intră: cereale; carne de pui; produse acvatice. În paralel, România poartă negocieri „inclusiv pentru produse procesate din porc”, a mai spus fostul demnitar, indicând o posibilă extindere către produse cu un grad mai mare de procesare. De ce contează pentru companii: accesul e deschis, integrarea abia începe Barbu a susținut că „deja au venit aceste contracte”, însă a avertizat că „acum începe greul”, în sensul integrării procesatorilor români pe piața chineză. Practic, după etapa de acorduri și protocoale, urmează partea operațională: livrări, conformare la cerințe și construirea de relații comerciale stabile. Context: memorandum semnat în martie și schimbare la conducerea ministerului Fostul ministru anunțase încă de la începutul lunii martie semnarea unui Memorandum de Înțelegere cu partea chineză pentru accesul produselor românești pe această piață. Totodată, Ministerul Agriculturii va fi condus interimar de vicepremierul Tanczos Barna , după demisia lui Florin Barbu. [...]
Ministerul interimar al Agriculturii cere accelerarea autorizării plăților către fermieri , astfel încât subvențiile să intre efectiv în conturi „cu viteză maximă” în prima săptămână după mini-vacanță, pe fondul întârzierilor de calendar și al incertitudinii politice, potrivit Agerpres . Tanczos Barna a spus, într-o conferință de presă, că „cel mai important lucru acum” este ca APIA și AFIR , sprijinite de Ministerul Finanțelor, să autorizeze plățile și să facă plăți efective, astfel încât subvențiile să ajungă la fermieri. Ministrul a argumentat urgența prin faptul că România este deja la final de aprilie și intră în luna mai, iar săptămâna următoare ar trebui să fie una de execuție accelerată a plăților. Cinci acte normative, pe circuit pentru a debloca subvențiile În paralel cu presiunea pe plăți, ministrul interimar a indicat cinci priorități legislative aflate în avizare și aprobare, cu obiectivul ca subvențiile să poată fi virate către beneficiari: legume și fructe; spații protejate; cartofi; usturoi; ameliorare. Tanczos a afirmat că aceste acte au intrat într-un proces de „resemnare” și „reavizare”, iar ținta este să ajungă în ședința de Guvern „chiar mâine”, dacă și celelalte ministere operează modificările necesare; alternativ, „cel târziu joi”. Probleme semnificative pe piața porcului și a laptelui Ministrul a mai spus că rămân de rezolvat „probleme semnificative” pe două piețe: carnea de porc și laptele. În cazul porcului, el a indicat atât componenta sanitar-veterinară (pesta porcină), cât și o „provocare” legată de mecanismele de piață și de modul în care intră pe piața românească cantități mari de carne de porc din piața comunitară. În acest context, Tanczos a menționat discuții cu conducerea ANSVSA și intenția de a propune soluții „pentru a proteja producătorii autohtoni”, inclusiv printr-o implicare mai activă a ANSVSA și prin sprijinul Ministerului Mediului, prin asociațiile de vânătoare, pentru reducerea riscului de răspândire la mistreț. „Sprijinul cuplat”, o temă „spinoasă”: cartofii și sfecla, fără subvenții O altă temă ridicată de ministru este sprijinul cuplat (subvenție legată de producție, acordată anumitor sectoare), pe care a descris-o drept „destul de spinoasă”, în condițiile în care sectoare precum producția de cartofi sau sfecla de zahăr „rămân fără subvenții”. Tanczos a anunțat întâlniri cu asociații de profil, inclusiv cu Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România, pentru a evalua situația pe fiecare sector și pentru a identifica motivele care au dus la actuala alocare a sprijinului. [...]
România cere reguli comune în UE pentru a reduce diferențele de subvenții pe hectar și susține continuarea „convergenței externe” a plăților directe, astfel încât sprijinul pe venit să nu mai varieze semnificativ între statele membre, potrivit AgroInfo . Poziția a fost prezentată de secretarul de stat Emil Dumitru la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit (AgriFish) , desfășurată luni, 27 aprilie 2026, la Luxemburg. Din delegație a făcut parte și Daniela Rebega, director general al DGDR AM PNDR și PS. Miza: convergența subvențiilor și condiții egale de concurență În intervenția sa, Emil Dumitru a spus că sprijinul pe venit ar trebui să se bazeze pe reguli comune aplicabile tuturor statelor membre, pentru a asigura condiții echitabile de concurență în Uniunea Europeană și pentru a elimina disparitățile dintre plățile pe hectar. „România a susținut constant reducerea decalajelor privind sprijinul pe hectar și menține poziția fermă pentru continuarea convergenței externe.” Totodată, oficialul a cerut flexibilitate în stabilirea politicilor de finanțare, în funcție de specificul național, structura agriculturii, condițiile economice și riscurile cu care se confruntă fermierii. Ce tip de direcționare a sprijinului invocă România Potrivit declarației citate, flexibilitatea ar trebui să permită orientarea sprijinului către: ferme relevante, inclusiv ferme integrate vegetal–zootehnic; reînnoirea generațiilor; prioritizarea anumitor sectoare, în funcție de nevoile identificate. Contextul discuțiilor: PAC post-2027 și piața agricolă Reuniunea a inclus și dezbateri privind propunerile pentru Politica Agricolă Comună (PAC) post-2027, cu accent pe opțiunile de proiectare a sprijinului pentru venit. Pe agendă a fost și situația pieței agricole, inclusiv în contextul invadării Ucrainei de către Federația Rusă, subiect descris ca recurent în Consiliu. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale asigură participarea României la lucrările Consiliului, susținând interesele țării în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, mai notează publicația. [...]
