Știri
Știri din categoria Agricultură
Ministrul interimar al Agriculturii spune că alimentarea cu motorină nu e o problemă de stoc, ci de livrare, iar companiile furnizoare trebuie să evite sincopele care pot bloca fermierii în plină activitate, potrivit TVR Info.
Tanczos Barna a declarat, marți, într-o conferință de presă, că în România „nu există criză de motorină”, însă au apărut „situații punctuale” generate de disfuncționalități logistice, adică întârzieri în livrarea combustibilului către anumite stații.
Ministrul a spus că a discutat cu furnizorii de motorină și le-a cerut să asigure logistica și alimentarea la timp a stațiilor, astfel încât fermierii să nu ajungă în situația de a nu avea de unde să alimenteze.
Potrivit declarațiilor sale (citate de Agerpres), în ultimele zile au existat zone în care „pe o rază de 50 km nu se găsea motorină”, context în care astfel de blocaje devin o problemă operațională directă pentru activitățile agricole.
Tanczos a legat episoadele de lipsă temporară de presiunea apărută pe unele stații, inclusiv pe fondul variațiilor de preț, care pot determina consumatorii să alimenteze cantități mai mari decât de obicei sau să se reorienteze către stațiile cu preț mai mic.
În concluzie, mesajul ministerului este că problema ține de „livrarea la timp” în punctele unde cererea crește brusc, nu de o lipsă generală de motorină la nivel național.
Recomandate
România ar urma să înceapă exporturi agroalimentare în China în cel mult două luni , după semnarea unor protocoale care deschid accesul pe una dintre cele mai mari piețe de consum din lume, potrivit Antena 3 . Miza economică este extinderea canalelor de vânzare pentru fermieri și procesatori, într-un moment în care accesul la piețe externe poate stabiliza cererea și prețurile pentru producția internă. Ministrul demisionar al Agriculturii, Florin Barbu , a declarat la prezentarea bilanțului de final de mandat că exporturile ar urma să înceapă „în maximum două luni”, iar primele produse vizate sunt cerealele, carnea de pui și produsele acvatice. Ce produse intră primele și ce urmează Pe lista inițială menționată de Barbu intră: cereale; carne de pui; produse acvatice. În paralel, România poartă negocieri „inclusiv pentru produse procesate din porc”, a mai spus fostul demnitar, indicând o posibilă extindere către produse cu un grad mai mare de procesare. De ce contează pentru companii: accesul e deschis, integrarea abia începe Barbu a susținut că „deja au venit aceste contracte”, însă a avertizat că „acum începe greul”, în sensul integrării procesatorilor români pe piața chineză. Practic, după etapa de acorduri și protocoale, urmează partea operațională: livrări, conformare la cerințe și construirea de relații comerciale stabile. Context: memorandum semnat în martie și schimbare la conducerea ministerului Fostul ministru anunțase încă de la începutul lunii martie semnarea unui Memorandum de Înțelegere cu partea chineză pentru accesul produselor românești pe această piață. Totodată, Ministerul Agriculturii va fi condus interimar de vicepremierul Tanczos Barna , după demisia lui Florin Barbu. [...]
Ministerul interimar al Agriculturii cere accelerarea autorizării plăților către fermieri , astfel încât subvențiile să intre efectiv în conturi „cu viteză maximă” în prima săptămână după mini-vacanță, pe fondul întârzierilor de calendar și al incertitudinii politice, potrivit Agerpres . Tanczos Barna a spus, într-o conferință de presă, că „cel mai important lucru acum” este ca APIA și AFIR , sprijinite de Ministerul Finanțelor, să autorizeze plățile și să facă plăți efective, astfel încât subvențiile să ajungă la fermieri. Ministrul a argumentat urgența prin faptul că România este deja la final de aprilie și intră în luna mai, iar săptămâna următoare ar trebui să fie una de execuție accelerată a plăților. Cinci acte normative, pe circuit pentru a debloca subvențiile În paralel cu presiunea pe plăți, ministrul interimar a indicat cinci priorități legislative aflate în avizare și aprobare, cu obiectivul ca subvențiile să poată fi virate către beneficiari: legume și fructe; spații protejate; cartofi; usturoi; ameliorare. Tanczos a afirmat că aceste acte au intrat într-un proces de „resemnare” și „reavizare”, iar ținta este să ajungă în ședința de Guvern „chiar mâine”, dacă și celelalte ministere operează modificările necesare; alternativ, „cel târziu joi”. Probleme semnificative pe piața porcului și a laptelui Ministrul a mai spus că rămân de rezolvat „probleme semnificative” pe două piețe: carnea de porc și laptele. În cazul porcului, el a indicat atât componenta sanitar-veterinară (pesta porcină), cât și o „provocare” legată de mecanismele de piață și de modul în care intră pe piața românească cantități mari de carne de porc din piața comunitară. În acest context, Tanczos a menționat discuții cu conducerea ANSVSA și intenția de a propune soluții „pentru a proteja producătorii autohtoni”, inclusiv printr-o implicare mai activă a ANSVSA și prin sprijinul Ministerului Mediului, prin asociațiile de vânătoare, pentru reducerea riscului de răspândire la mistreț. „Sprijinul cuplat”, o temă „spinoasă”: cartofii și sfecla, fără subvenții O altă temă ridicată de ministru este sprijinul cuplat (subvenție legată de producție, acordată anumitor sectoare), pe care a descris-o drept „destul de spinoasă”, în condițiile în care sectoare precum producția de cartofi sau sfecla de zahăr „rămân fără subvenții”. Tanczos a anunțat întâlniri cu asociații de profil, inclusiv cu Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România, pentru a evalua situația pe fiecare sector și pentru a identifica motivele care au dus la actuala alocare a sprijinului. [...]
Ministerul Agriculturii își pune pe agenda imediată actele normative pentru subvențiile din 2026 , într-un efort de a evita blocaje de plată către fermieri și de a accelera îndeplinirea obligațiilor asumate prin PNRR, potrivit Agerpres . Mesajul a fost transmis luni de ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna , după primele discuții de lucru de la preluarea mandatului. Acesta a indicat drept „prioritatea zero” adoptarea cât mai rapidă a actelor normative necesare pentru plata subvențiilor aferente anului 2026 și accelerarea îndeplinirii obligațiilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „Prioritatea zero este adoptarea cât mai rapidă a actelor normative necesare pentru plata subvențiilor pe anul 2026 destinate fermierilor și accelerarea îndeplinirii obligațiilor din PNRR.” De ce contează: risc operațional pentru plăți și pentru calendarul PNRR Accentul pus pe „adoptarea cât mai rapidă” a actelor normative sugerează o presiune de calendar: fără cadrul legal, schemele de sprijin nu pot fi operaționalizate, iar întârzierile se pot traduce în decalaje la plăți pentru fermieri. În paralel, neîndeplinirea la timp a obligațiilor din PNRR poate complica implementarea angajamentelor asumate de România în acest program. Ce urmează: fereastră de două săptămâni pentru aprobări În context, fostul ministru al Agriculturii, Florin Barbu , a declarat anterior, într-o conferință de bilanț, că peste 20 de acte normative cu impact financiar – care prevăd sprijin direct pentru fermieri și procesatorii români – ar trebui aprobate în următoarele două săptămâni . Acesta a mai spus că schemele respective sunt incluse în bugetul Ministerului Agriculturii pentru 2026. Informațiile disponibile nu detaliază lista actelor normative sau valoarea totală a sprijinului, ci doar urgența și intervalul de timp indicat pentru aprobarea lor. [...]
România cere reguli comune în UE pentru a reduce diferențele de subvenții pe hectar și susține continuarea „convergenței externe” a plăților directe, astfel încât sprijinul pe venit să nu mai varieze semnificativ între statele membre, potrivit AgroInfo . Poziția a fost prezentată de secretarul de stat Emil Dumitru la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit (AgriFish) , desfășurată luni, 27 aprilie 2026, la Luxemburg. Din delegație a făcut parte și Daniela Rebega, director general al DGDR AM PNDR și PS. Miza: convergența subvențiilor și condiții egale de concurență În intervenția sa, Emil Dumitru a spus că sprijinul pe venit ar trebui să se bazeze pe reguli comune aplicabile tuturor statelor membre, pentru a asigura condiții echitabile de concurență în Uniunea Europeană și pentru a elimina disparitățile dintre plățile pe hectar. „România a susținut constant reducerea decalajelor privind sprijinul pe hectar și menține poziția fermă pentru continuarea convergenței externe.” Totodată, oficialul a cerut flexibilitate în stabilirea politicilor de finanțare, în funcție de specificul național, structura agriculturii, condițiile economice și riscurile cu care se confruntă fermierii. Ce tip de direcționare a sprijinului invocă România Potrivit declarației citate, flexibilitatea ar trebui să permită orientarea sprijinului către: ferme relevante, inclusiv ferme integrate vegetal–zootehnic; reînnoirea generațiilor; prioritizarea anumitor sectoare, în funcție de nevoile identificate. Contextul discuțiilor: PAC post-2027 și piața agricolă Reuniunea a inclus și dezbateri privind propunerile pentru Politica Agricolă Comună (PAC) post-2027, cu accent pe opțiunile de proiectare a sprijinului pentru venit. Pe agendă a fost și situația pieței agricole, inclusiv în contextul invadării Ucrainei de către Federația Rusă, subiect descris ca recurent în Consiliu. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale asigură participarea României la lucrările Consiliului, susținând interesele țării în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, mai notează publicația. [...]
România cere ca plățile directe din viitoarea Politică Agricolă Comună să reducă în continuare diferențele dintre state , mizând pe „convergența externă” a subvențiilor pe hectar după 2027, potrivit Economica . Miza este una de venituri pentru fermieri și de competitivitate: reguli comune și condiții comparabile de concurență în UE, cu diminuarea disparităților dintre nivelurile de sprijin. Poziția a fost prezentată de secretarul de stat Emil Dumitru la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit (AgriFish), desfășurată luni, 27 aprilie, la Luxemburg, unde a participat și Daniela Rebega, director general în cadrul Direcției Generale Dezvoltare Rurală – Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală și Planul Strategic. Ce urmărește România în negocierile pentru PAC post-2027 În discuțiile despre propunerile privind Politica Agricolă Comună post-2027 , cu accent pe opțiunile de concepere a sprijinului pentru venit, Emil Dumitru a susținut că sprijinul trebuie să se bazeze pe reguli comune aplicabile tuturor statelor membre, astfel încât să asigure condiții echitabile de concurență și să elimine disparitățile. În același timp, România cere și flexibilitate în stabilirea politicilor de finanțare, în funcție de specificul național, structura agriculturii, condițiile economice și riscurile cu care se confruntă fermierii. „România a susţinut constant reducerea decalajelor privind sprijinul pe hectar şi menţine poziţia fermă pentru continuarea convergenţei externe. Totodată trebuie să dispunem de flexibilitate în stabilirea politicilor de finanţare, în funcţie de specificul naţional, structura agriculturii, condiţiile economice şi riscurile cu care se confruntă fermierii. Flexibilitatea trebuie să permită direcţionarea sprijinului către tipuri de ferme relevante, cum ar fi fermele integrate vegetal – zootehnic, sprijinirea reînnoirii generaţiilor şi prioritizarea anumitor sectoare, în funcţie de nevoile identificate.” Implicații: venituri și direcționarea subvențiilor Din perspectiva impactului economic, continuarea convergenței externe ar însemna menținerea presiunii politice pentru reducerea diferențelor de sprijin pe hectar între statele membre, ceea ce poate influența direct nivelul plăților primite de fermierii români în următorul cadru PAC. Pe componenta operațională, solicitarea de flexibilitate ar permite, potrivit poziției exprimate, o direcționare mai țintită a sprijinului, inclusiv către: ferme integrate vegetal–zootehnic; reînnoirea generațiilor în agricultură; anumite sectoare prioritizate în funcție de nevoile identificate. Contextul din Consiliu: piața agricolă și riscurile regionale Pe agenda reuniunii au fost și discuții despre situația pieței agricole, în special în contextul invadării Ucrainei de către Federația Rusă, subiect descris ca recurent pe ordinea de zi a Consiliului. Totodată, oficialii europeni au avut un schimb de opinii, după o prezentare a Comisiei Europene, privind importanța strategică a agriculturii și a gestionării durabile a pădurilor pentru prevenirea incendiilor forestiere și creșterea rezilienței. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale afirmă, în comunicatul citat, că participă la lucrările Consiliului pentru a susține interesele României în agricultură și dezvoltare rurală. [...]
România a echilibrat balanța comercială agroalimentară la final de 2025 , pe fondul creșterii producției interne și al investițiilor în zootehnie și procesare, potrivit declarațiilor fostului ministru al Agriculturii Florin Barbu , citate de Agerpres . Miza economică este reducerea dependenței de importuri și consolidarea capacității de export într-un sector care, tradițional, a apăsat pe deficitul comercial. Conform datelor prezentate de Barbu, la finalul anului 2025 exporturile de produse agroalimentare au crescut cu 12,5%, iar importurile au scăzut cu 1%. Ce a împins rezultatul: zootehnie, irigații și procesare Fostul ministru a pus evoluția pe seama unor programe și investiții derulate în ultimii ani, în special în zootehnie. El a indicat un program pentru sectorul porcin, care ar urma să ducă, „începând de anul acesta”, la o producție cu 1,5 milioane de purcei în plus, până la un total de 5,2 milioane de purcei născuți în România. În sectorul avicol, Barbu a afirmat că au fost finalizate ferme, iar producția ar urma să crească „de anul acesta” cu peste 100 de milioane de pui. La finele anului trecut, România ar fi produs 589 de milioane de pui și ar fi ajuns la un grad de autosuficiență de 100% la carnea de pasăre, potrivit aceleiași prezentări. Pe componenta vegetală, Barbu a vorbit despre extinderea suprafeței irigate și despre finanțări negociate la nivel european pentru infrastructura secundară de irigații. În acest context, el a susținut că România s-a clasat „în ultimii 3 ani” pe locul întâi în Uniunea Europeană la exportul de grâu, porumb și floarea-soarelui. Bugete și finanțări: programe în derulare și absorbție de fonduri UE Pentru 2026, fostul ministru a indicat alocări bugetare pentru continuarea programelor din zootehnie: 1,4 miliarde de lei pentru sectorul de porc; 500 de milioane de lei pentru sectorul avicol. Separat, Ministerul Agriculturii ar fi derulat investiții de aproximativ 2 miliarde de euro (aprox. 10 miliarde lei) în unități de procesare aflate în construcție, care „ar urma să fie finalizate în următorii trei ani”, conform declarațiilor sale. Pe fonduri europene, Barbu a afirmat că între 2023 și 31 decembrie 2025 România a atras 9,7 miliarde de euro (aprox. 48,5 miliarde lei) și a încheiat exercițiul financiar la 31 decembrie 2025 cu o rată de absorbție de 97,57%. Ce urmează: exporturi către China și extinderea piețelor Barbu a mai spus că România a semnat protocoale cu Republica Populară Chineză și că, „în maxim două luni”, ar urma să înceapă exporturile de cereale, carne de pui și produse acvatice, existând negocieri și pentru produse procesate din porc. În ansamblu, mesajul fostului ministru este că echilibrarea balanței comerciale ar fi rezultat dintr-un mix de producție internă mai mare, investiții și finanțări, însă detaliile complete ale balanței (valoare, structură pe categorii) nu sunt prezentate în materialul citat. [...]
