Știri
Știri din categoria Agricultură
Ministrul interimar al Agriculturii spune că alimentarea cu motorină nu e o problemă de stoc, ci de livrare, iar companiile furnizoare trebuie să evite sincopele care pot bloca fermierii în plină activitate, potrivit TVR Info.
Tanczos Barna a declarat, marți, într-o conferință de presă, că în România „nu există criză de motorină”, însă au apărut „situații punctuale” generate de disfuncționalități logistice, adică întârzieri în livrarea combustibilului către anumite stații.
Ministrul a spus că a discutat cu furnizorii de motorină și le-a cerut să asigure logistica și alimentarea la timp a stațiilor, astfel încât fermierii să nu ajungă în situația de a nu avea de unde să alimenteze.
Potrivit declarațiilor sale (citate de Agerpres), în ultimele zile au existat zone în care „pe o rază de 50 km nu se găsea motorină”, context în care astfel de blocaje devin o problemă operațională directă pentru activitățile agricole.
Tanczos a legat episoadele de lipsă temporară de presiunea apărută pe unele stații, inclusiv pe fondul variațiilor de preț, care pot determina consumatorii să alimenteze cantități mai mari decât de obicei sau să se reorienteze către stațiile cu preț mai mic.
În concluzie, mesajul ministerului este că problema ține de „livrarea la timp” în punctele unde cererea crește brusc, nu de o lipsă generală de motorină la nivel național.
Recomandate
Guvernul a majorat cu 94,3 milioane de lei bugetul schemei de compensare a accizei la motorina folosită în agricultură , pentru a acoperi integral plata sprijinului aferent cantităților utilizate de fermieri în perioada 1 ianuarie–31 martie 2026, potrivit Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale . Măsura are impact direct în costurile de producție, într-un moment în care lucrările agricole mecanizate depind de prețul combustibilului. Hotărârea de Guvern adoptată în ședința din 30 iulie 2026 modifică HG nr. 1.174/2014 și asigură fondurile necesare pentru plata integrală a sprijinului aferent primului trimestru din 2026. Ce se schimbă în buget și ce acoperă suplimentarea Bugetul schemei de ajutor de stat pentru anul 2026 este suplimentat cu 94,3 milioane de lei, de la 620 milioane de lei la 714,3 milioane de lei. Conform ministerului, majorarea este făcută astfel încât să fie acoperită în totalitate plata sprijinului aferent perioadei 1 ianuarie–31 martie 2026. Nivelul sprijinului și cine poate beneficia Schema vizează producătorii agricoli din trei zone: sectorul vegetal; sectorul zootehnic; îmbunătățiri funciare. În 2026, sprijinul este de 2,697 lei/litru, reprezentând diferența dintre acciza standard și acciza redusă aplicabilă motorinei utilizate în agricultură. Rata accizei reduse este de 106,72 lei/1.000 litri, conform prevederilor legale în vigoare. Plăți și posibilă schimbare de termen în viitor Plățile urmează să fie făcute prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) , în limita bugetului aprobat. Vicepremierul Tánczos Barna, ministrul interimar al agriculturii, a indicat și o posibilă schimbare de ritm pentru viitor: „În același timp, ajutorul de stat trebuie să ajungă cât mai rapid la fermieri, de aceea lucrăm la o propunere astfel încât, în viitor, fermierii să poată recupera sumele aferente accizei în maximum trei luni de la achiziția motorinei.” [...]
Restricțiile la export pe fondul pestei micilor rumegătoare riscă să blocheze cash-flow-ul fermelor de ovine și caprine , iar crescătorii cer reluarea rapidă și predictibilă a comerțului extern, potrivit Agronet . Joi, fermierii protestează la București, acțiunea fiind susținută de Uniunea Oierilor . Organizația spune că prelungirea restricțiilor comerciale a dus la pierderi economice, contracte blocate și costuri suplimentare de întreținere pentru animale care nu mai pot fi valorificate, cu impact direct asupra veniturilor familiilor din mediul rural care depind de creșterea animalelor. „Blocarea exporturilor, pierderile economice acumulate și lipsa unei perspective clare privind reluarea comerțului pun în pericol continuitatea fermelor și veniturile familiilor care depind de creșterea animalelor”, a transmis Uniunea Oierilor. Miza: redeschiderea piețelor externe, tratată ca prioritate economică Principala revendicare este reluarea urgentă, „controlată și predictibilă” a exporturilor de ovine. Uniunea Oierilor cere Guvernului, Ministerului Agriculturii, ANSVSA și Ministerului Afacerilor Externe să trateze redeschiderea piețelor ca pe o prioritate economică națională. În argumentația organizației, restricțiile prelungite: reduc prețurile la animale; blochează contractele comerciale; cresc presiunea financiară asupra fermelor dependente de export. „Fermierii au nevoie de piețe redeschise și de măsuri eficiente, nu de schimbări care riscă să creeze noi întârzieri și noi incertitudini”, a declarat Maniu Vonica, președintele Uniunii Oierilor. Reprezentanții crescătorilor cer și consultarea organizațiilor profesionale înainte de decizii care afectează direct activitatea fermelor, precum și un cadru sanitar-veterinar predictibil. Despăgubiri: nu doar pentru animale sacrificate, ci și pentru pierderi comerciale Uniunea Oierilor solicită un mecanism „rapid și transparent” de compensare pentru fermierii afectați de restricțiile sanitar-veterinare. Organizația susține că despăgubirile ar trebui să acopere nu doar animalele sacrificate, ci și pierderile comerciale, inclusiv: imposibilitatea comercializării animalelor; scăderea prețurilor; cheltuielile suplimentare de întreținere; contractele de export blocate; pierderea piețelor externe. La data protestului, potrivit sursei, nu exista o schemă aprobată care să precizeze bugetul, cuantumul sprijinului, beneficiarii și calendarul plăților. Vaccinarea în masă, contestată din perspectiva efectelor comerciale Uniunea Oierilor nu susține introducerea automată a vaccinării în masă împotriva pestei micilor rumegătoare fără o evaluare completă a efectelor comerciale. Organizația cere ca deciziile să țină cont atât de protecția sanitar-veterinară, cât și de condițiile impuse de statele importatoare pentru animalele vaccinate. Totodată, Uniunea Oierilor respinge ideea că schimbarea conducerii ANSVSA ar fi soluția imediată și solicită, în schimb, un plan „tehnic, comercial și diplomatic” care să permită reluarea exporturilor. Organizația a făcut apel la un protest pașnic, cu obiectivul declarat de a redeschide piețele și de a proteja fermele afectate de restricții. [...]
Tractoarele electrice câștigă teren mai ales acolo unde munca e repetitivă și predictibilă , însă ritmul de înlocuire a parcurilor de utilaje va fi decis în continuare de costul inițial și de accesul la finanțare, potrivit unei analize Agronet . Pentru ferme, miza nu este doar tehnologia, ci capacitatea de a susține investiția și infrastructura necesară. O prognoză citată din Market.us indică faptul că piața mondială a tractoarelor ar putea ajunge la 127,9 miliarde de dolari (aprox. 588,3 miliarde lei) în 2035, de la 74,1 miliarde de dolari (aprox. 340,9 miliarde lei) în 2025, pe fondul mecanizării, înlocuirii utilajelor și adoptării sistemelor de ghidare, automatizare și gestionare digitală. Publicația subliniază însă că estimarea se referă la venituri, nu la numărul de unități vândute, iar rezultatul depinde de veniturile fermelor, creditare, prețurile produselor agricole, costul energiei și programele publice de sprijin. Costul și finanțarea rămân „frâna” principală Raportul indică drept principal obstacol costul inițial ridicat și accesul inegal la finanțare. În practică, o piață globală mai mare nu înseamnă automat utilaje mai accesibile sau credite mai ieftine pentru ferme. În România, Agronet notează că lichiditatea necesară achiziției rămâne o problemă separată, iar proiectul privind taxarea inversă pentru tractoare și utilaje agricole noi este încă în procedură parlamentară și nu se aplică. Mecanismul nu ar reduce prețul utilajului, dar ar putea evita blocarea temporară a numerarului aferent TVA pentru cumpărătorii eligibili. Unde are sens electricul, operațional: trasee previzibile și întoarcere la bază Deși segmentul electric este descris ca având cea mai rapidă creștere, motorina domină încă piața: tractoarele diesel au reprezentat 85,12% din valoarea pieței în 2025, susținute de putere, autonomie, realimentare rapidă și rețele de service. Raportul nu anticipează o înlocuire rapidă a motorului termic, mai ales în lucrări grele și campanii cu multe ore de funcționare fără întrerupere. În schimb, primele utilizări comerciale ale electricului sunt concentrate în activități cu consum previzibil și revenire frecventă la aceeași bază, precum: lucrări în livezi și podgorii; activități în ferme zootehnice; manipularea materialelor și distribuirea furajelor; întreținerea terenurilor; lucrări în sere și spații închise; operațiuni repetitive care pot fi automatizate. Trecerea la electric implică și costuri/investiții conexe, nu doar cumpărarea tractorului: putere de racordare, stații de încărcare, programarea lucrărilor și, în unele cazuri, baterii staționare sau producție proprie de energie. Ce ar trebui să urmărească fermierii: costul total, nu doar prețul de listă Analiza mai arată că digitalizarea schimbă modelul de vânzare: producătorii încearcă să obțină venituri suplimentare din ghidare, telematică, activări de programe, automatizarea direcției și gestionarea flotelor. Pentru fermier, asta înseamnă că decizia de achiziție trebuie să includă și costuri recurente sau tehnice, precum: abonamente și licențe pentru funcții digitale; conectivitate și transfer de date; actualizări de programe; calibrarea și reparația senzorilor; compatibilitatea cu utilajele existente; disponibilitatea tehnicienilor; valoarea de revânzare. În paralel, sistemele montate ulterior pe tractoare existente (de exemplu ghidarea automată sau monitorizarea consumului) pot amâna cumpărarea unui utilaj nou, dacă aduc economii fără înlocuirea imediată a întregii mașini. Context de piață: creștere globală, dar cicluri locale Raportul avertizează că o piață mondială în creștere poate include scăderi în anumite țări: este dat exemplul Statelor Unite, unde vânzările de tractoare agricole au coborât cu 12,2% în februarie 2026 față de aceeași lună a anului precedent, deși categoria tractoarelor cu tracțiune integrală a crescut. Pentru România, concluzia este că prognoza globală indică direcții tehnologice, nu „momentul potrivit” de cumpărare: investiția rămâne dependentă de orele anuale de lucru, consum, costul creditului, service, valoarea producției și posibilitatea utilizării tractorului în mai multe operațiuni. [...]
Noile reguli RENURE deschid o utilizare mai largă a azotului recuperat din dejecții, dar pun presiune pe investiții și control în ferme, potrivit Agronet . Miza este una de reglementare cu efect direct în costuri: statele membre pot permite folosirea acestor produse peste plafonul standard de 170 kg azot/ha/an aplicabil gunoiului de grajd, însă doar în condiții stricte de produs, aplicare și protecția apelor. Contextul economic rămâne sensibil pentru agricultură: UE importă aproximativ 30% din necesarul de îngrășăminte azotate, 70% din fertilizanții fosfatici și circa 40% din potasiu, iar la azot costul este legat direct de gazele naturale, folosite la producția de amoniac și uree. În acest cadru, recuperarea azotului din dejecții este prezentată ca o cale de reducere a dependenței de inputuri și energie, dar nu ca un substitut complet. Consumul de îngrășăminte revine pe creștere, iar România e între marii consumatori de fosfor Datele Eurostat citate în material arată că, în 2024, agricultura UE a utilizat aproximativ 9,8 milioane de tone de îngrășăminte minerale cu azot și fosfor, cu 6% mai mult decât în 2023, dar încă cu 15,8% sub maximul relativ din 2017. Defalcat, consumul a fost de 8,9 milioane de tone la azot (plus 5,8% față de 2023) și 0,9 milioane de tone la fosfor (plus 7,7%). România a fost între cei mai mari consumatori de fertilizanți cu fosfor, cu aproximativ 90.000 de tone în 2024. Împreună cu Spania, Franța, Italia și Germania, a concentrat peste jumătate din consumul european de fosfor, conform aceleiași surse. Ce sunt fertilizanții RENURE și ce schimbă în practică Comisia Europeană a adoptat la 9 februarie 2026 norme pentru fertilizanții RENURE („azot recuperat din gunoi de grajd”), o categorie de materiale obținute prin prelucrarea dejecțiilor astfel încât azotul să poată fi utilizat într-un mod apropiat de fertilizanții minerali. Schimbarea-cheie: statele membre pot autoriza folosirea produselor RENURE peste plafonul de 170 kg azot/ha/an. Totuși, acest lucru nu echivalează cu eliminarea limitelor de fertilizare, deoarece aplicarea rămâne condiționată de cerințe legate de produs, necesarul culturilor, perioadele de administrare și protecția apelor. Pentru fermele zootehnice, regula poate crea o cale de valorificare a azotului care altfel rămâne concentrat în zone cu efective mari. Impactul economic, arată analiza, depinde de costurile de separare și tratare, energia folosită, distanțele de transport și existența unei piețe pentru produsele recuperate. Obstacolul major: infrastructură, trasabilitate și evidențe Materialul subliniază că transformarea dejecțiilor într-o resursă de energie și fertilizanți nu se reduce la instalarea unui digestor. Sunt necesare, între altele: platforme și rezervoare de depozitare conforme; instalații de digestie, separare și concentrare adaptate volumului fermei; analize periodice ale conținutului de azot, fosfor și potasiu; evidențe privind cantitățile produse, transportate și aplicate; contracte sau cooperare între fermele cu surplus și exploatațiile vegetale; acces la rețele de electricitate/gaze sau sisteme locale de utilizare a căldurii. În zonele cu multe exploatații mici și mijlocii, modelele colective pot împărți costurile și pot centraliza tratarea, dar aduc cerințe suplimentare privind transportul, responsabilitatea pentru produsul rezultat și distribuirea veniturilor. În plus, regulile pentru nitrați rămân o limită importantă: în România, programul de acțiune se aplică pe întreg teritoriul, cu obligații privind perioadele de interdicție, capacitatea de depozitare, benzile de protecție și evidența fertilizării. În acest context, chiar și fertilizanții recuperați cer dozare atentă, pe fondul riscului de eutrofizare a apelor de suprafață menționat în articol. De ce nu e un „înlocuitor complet” pentru îngrășămintele importate Chiar dacă gunoiul de grajd poate furniza energie și poate înlocui o parte din azotul mineral cumpărat, disponibilul de nutrienți depinde de efectivele de animale, iar distribuția geografică nu coincide mereu cu nevoile culturilor. Tratarea implică costuri, iar pierderile de azot, emisiile și riscul de poluare nu dispar automat prin digestie anaerobă. În practică, rezultatul pentru fermieri va depinde de apariția unor instalații dimensionate local, de cooperarea între zootehnie și vegetal și de modul în care România va pune în aplicare regulile europene pentru RENURE, mai notează publicația. [...]
Fermierii ar putea recupera acciza la motorină în cel mult trei luni , față de până la opt luni în prezent, dacă Ministerul Finanțelor acceptă propunerea vicepremierului și ministrului interimar al Agriculturii, Tánczos Barna , potrivit Newsweek . Miza este una de cash-flow: banii se întorc mai repede în ferme, fără ca oficialul să indice un impact bugetar suplimentar. Tánczos Barna spune că va înainta o propunere către Ministerul Finanțelor pentru ca rambursarea accizei să se facă „în maximum trei luni”, astfel încât agricultorii să nu mai aștepte „și până la opt luni” după prima cheltuială. De ce contează: presiunea de lichiditate din agricultură În explicația ministrului interimar, problema nu este nivelul accizei în sine, ci întârzierea cu care statul returnează banii, ceea ce blochează resurse financiare în exploatații. „Agricultura suferă din cauza acestei probleme, suferă din cauza faptului că acciza la motorină se plăteşte doar la 8 luni după prima cheltuială.” Oficialul a dat și un exemplu de calendar: dacă acciza este plătită în ianuarie, rambursarea poate veni abia în august, situație pe care o numește „incorect[ă] faţă de fermieri”. Ce urmează: discuții la Finanțe și plăți pentru trimestrul I În paralel, în „următoarele zile” ar urma să se facă plata ajutorului de stat pentru consumul de motorină din primul trimestru, iar actul normativ ar urma să fie discutat „cel mai probabil” în ședința de Guvern de joi, conform informațiilor din articol. Tánczos Barna a mai spus că a cerut sprijinul premierului interimar Ilie Bolojan pentru o soluție „mult mai eficientă” în același buget, potrivit Digi24.ro , insistând că prioritatea este accelerarea plăților, nu creșterea sumelor. [...]
Ministerul Agriculturii a instalat conduceri interimare la APIA și ANF până la 31 iulie 2026, pentru a evita blocaje în plăți și controale , după suspendarea lui Adrian Pintea și încetarea mandatului temporar al lui Romeo Șoldea, potrivit Agronet . La Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), atribuțiile directorului general au fost preluate de Kerekes Melinda Klara , director al Direcției Economice. La Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF), conducerea este asigurată de Ramona Ionela Nechifor, director general adjunct, și de Manole Filofteia, director al Laboratorului Național Fitosanitar. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) spune că numirile sunt interimare și urmăresc continuitatea activității celor două instituții. De ce contează: continuitatea plăților APIA și a controalelor din campaniile 2025–2026 Schimbarea de la vârful APIA nu modifică regulile de eligibilitate, cuantumurile sau obligațiile fermierilor, însă miza este operațională: agenția trebuie să continue activitățile curente care condiționează fluxul de subvenții și servicii pentru fermieri. Conform informațiilor din articol, APIA are în derulare, între altele: autorizarea plăților rămase din Campania 2025; controalele aferente Campaniei 2026; pregătirea avansurilor pentru cererile depuse în 2026; eliberarea adeverințelor pentru credite; rambursarea accizei la motorină; administrarea schemelor de sprijin pentru sectorul zootehnic. Contextul este cu atât mai sensibil cu cât există deja întârzieri la unele intervenții: aproximativ 3.000 de fermieri ar putea primi abia în toamnă anumite subvenții aferente Campaniei 2025 , pe fondul problemelor informatice și al calculelor realizate manual pentru o parte dintre dosare, mai notează publicația (cu trimitere la un material anterior). Suspendarea, legată de trimiterea în judecată comunicată de DNA MADR arată că suspendarea lui Adrian Pintea din funcția de director general al APIA și încetarea exercitării temporare a funcției de director general al ANF de către Romeo Șoldea au venit după comunicarea oficială privind trimiterea celor doi în judecată de Direcția Națională Anticorupție (DNA), informație relatată și de Ziarul Financiar (link în sursa Agronet). Ministerul a invocat articolul 513 alineatul (1) litera l) din Codul administrativ, care reglementează suspendarea de drept a raportului de serviciu în anumite situații în care un funcționar public este trimis în judecată. În dosar, procurorii susțin că transferul și mutarea unei persoane pe un post cu atribuții de control fitosanitar ar fi fost făcută deși aceasta nu îndeplinea condițiile de studii și pregătire. Cei doi sunt acuzați de presupuse fapte de abuz în serviciu și instigare la abuz în serviciu; trimiterea în judecată nu echivalează cu stabilirea vinovăției, care poate fi decisă doar prin hotărâre judecătorească definitivă. ANF: activitatea curentă și obligațiile rămân neschimbate La ANF, atribuțiile de conducere au fost împărțite între Ramona Ionela Nechifor și Manole Filofteia. Autoritatea coordonează controlul produselor pentru protecția plantelor, supravegherea organismelor dăunătoare, inspecțiile fitosanitare, laboratoarele de specialitate și certificarea necesară circulației unor plante și produse vegetale. Potrivit articolului, schimbarea conducerii nu suspendă autorizațiile, controalele sau obligațiile aplicabile fermierilor și operatorilor economici: registrele de tratamente, condițiile de utilizare a produselor pentru protecția plantelor și cerințele fitosanitare rămân în vigoare. Ministerul Agriculturii nu a precizat ce soluție va fi aplicată după 31 iulie 2026; până la o nouă decizie, conducerile interimare trebuie să asigure funcționarea curentă a APIA și ANF, fără întreruperea plăților, controalelor și serviciilor destinate fermierilor. [...]
