Știri
Știri din categoria Agricultură
România cere reguli comune în UE pentru a reduce diferențele de subvenții pe hectar și susține continuarea „convergenței externe” a plăților directe, astfel încât sprijinul pe venit să nu mai varieze semnificativ între statele membre, potrivit AgroInfo.
Poziția a fost prezentată de secretarul de stat Emil Dumitru la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit (AgriFish), desfășurată luni, 27 aprilie 2026, la Luxemburg. Din delegație a făcut parte și Daniela Rebega, director general al DGDR AM PNDR și PS.
În intervenția sa, Emil Dumitru a spus că sprijinul pe venit ar trebui să se bazeze pe reguli comune aplicabile tuturor statelor membre, pentru a asigura condiții echitabile de concurență în Uniunea Europeană și pentru a elimina disparitățile dintre plățile pe hectar.
„România a susținut constant reducerea decalajelor privind sprijinul pe hectar și menține poziția fermă pentru continuarea convergenței externe.”
Totodată, oficialul a cerut flexibilitate în stabilirea politicilor de finanțare, în funcție de specificul național, structura agriculturii, condițiile economice și riscurile cu care se confruntă fermierii.
Potrivit declarației citate, flexibilitatea ar trebui să permită orientarea sprijinului către:
Reuniunea a inclus și dezbateri privind propunerile pentru Politica Agricolă Comună (PAC) post-2027, cu accent pe opțiunile de proiectare a sprijinului pentru venit. Pe agendă a fost și situația pieței agricole, inclusiv în contextul invadării Ucrainei de către Federația Rusă, subiect descris ca recurent în Consiliu.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale asigură participarea României la lucrările Consiliului, susținând interesele țării în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, mai notează publicația.
Recomandate
România cere ca plățile directe din viitoarea Politică Agricolă Comună să reducă în continuare diferențele dintre state , mizând pe „convergența externă” a subvențiilor pe hectar după 2027, potrivit Economica . Miza este una de venituri pentru fermieri și de competitivitate: reguli comune și condiții comparabile de concurență în UE, cu diminuarea disparităților dintre nivelurile de sprijin. Poziția a fost prezentată de secretarul de stat Emil Dumitru la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit (AgriFish), desfășurată luni, 27 aprilie, la Luxemburg, unde a participat și Daniela Rebega, director general în cadrul Direcției Generale Dezvoltare Rurală – Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală și Planul Strategic. Ce urmărește România în negocierile pentru PAC post-2027 În discuțiile despre propunerile privind Politica Agricolă Comună post-2027 , cu accent pe opțiunile de concepere a sprijinului pentru venit, Emil Dumitru a susținut că sprijinul trebuie să se bazeze pe reguli comune aplicabile tuturor statelor membre, astfel încât să asigure condiții echitabile de concurență și să elimine disparitățile. În același timp, România cere și flexibilitate în stabilirea politicilor de finanțare, în funcție de specificul național, structura agriculturii, condițiile economice și riscurile cu care se confruntă fermierii. „România a susţinut constant reducerea decalajelor privind sprijinul pe hectar şi menţine poziţia fermă pentru continuarea convergenţei externe. Totodată trebuie să dispunem de flexibilitate în stabilirea politicilor de finanţare, în funcţie de specificul naţional, structura agriculturii, condiţiile economice şi riscurile cu care se confruntă fermierii. Flexibilitatea trebuie să permită direcţionarea sprijinului către tipuri de ferme relevante, cum ar fi fermele integrate vegetal – zootehnic, sprijinirea reînnoirii generaţiilor şi prioritizarea anumitor sectoare, în funcţie de nevoile identificate.” Implicații: venituri și direcționarea subvențiilor Din perspectiva impactului economic, continuarea convergenței externe ar însemna menținerea presiunii politice pentru reducerea diferențelor de sprijin pe hectar între statele membre, ceea ce poate influența direct nivelul plăților primite de fermierii români în următorul cadru PAC. Pe componenta operațională, solicitarea de flexibilitate ar permite, potrivit poziției exprimate, o direcționare mai țintită a sprijinului, inclusiv către: ferme integrate vegetal–zootehnic; reînnoirea generațiilor în agricultură; anumite sectoare prioritizate în funcție de nevoile identificate. Contextul din Consiliu: piața agricolă și riscurile regionale Pe agenda reuniunii au fost și discuții despre situația pieței agricole, în special în contextul invadării Ucrainei de către Federația Rusă, subiect descris ca recurent pe ordinea de zi a Consiliului. Totodată, oficialii europeni au avut un schimb de opinii, după o prezentare a Comisiei Europene, privind importanța strategică a agriculturii și a gestionării durabile a pădurilor pentru prevenirea incendiilor forestiere și creșterea rezilienței. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale afirmă, în comunicatul citat, că participă la lucrările Consiliului pentru a susține interesele României în agricultură și dezvoltare rurală. [...]
România are cea mai fragmentată agricultură din UE, iar distribuția subvențiilor favorizează marile exploatații , ceea ce menține un model „cu două viteze” în productivitate și acces la resurse, potrivit unui raport OECD citat de G4Media . Miza economică este că, deși țara concentrează o parte foarte mare din numărul de ferme din Uniune, o masă de ferme mici rămâne structural dezavantajată în competiția pentru finanțare și modernizare. Raportul indică un dezechilibru persistent: banii publici ajung preponderent la exploatațiile mari, în timp ce „milioanele de ferme mici” au acces mai slab la resurse, ceea ce se vede în diferențe de productivitate și capacitate de investiții. În acest context, fragmentarea ridicată a sectorului devine o problemă operațională: fermele mici au mai puțină putere de negociere și, în general, o capacitate mai redusă de a absorbi sprijinul și de a-l transforma în creștere economică. De ce contează pentru economie și pentru piața agricolă Agricultura are, în același timp, o pondere ridicată în economia României, iar modul în care sunt împărțite subvențiile influențează direct: ritmul de modernizare (investiții în tehnologie, irigații, infrastructură de fermă); productivitatea și, implicit, competitivitatea pe piața internă și la export; consolidarea sectorului : fermele mari își pot accelera extinderea, în timp ce fermele mici rămân vulnerabile. Ce semnalează OECD despre „două viteze” în agricultură Concluzia centrală a raportului, așa cum este redată în material, este că modelul actual produce dezechilibre persistente pe trei axe: distribuția banilor, productivitate și acces la resurse. În lipsa unor corecții, aceste diferențe tind să se adâncească, pentru că subvențiile funcționează și ca „capital de pornire” pentru investiții viitoare, pe care fermele mici îl obțin mai greu. Materialul nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii numerice sau propuneri concrete de politici publice din raportul OECD; informația disponibilă se limitează la diagnosticul privind fragmentarea și distribuția inegală a sprijinului. [...]
APIA reia de săptămâna viitoare autorizările la plată, inclusiv pentru sprijinul cuplat vegetal, cu un volum anunțat de peste 100 de milioane de euro (aprox. 500 milioane lei) , într-un moment în care ritmul de utilizare a plafonului FEGA este deja avansat, potrivit Agrointel . Informația a fost transmisă de secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Emil Dumitru , într-o postare pe Facebook. Reluarea autorizărilor vizează, conform declarațiilor oficialului, schemele de sprijin cuplat din sectorul vegetal și schema pentru porumb siloz. Emil Dumitru a indicat că „gradul de utilizare a plafonului FEGA a ajuns la 86,67% din totalul alocat”, iar pentru sprijinul de bază pentru venit (BISS) „procentul de utilizare este de 94,76%”. Ce plăți sunt anunțate pentru săptămâna viitoare Din informațiile prezentate, APIA ar urma să autorizeze la plată: schemele de sprijin cuplat din sectorul vegetal; schema pentru porumb siloz, „în valoare de peste 100 de milioane de euro” (aprox. 500 milioane lei). Ordin cu cuantumuri unitare pentru cererile depuse în 2025 Secretarul de stat a mai anunțat că a semnat Ordinul MADR nr. 141/24.04.2026, prin care au fost stabilite cuantumurile unitare pentru mai multe scheme de sprijin aferente cererilor depuse în 2025. În lista menționată intră sprijinul redistributiv, sprijinul destinat tinerilor fermieri și intervenții din sectorul vegetal și zootehnic. Termenul-limită rămâne 30 iunie, dar depinde de controale și acte normative În același context, Emil Dumitru a arătat că efectuarea plăților este condiționată de finalizarea controalelor și de adoptarea actelor normative necesare, însă termenul legal prevăzut de legislația europeană rămâne 30 iunie. Agrointel mai notează că, la nivelul MADR, Florin Barbu și-a depus pe 23 aprilie demisia din funcția de ministru, dar aceasta nu era „oficializată” la momentul publicării, nefiind publicat în Monitorul Oficial numele unui ministru interimar. [...]
Plățile APIA pentru Campania 2025 rămân în calendarul legal, cu termen-limită 30 iunie , iar pentru o parte din scheme urmează noi autorizări „săptămâna viitoare”, potrivit unei informări transmise de secretarul de stat Emil Dumitru (MADR), citată de Agrointel . Mesajul are miză operațională directă pentru fermieri, într-un moment în care fluxul de numerar din subvenții influențează lucrările de sezon și achizițiile de inputuri. Dumitru afirmă că procesul de autorizare și efectuare a plăților aferente Campaniei 2025, derulat în cadrul Planului Strategic PAC 2023–2027 , continuă „conform calendarului stabilit de legislația europeană și națională”. Oficialul a reamintit că termenul legal pentru autorizările APIA este 30 iunie și a condiționat ritmul plăților de finalizarea controalelor și de adoptarea actelor normative necesare. „În funcție de finalizarea controalelor și de adoptarea actelor normative necesare, plățile vor fi efectuate în termenul legal prevăzut de legislația europeană, până la 30 iunie.” Ce scheme intră la autorizare în perioada următoare Conform declarațiilor lui Emil Dumitru, „numeroase intervenții” finanțate din FEGA și FEADR au fost deja autorizate la plată. Totodată, el a indicat două repere de execuție bugetară: gradul de utilizare a plafonului FEGA: 86,67% din totalul alocat; pentru sprijinul de bază pentru venit (BISS): 94,76% utilizare. Pentru perioada imediat următoare, Dumitru a transmis că „săptămâna viitoare” ar urma să fie autorizate la plată: schemele de sprijin cuplat din sectorul vegetal; schema pentru porumb siloz , „în valoare de peste 100 de milioane de euro” (aprox. peste 500 milioane lei). Ordin MADR cu cuantumuri unitare și context instituțional Oficialul MADR a mai precizat că a semnat Ordinul MADR nr. 141/24.04.2026 , prin care au fost stabilite cuantumurile unitare pentru mai multe scheme de sprijin aferente cererilor depuse în 2025, inclusiv pentru sprijinul redistributiv, sprijinul destinat tinerilor fermieri și intervenții din sectorul vegetal și zootehnic. În același timp, articolul notează un context de instabilitate la vârful ministerului: Florin Barbu și-a depus demisia din funcția de ministru, dar aceasta nu era „oficializată” la momentul publicării, iar numele ministrului interimar, Tanczos Barna, nu era publicat în Monitorul Oficial. [...]
Creșterea cu aproape 50% a laptelui procesat în România pare susținută mai ales de exporturi, nu de consumul intern , arată o analiză din Economica , pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INS) . Potrivit sursei, piața locală ar fi în scădere ca volume vândute, în timp ce fabricile produc și pentru piețe externe. În primele două luni ale anului, procesatorii au colectat peste 314,7 mii tone de lapte, cu 51,3% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. În paralel, importurile de lapte brut au urcat cu 37,2%, până la 38,7 mii tone. Per total, industria a procesat cu 49,6% mai mult lapte, iar circa 10% din materia primă a venit din import (față de 11% cu un an în urmă). Ce produse au crescut și unde apar scăderi Din cantitățile procesate în perioada analizată, producția a avansat inegal pe categorii: unt: +15,9%, la 2.525 tone; lapte de consum: +4,9%, la aproximativ 67.000 tone; lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut): +4,7%, la circa 41.100 tone; smântână: +1,4%; brânză: +0,2%; brânză topită: -7,6%, la 1.600 tone. Exporturile cresc, dar dependența de importuri rămâne ridicată la unele categorii Economica notează că, deși cifrele de producție ar putea sugera o cerere internă mai mare, „sursele Economica” indică o scădere a pieței locale ca volume vândute, într-un trend similar cu alte state europene. În acest context, exporturile devin o supapă pentru producători. Exemplele menționate includ Fabrica de Lactate Brașov (brandul Olympus), care exportă aproximativ 35% din producția din România către 23 de piețe, și Danone, a cărui fabrică din București funcționează ca hub de producție pentru țările din jur. Datele Comisiei Europene pentru ianuarie–decembrie 2025 (ultimele disponibile) indică: exporturi intracomunitare de unt: 567 tone, +127% față de anul anterior; importuri intracomunitare de unt: 18.650 tone, +17% față de 2024; exporturi intracomunitare de brânză: 26.311 tone, +26%; importuri intracomunitare de brânză: 121.837 tone, +2%. Imaginea de ansamblu: fabricile procesează mai mult lapte și își cresc livrările externe, însă România continuă să aducă volume mari din import, mai ales la produse precum untul și brânza, ceea ce sugerează o piață internă încă puternic alimentată din afara țării. [...]
Costurile suplimentare generate de CBAM la îngrășăminte riscă să accelereze ieșirea fermelor din piață , într-un moment în care 20%-25% dintre fermierii din România și UE spun că nu știu dacă își mai pot continua activitatea și ar putea închide în cel mult un an fără măsuri de rentabilizare, potrivit Economica . În acest context, organizațiile din sector cer suspendarea mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM) pentru îngrășăminte și un pachet mai larg de intervenții. Presiunea vine dintr-un cumul de factori: prețuri ridicate la carburanți și fertilizanți, tensiuni pe piață pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, dar și o „recesiune prelungită” pe piețele culturilor arabile din UE, pe lângă costurile ridicate ale îngrășămintelor menținute la un nivel înalt după invazia Rusiei în Ucraina, conform comunicatului citat. CBAM și factura la îngrășăminte: estimări de cost până în 2034 În cazul îngrășămintelor, taxa CBAM ar urma să crească treptat până în 2034. Costul direct este estimat la 820 de milioane de euro (aprox. 4,1 miliarde lei) în 2026 , urmând să urce la 3,4 miliarde de euro (aprox. 17 miliarde lei) în 2034 , potrivit documentului. Tot acolo se arată că, pe următorii șapte ani, costul cumulat ar ajunge la aproximativ 12 miliarde de euro (aprox. 60 miliarde lei) , adică peste 3% din bugetul actual al Politicii Agricole Comune (PAC) . Dacă îngrășămintele produse în UE își aliniază în continuare prețurile la cele ale importurilor, costul total ar putea urca la 39 de miliarde de euro (aprox. 195 miliarde lei) , aproape 10% din bugetul actual al PAC, sumă pe care agricultorii „nu o pot absorbi”, conform comunicatului. Efecte operaționale deja vizibile: reducerea suprafețelor și renunțarea la însămânțare Organizațiile din sector susțin că scumpirile la combustibil, îngrășăminte, ambalaje, furaje și logistică împing fermele să își ajusteze rapid activitatea. Consecințele descrise în document includ: reducerea suprafeței cultivate; schimbarea culturilor; renunțarea la însămânțare, pe motiv că producția nu mai este viabilă economic. În comunicat se avertizează că situația „afectează toate sectoarele” și poate avea consecințe pe termen lung asupra producției alimentare și asupra consumatorilor europeni, dacă nu sunt luate măsuri rapide. Ce măsuri sunt cerute: suspendări, flexibilizări și sprijin de criză Printre propunerile menționate se află un plan de acțiune cu măsuri imediate, pe termen mediu și lung, cu accent pe reducerea presiunii costurilor la inputuri și pe energie. Lista include: suspendarea CBAM pentru îngrășăminte și, pe termen lung, o soluție structurală de compensare a costurilor pentru fermieri; eliminarea temporară a tarifelor MFN (tariful „națiunii celei mai favorizate”, aplicat importurilor) și a taxelor antidumping pentru importurile de îngrășăminte din afara Rusiei; creșterea flexibilității în cadrul Directivei privind nitrații și facilitarea utilizării mai largi a gunoiului de grajd și a digestatului; acces rapid la instrumente UE pentru sprijin de lichiditate ; măsuri pentru energie sigură și accesibilă , inclusiv accelerarea diversificării prin bioenergie, biometan, biogaz și energie regenerabilă la nivelul fermelor; consolidarea cadrului temporar de criză energetică: plafoane mai mari de ajutor, prelungire cel puțin până în iunie 2027 și extinderea costurilor eligibile dincolo de îngrășăminte și motorină. Separat, pe zona produselor fitosanitare, organizația susține că noile obligații aplicabile de la 1 ianuarie 2026 (inclusiv coduri de aprobare și coduri EPPO) adaugă o sarcină administrativă fără „valoare adăugată” suficient de evidentă pentru controale și cere o abordare mai proporțională. Miza de reglementare: PAC după 2027 și bugetul În discuțiile despre PAC după 2027, Copa și Cogeca au adoptat documente de poziție prin care cer ca PAC să rămână o politică „cu adevărat comună”, cu buget dedicat, menținut cel puțin la nivelurile actuale și indexat cu inflația pe perioada 2021-2027, potrivit aceleiași surse. În esență, mesajul este că presiunea pe costuri (inclusiv cea asociată CBAM la îngrășăminte) se suprapune peste o problemă structurală: veniturile fermierilor rămân în urma altor sectoare, ceea ce face ca sprijinul pe suprafață să fie considerat în continuare esențial. [...]
