Știri
Știri din categoria Agricultură
România cere reguli comune în UE pentru a reduce diferențele de subvenții pe hectar și susține continuarea „convergenței externe” a plăților directe, astfel încât sprijinul pe venit să nu mai varieze semnificativ între statele membre, potrivit AgroInfo.
Poziția a fost prezentată de secretarul de stat Emil Dumitru la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit (AgriFish), desfășurată luni, 27 aprilie 2026, la Luxemburg. Din delegație a făcut parte și Daniela Rebega, director general al DGDR AM PNDR și PS.
În intervenția sa, Emil Dumitru a spus că sprijinul pe venit ar trebui să se bazeze pe reguli comune aplicabile tuturor statelor membre, pentru a asigura condiții echitabile de concurență în Uniunea Europeană și pentru a elimina disparitățile dintre plățile pe hectar.
„România a susținut constant reducerea decalajelor privind sprijinul pe hectar și menține poziția fermă pentru continuarea convergenței externe.”
Totodată, oficialul a cerut flexibilitate în stabilirea politicilor de finanțare, în funcție de specificul național, structura agriculturii, condițiile economice și riscurile cu care se confruntă fermierii.
Potrivit declarației citate, flexibilitatea ar trebui să permită orientarea sprijinului către:
Reuniunea a inclus și dezbateri privind propunerile pentru Politica Agricolă Comună (PAC) post-2027, cu accent pe opțiunile de proiectare a sprijinului pentru venit. Pe agendă a fost și situația pieței agricole, inclusiv în contextul invadării Ucrainei de către Federația Rusă, subiect descris ca recurent în Consiliu.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale asigură participarea României la lucrările Consiliului, susținând interesele țării în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, mai notează publicația.
Recomandate
Interdicția totală la exportul de ovine și caprine din România riscă să blocheze venituri și să distorsioneze piața , în condițiile în care, în alte state membre cu mult mai multe focare, restricțiile au fost aplicate doar local, potrivit Agrointel . Măsura ar urma să intre în vigoare de săptămâna viitoare și vizează atât exporturile în UE, cât și către țări terțe. România a raportat pe 8 iunie un focar de pestă a micilor rumegătoare, după mai bine de un an fără cazuri (ultimul fiind pe 5 martie anul trecut), iar decizia de la Bruxelles a venit sub forma unei interdicții la nivel național. Publicația notează că, în Grecia și Bulgaria, unde au fost raportate „sute de focare”, iar în cazul Greciei peste 1.500 de focare de variolă ovină, restricțiile nu au fost generalizate la nivel de țară. În Croația, care a avut 12 focare de pestă a micilor rumegătoare, interdicțiile au fost locale, conform deciziei UE indicată în articol. Ce înseamnă economic: presiune pe prețuri și risc de faliment în ferme În lipsa exportului de animale vii, crescătorii rămân cu animalele „blocate” în perioade de vârf, iar costurile cu furajele cresc, ceea ce poate împinge fermele spre insolvență, potrivit reacțiilor citate. În același timp, exportul de carcase ar rămâne permis, însă interdicția la animale vii afectează direct livrările către Orientul Mijlociu, unde cererea este concentrată pe acest tip de marfă. Europarlamentarul Rareș Bogdan susține că măsura „perturbă” piața unică și poate produce efecte în lanț: scăderea artificială a prețurilor la poarta fermei, avantaj pentru abatoare mari (prin putere de negociere sporită) și preluarea rapidă a cotei de piață de către competitori din alte state membre. De ce e contestată măsura: proporționalitate și „regionalizare” aplicată diferit În articol se arată că, în alte crize sanitare din UE, Comisia Europeană a aplicat „regionalizarea” – adică izolarea administrativă a zonelor afectate, nu sancționarea întregii țări. Ca exemple de decizii și cazuri, sunt indicate documente UE, inclusiv decizia privind Croația și un exemplu de „cascadă” de focare în Plovdiv, Bulgaria: Decizie UE – Croația (CELEX:32026D0317) Exemplu Plovdiv – Bulgaria (CELEX:32026D0289) Daniel Buda, vicepreședinte al Comisiei de agricultură din Parlamentul European, califică blocarea exporturilor către țări terțe drept „disproporționată” și cere activarea fondurilor europene de criză pentru compensarea pierderilor de venit. „Comisia Europeană trebuie să mobilizeze de urgență bani din fondul de criză pentru sprijinirea fermierilor români.” (Daniel Buda) Rareș Bogdan afirmă că a cerut explicații Comisiei Europene și invocă explicit principiul proporționalității, cerând și măsuri împotriva posibilelor abuzuri de piață asupra fermierilor. Ce urmează: discuții la Bruxelles și presiune pentru compensații La nivel guvernamental, Agrointel scrie că ministrul Agriculturii, Tanczos Barna, împreună cu președintele ANSVSA, Alexandru Bociu, s-au mobilizat și că ministrul a discutat cu comisarul european Olivér Várhelyi (Sănătate și Bunăstarea Animalelor). Potrivit aceleiași surse, Várhelyi i-ar fi transmis ministrului că decizia nu mai poate fi întoarsă, dar ar putea exista o întâlnire pe subiect în zilele următoare, când vicepremierul României ajunge la Bruxelles pentru reuniunea AgriFish. În paralel, europarlamentarii români anunță demersuri pentru compensarea pierderilor și pentru clarificarea motivelor pentru care, în cazul României, restricțiile au fost aplicate la nivel național, nu local, ca în alte state membre. [...]
Costurile cu inputurile agricole au crescut cu 5% în România , una dintre cele mai mari majorări din UE, într-un context în care la nivel european prețurile la inputuri au rămas aproape stabile, potrivit datelor Eurostat citate de AGRO TV . În primul trimestru din 2026, prețurile bunurilor și serviciilor consumate curent în agricultură (inputuri precum energia, îngrășămintele sau furajele) au scăzut ușor la nivelul Uniunii Europene, cu 0,4% față de aceeași perioadă din 2025. România a mers însă în sens invers: Eurostat indică o creștere de 5% a acestor costuri, ceea ce plasează țara „printre statele membre” cu majorări și „una dintre cele mai mari creșteri” din UE. Context: prețuri mai mici la producția agricolă, inputuri aproape stabile în UE Pe partea de venituri potențiale ale fermierilor, Eurostat arată că prețul mediu al producției agricole în UE a fost cu 2,9% mai mic în primul trimestru din 2026 față de primul trimestru din 2025. În același interval, au existat scăderi importante la mai multe categorii, inclusiv: lapte: -15,5%; cereale: -11,7%; scăderi și la ouă, cartofi și unele categorii de animale (fără procente detaliate în material). În același timp, nu toate segmentele au scăzut: legumele proaspete au avut un plus de 16,8%, iar fructele au fost mai scumpe cu 10,7% la nivelul UE, față de aceeași perioadă a anului trecut. Ce s-a întâmplat cu principalele inputuri în UE Datele Eurostat citate indică evoluții diferite pe categorii de inputuri, în primul trimestru din 2026: îngrășăminte și amendamente pentru sol: +6,6%; energie: -5,3%; furaje: -1,8%. Materialul nu detaliază care dintre aceste componente a tras în sus costurile din România, dar concluzia de ansamblu este că, spre deosebire de media UE, fermierii români au intrat în 2026 cu o presiune mai mare pe costurile curente de producție. [...]
Prețul laptelui la poarta fermei a scăzut cu până la 10,64% în 2026 , iar România cere la Bruxelles analizarea activării rezervei agricole pentru a amortiza presiunea asupra fermierilor, potrivit Agrointel . Viceprim-ministrul Tánczos Barna , ministru interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, i-a transmis pe 10 iunie o scrisoare comisarului european pentru agricultură și sectorul alimentar, Christophe Hansen , în care semnalează deteriorarea situației economice din sectorul laptelui și solicită o reevaluare a evoluțiilor recente de pe piața europeană a lactatelor. Conform datelor comunicate Comisiei Europene, prețul mediu al laptelui la poarta fermei din România s-a situat în fiecare dintre primele patru luni ale anului 2026 sub nivelul din perioada similară din 2025, cu scăderi de: 8,59% în ianuarie; 5,65% în februarie; 10,64% în martie; 10,44% în aprilie. Dezechilibrul invocat de minister este accentuat de evoluția volumelor: în ianuarie–martie 2026, producția totală de lapte a crescut cu 14,11% față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce cantitatea valorificată pe piață a scăzut cu 10,6%. Ministerul notează că aceasta ar fi „cea mai drastică reducere” înregistrată la nivelul Uniunii Europene, cu efecte directe asupra veniturilor și sustenabilității fermelor de lapte. În scrisoare, Tánczos Barna arată că, deși piața are o componentă sezonieră (corecții de primăvară), în 2026 ajustarea descendentă ar fi fost „semnificativ mai mare” decât în anii precedenți. În acest context, România solicită analizarea posibilității mobilizării rezervei agricole și adoptarea unor măsuri de stabilizare a pieței. Ce măsuri interne anunță MADR Pe lângă demersul către Comisia Europeană, ministrul interimar spune că a dispus verificări privind modul în care sunt colectate și raportate datele din sector, pentru o „imagine cât mai exactă și actualizată” a pieței. Sunt vizate: analiza fluxurilor informaționale și a instrumentelor de monitorizare; verificarea mecanismelor de raportare existente; verificarea respectării obligațiilor legale de raportare de către operatorii economici care transmit date despre piața laptelui. „Datele pe care le avem astăzi arată fără echivoc că producătorii de lapte se confruntă cu o presiune economică tot mai mare. Este responsabilitatea noastră să prezentăm o imagine reală a situației din teren și să susținem interesele fermierilor români la nivel european. În același timp, am dispus măsuri pentru îmbunătățirea modului în care sunt colectate și procesate datele din sector, astfel încât deciziile să fie fundamentate pe informații complete și actualizate. Așa cum am solicitat și în Consiliul Agricultură și Pescuit, consider că trebuie analizată posibilitatea mobilizării rezervei agricole pentru sprijinirea fermierilor afectați de evoluțiile actuale ale pieței laptelui.” Ministerul mai afirmă că va continua dialogul cu reprezentanții sectorului și cu instituțiile europene pentru identificarea soluțiilor de sprijin destinate producătorilor de lapte și pentru menținerea competitivității sectorului lactatelor. [...]
Fermierii români vând laptele în pierdere, pe fondul ieftinirii la poarta fermei și al importurilor mari , în timp ce prețurile la raft rămân ridicate, potrivit unei analize publicate de Economica . În luna mai, prețul mediu al laptelui materie primă în România a coborât pentru prima dată din ianuarie 2024 sub 40 de euro/100 kg, ajungând la 39,01 euro/100 kg (aprox. 1,6 lei/litru), cu 5,2% sub luna anterioară și cu 10,5% sub nivelul din perioada similară a anului trecut, arată datele Comisiei Europene analizate în material. În UE, media este de 42,5 euro/100 kg, cu 19,3% sub anul trecut. Problema, pentru ferme, este că prețul de vânzare a ajuns sub costul de producție. Asociația Crescătorilor de Vaci HolsteinRo spune că fermierii ajung să piardă până la 1 leu la fiecare litru vândut, în condițiile în care „niciun fermier nu poate produce sub doi lei litrul”, iar costurile uzuale sunt de 2–2,4 lei/litru. În același timp, prețurile spot sunt menționate la 0,7–1,9 lei/litru, iar cele din contracte la 1,5–1,9 lei/litru. Importurile ieftine și consumul în scădere apasă pe prețul materiei prime Pe lângă trendul european descendent, HolsteinRo indică drept factor major importurile ieftine, în special din Ungaria, estimate la aproximativ 200.000 de tone. Asociația mai susține că fermierii români, în majoritate mici, au o putere redusă de negociere în relația cu procesatorii, iar consumul nu este stimulat de retail prin reduceri de preț. „Toată lumea clamează că avem o reducere a consumului de 17 spre 20% în ultimele 6 luni, dar se păstrează prețurile foarte ridicate la raft.” Date INS: importuri în creștere, exporturi mult mai mici Datele Institutului Național de Statistică (INS) , citate în analiză, arată că în primul trimestru România a importat peste 84.000 de tone de lapte și smântână neconcentrate (fără adaos de zahăr sau alți îndulcitori), în valoare de 47 milioane euro (aprox. 235 milioane lei), și a exportat de aproape șapte ori mai puțin în volum. Față de perioada similară din 2025, cantitățile importate au fost cu 39,4% mai mari, iar valorile cu 7,5% mai mari, pe fondul scăderii prețurilor. Din Ungaria au venit circa 67.000 de tone, livrări în creștere cu 35% față de anul trecut; valoarea importurilor din această țară a fost de 30,5 milioane euro (aprox. 153 milioane lei), față de 29,3 milioane euro (aprox. 147 milioane lei) anul trecut. România cere sprijin din „rezerva agricolă”, dar invocă probleme de raportare a datelor Ministrul interimar al Agriculturii, Barna Tanczos, afirmă că a trimis o scrisoare comisarului european pentru a semnala „criza pe piața laptelui” și pentru a cere mobilizarea rezervei agricole, însă susține că România are dificultăți în a explica situația la Bruxelles pe baza unor date statistice corecte, din cauza unei transmiteri „deficitare”. În același context, ministrul a indicat scăderi ale prețului la poarta fermei (ianuarie față de ianuarie 2025: -8,5%; februarie: -5,6%; martie: -10%; aprilie: -10%) și a anunțat verificări privind modul de colectare și introducere a datelor în Observatorul Laptelui, inclusiv prin corelarea raportărilor cu facturile. [...]
Fermierii cer pragul de 1 leu/kg la orz, dar piața indică sub 0,92 lei/kg în Constanța , ceea ce poate pune presiune pe vânzările rapide la început de campanie, mai ales pentru exploatațiile fără capacități de stocare, potrivit Agrointel . Recoltarea orzului a început în mai multe județe din sudul țării, iar în Dolj startul campaniei agricole de vară a fost făcut public de Direcția Agricolă Județeană . Fermierii mizează pe una dintre cele mai bune recolte de orz, atât ca volum, cât și ca nivel de calitate, dacă vremea rămâne favorabilă. Prețurile din piață: sub pragul cerut de fermieri În discuțiile dintre agricultori, pragul invocat frecvent pentru semnarea contractelor la orzul din 2026 este de minimum 1 leu/kilogram. În același timp, în unele zone sunt semnalate oferte sub acest nivel, iar o parte dintre fermieri spun că nu pot amâna vânzarea din cauza lipsei spațiilor de depozitare sau a scadențelor. În Dolj, sunt fermieri care își valorifică deja producția direct din fermă la 90 de bani/kilogram, cu transport asigurat de cumpărător, conform aceleiași surse. Reperele de preț menționate pentru 15 iunie Pentru luni, 15 iunie, Agrointel indică mai multe niveluri de preț în sud și la export (livrare în port): 825 lei/tonă la bazele Dragalina, Ivănești și Floroaica, operate de Fermele Iliuță; 174 euro/tonă (aprox. 911 lei/tonă) pentru orz DAP Constanța (DAP = preț cu livrare la destinație, în acest caz în port). Context: estimări de recoltă în creștere Semnalele privind producții bune apar și în estimările externe: analiștii Coceral ar vedea recolta de orz în creștere, de la 3,26 milioane de tone la 3,36 milioane de tone în acest an, potrivit articolului. Pentru fermieri, diferența dintre pragul de 1 leu/kilogram și cotațiile din piață la început de campanie rămâne miza imediată: cine poate stoca are mai multă flexibilitate, iar cine nu poate este mai expus la vânzarea „din mers”, la prețurile disponibile local. [...]
Digitalizarea aplicării tratamentelor fitosanitare mută costurile și riscurile din „doză” în „decizie”, pe măsură ce fermele trec la echipamente care ajustează automat cantitatea de soluție în funcție de condițiile din teren, potrivit AgroInfo . Miza operațională este reducerea risipei și a pierderilor, dar și un control mai bun al impactului asupra mediului, într-un cadru de utilizare deja reglementat. În logica noilor tehnologii, nu mai este suficientă respectarea dozelor și alegerea produselor omologate, ci devin decisive momentul aplicării, modul de aplicare și adaptarea tratamentului la nevoile reale ale culturii. Această schimbare împinge fermele către intervenții mai „fine”, bazate pe date și pe monitorizarea din teren. Ce se schimbă în fermă: aplicare cu rată variabilă și sisteme cu inteligență artificială Un exemplu menționat este utilizarea mașinilor de aplicare cu rată variabilă, controlate prin sisteme bazate pe inteligență artificială (adică software care poate lua decizii automate pe baza datelor). Aceste echipamente pot ajusta cantitatea de soluție în funcție de: densitatea culturii; umiditatea solului; gradul de infestare. În locul unei aplicări uniforme, tratamentul devine mai precis, iar efectul urmărit este dublu: optimizarea consumului de substanțe și reducerea riscului de pierderi și de scurgere către apele de suprafață sau subterane. Context de reglementare: aplicare de către operatori autorizați și reguli de protecție AgroInfo amintește că în România cadrul legal este stabilit prin Ordonanța de Urgență nr. 53 din 2 octombrie 2025, care reglementează omologarea, comercializarea și utilizarea substanțelor pentru combaterea bolilor și dăunătorilor. Actul normativ impune aplicarea produselor fitosanitare de către operatori autorizați și respectarea regulilor privind protecția apelor, a solului, a biodiversității și a sănătății oamenilor. În acest context, tehnologia este prezentată ca instrument de creștere a controlului, fără a înlocui responsabilitatea utilizatorului: industria de profil susține că fiecare produs trebuie să fie însoțit de instrucțiuni „clare și validate științific”, iar utilizarea să respecte cerințele de siguranță. Finanțare și direcția următoare: date din satelit și modele predictive Articolul indică și un sprijin public pentru această direcție prin Proiectul RAPID – Prevenirea și Reducerea Poluării din Spațiul Rural , derulat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și finanțat printr-un acord de împrumut între România și Banca Mondială . Prin schema de granturi, mai mulți fermieri au fost sprijiniți să achiziționeze echipamente moderne pentru aplicarea mai eficientă și mai bine controlată a tratamentelor. Pe termen următor, agricultura digitală ar urma să împingă aplicarea tratamentelor către un proces tot mai mult bazat pe date din satelit, analize de teren și modele predictive, adică trecerea de la intervenții generale la decizii informate și utilizarea mai „inteligentă” a resurselor. [...]
