Știri
Știri din categoria Agricultură
România ar urma să înceapă exporturi agroalimentare în China în cel mult două luni, după semnarea unor protocoale care deschid accesul pe una dintre cele mai mari piețe de consum din lume, potrivit Antena 3. Miza economică este extinderea canalelor de vânzare pentru fermieri și procesatori, într-un moment în care accesul la piețe externe poate stabiliza cererea și prețurile pentru producția internă.
Ministrul demisionar al Agriculturii, Florin Barbu, a declarat la prezentarea bilanțului de final de mandat că exporturile ar urma să înceapă „în maximum două luni”, iar primele produse vizate sunt cerealele, carnea de pui și produsele acvatice.
Pe lista inițială menționată de Barbu intră:
În paralel, România poartă negocieri „inclusiv pentru produse procesate din porc”, a mai spus fostul demnitar, indicând o posibilă extindere către produse cu un grad mai mare de procesare.
Barbu a susținut că „deja au venit aceste contracte”, însă a avertizat că „acum începe greul”, în sensul integrării procesatorilor români pe piața chineză. Practic, după etapa de acorduri și protocoale, urmează partea operațională: livrări, conformare la cerințe și construirea de relații comerciale stabile.
Fostul ministru anunțase încă de la începutul lunii martie semnarea unui Memorandum de Înțelegere cu partea chineză pentru accesul produselor românești pe această piață. Totodată, Ministerul Agriculturii va fi condus interimar de vicepremierul Tanczos Barna, după demisia lui Florin Barbu.
Recomandate
Sectorul suin primește un cadru legislativ mai strict pentru biosecuritate , după ce Camera Deputaților a adoptat, în sesiune extraordinară, modificări menite să reducă riscul ca pesta porcină africană (PPA) să ajungă în fermele comerciale, potrivit Agro Business . Miza este una economică: un focar într-o exploatație comercială poate duce la eliminarea efectivelor și la pierderi semnificative pe lanțul de aprovizionare. Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România ( APCPR ) salută votul deputaților și spune că noile prevederi pot reduce răspândirea virusului și pierderile suportate de crescătorii de porci , dar avertizează că rezultatele depind de aplicarea și controlul măsurilor „în teritoriu”. Ce schimbări urmăresc noile prevederi Modificările legislative adoptate vizează, conform publicației, întărirea intervențiilor pentru prevenirea și combaterea PPA, printr-un set de măsuri operaționale care țintesc direct riscurile din jurul exploatațiilor comerciale: întărirea măsurilor de biosecuritate în fermele porcine ; eficientizarea controalelor; monitorizarea zonelor din jurul exploatațiilor comerciale; reguli mai clare privind circulația porcinelor. Obiectivul declarat este reducerea probabilității ca virusul să pătrundă în fermele comerciale, unde un focar poate declanșa eliminarea efectivelor. Dimensiunea pierderilor: 7.546 de focare și 1,876 milioane de porci eliminați La nouă ani de la confirmarea primului focar de PPA la porci domestici în România (31 iulie 2017, într-o gospodărie din municipiul Satu Mare, confirmat de Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală ), impactul cumulat rămâne major. În perioada 2017–2026, la nivel național au fost înregistrate 7.546 de focare la porcul domestic, iar în cadrul măsurilor de eradicare 1.876.359 de porci „au murit sau au fost eliminați și neutralizați”, arată Agro Business. Pierderile au afectat atât gospodăriile populației, cât și exploatațiile comerciale, cu efecte asupra producției interne și a activității fermelor, respectiv asupra întregului lanț de aprovizionare. Industria cere aplicare și control, nu doar lege APCPR spune că adoptarea modificărilor este o etapă importantă, însă eficiența va fi dată de implementare, controale și monitorizarea circulației animalelor, astfel încât riscul apariției de noi focare să scadă. „Salutăm adoptarea acestor modificări legislative și sperăm ca ele să producă efectele așteptate. La nouă ani de la apariția pestei porcine africane în România, sectorul de creștere a porcinelor avea nevoie de un cadru legislativ care să consolideze măsurile de biosecuritate și să contribuie la limitarea răspândirii bolii”, a declarat dr. Adrian Balaban , președintele APCPR. Pentru fermieri, limitarea răspândirii PPA rămâne esențială pentru protejarea efectivelor, menținerea activității fermelor comerciale și refacerea capacității de producție a sectorului suin din România, mai notează publicația. [...]
Trecerea la euro ar reduce riscul valutar în ferme, dar ar expune mai direct problemele de competitivitate. Potrivit Agronet , România reia pregătirea pentru adoptarea monedei unice, iar agricultura ar resimți rapid schimbarea pentru că subvențiile europene, multe investiții și o parte din contractele comerciale sunt deja exprimate în euro, însă nu există încă un an-țintă. Președintele Nicușor Dan a anunțat un acord politic, urmând ca viitorul Guvern și Banca Națională a României să întocmească o foaie de parcurs. În același timp, adoptarea euro rămâne condiționată de îndeplinirea criteriilor de convergență, iar schimbarea nu ar rezolva automat problemele structurale din agricultură și nici nu ar crește subvențiile. România nu îndeplinește criteriile-cheie pentru euro Raportul de convergență al Băncii Centrale Europene , publicat în iunie 2026, indică faptul că România nu îndeplinește principalele condiții economice și juridice necesare. Printre datele menționate: inflație medie de 8,4% față de un prag de maximum 2,7%, deficit bugetar estimat la 6,2% din PIB (prag 3%), datorie publică estimată la 61,6% din PIB (reper 60%) și dobândă pe termen lung de 6,7% (prag 5,1%). România nu participă nici la ERM II (mecanismul care precede intrarea în zona euro), iar leul s-a depreciat cu 5,1% față de nivelul mediu din iunie 2024 în perioada analizată. Unde se vede cel mai repede impactul în agricultură În practică, o parte din agricultură funcționează deja cu repere în euro: regulile Politicii Agricole Comune stabilesc plafoane în euro, iar în prezent plățile sunt convertite în lei la un curs stabilit de Banca Centrală Europeană înainte de 1 octombrie (sau, în anumite situații, pe baza mediei din luna anterioară). După adoptarea euro, etapa de conversie ar dispărea, ceea ce ar aduce predictibilitate, fără să schimbe cuantumul sprijinului. Și investițiile sunt adesea calibrate în euro: publicația dă ca exemplu intervențiile DR-14 și DR-12, cu granturi anunțate de până la 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei) și 200.000 de euro (aprox. 1.000.000 lei). Beneficiul major: predictibilitate, nu bani în plus Pentru ferme, eliminarea cursului de schimb ar reduce comisioanele și incertitudinea pentru achizițiile și contractele facturate în euro (inputuri, utilaje, leasing). Totuși, euro „nu reduce” prețurile îngrășămintelor, utilajelor sau energiei, ci doar elimină variația leu-euro. Agronet punctează explicit că subvențiile ar deveni mai previzibile, nu mai mari: un sprijin de 100 de euro pe hectar nu ar mai produce valori diferite în lei de la un an la altul, însă regulile PAC și bugetele alocate nu se modifică prin schimbarea monedei. Riscul major: dispare „plasa” cursului și crește presiunea pe eficiență Intrarea în zona euro înseamnă fixarea definitivă a cursului și transferarea politicii monetare către Banca Centrală Europeană, deci România nu ar mai putea folosi cursul leului ca instrument de ajustare. În prezent, deprecierea leului scumpește importurile (utilaje, îngrășăminte), dar poate crește valoarea în lei a cerealelor exportate și a subvențiilor calculate în euro; după adoptare, acest balans dispare. În acest context, competitivitatea ar depinde mai mult de factori operaționali: producția la hectar, consumul de inputuri, costurile cu energia și transportul, capacitatea de depozitare și procesare, negocierea contractelor și accesul la finanțare. Creditele: mai puțin risc valutar, dar dobânzi nu neapărat mai mici Reducerea riscului valutar poate ajuta la bugetarea investițiilor pe termen lung, însă efectul asupra dobânzilor „nu este garantat”. Agronet citează o analiză a Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene, potrivit căreia adoptarea euro a redus în unele state riscul valutar și costurile de finanțare, dar impactul asupra dobânzilor pe termen lung nu a fost uniform confirmat. Băncile vor continua să evalueze veniturile și fluxul de numerar, gradul de îndatorare, expunerea la secetă și volatilitatea producției, garanțiile și istoricul de plată. Contextul este sensibil, în condițiile în care insolvențele din agricultură au crescut cu aproape 80% în primul semestru din 2026, conform unei alte analize Agronet. Costuri de tranziție: conversii, contracte și risc de rotunjiri Publicația amintește experiența Bulgariei, care a adoptat euro la 1 ianuarie 2026: într-un sondaj al Comisiei Europene, 47% dintre respondenți au spus că rotunjirea prețurilor a fost rareori sau niciodată realizată corect. Impactul estimat asupra inflației în ianuarie 2026 a fost de aproximativ 0,2 puncte procentuale, dar percepția publică a fost mai negativă. În agricultură, tranziția ar însemna costuri administrative și actualizări pentru: contracte de arendă și contracte comerciale (cereale, animale); evidențe contabile și programe de gestiune; etichete, liste de prețuri, automate și case de marcat; proiecte europene aflate în implementare. Fermele mici și procesatorii artizanali ar putea resimți mai puternic aceste costuri, arată analiza. Ce ar trebui să includă foaia de parcurs pentru sector Pentru a evita blocaje, Agronet indică necesitatea unor reguli anunțate din timp, inclusiv pentru conversia contractelor în lei, tratamentul plăților APIA și AFIR aflate în derulare, perioada de afișare simultană a prețurilor, regulile de rotunjire, conversia arendei și a ratelor, termene pentru adaptarea programelor contabile și protejarea cofinanțărilor/ajutoarelor agricole în perioada de reducere a deficitului. Concluzia de fond: euro poate elimina un risc important pentru fermele expuse la euro, dar nu înlocuiește investițiile și creșterea productivității; câștigul principal este predictibilitatea, iar riscul este ca trecerea să fie tratată ca o simplă conversie de prețuri, fără rezolvarea vulnerabilităților financiare și de competitivitate. [...]
Guvernul pregătește un plan de ieșire din criza exportului de ovine și o decizie rapidă la ANSVSA , după protestul crescătorilor de oi din București, potrivit Mediafax . Vicepremierul Tánczos Barna , care asigură interimatul la Ministerul Agriculturii, a primit la Palatul Victoria delegația oierilor care au protestat joi și au cerut demiterea președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Întâlnirea a avut loc la solicitarea premierului interimar Ilie Bolojan, care l-a mandatat pe Tánczos să discute cu reprezentanții sectorului. Revendicările fermierilor au vizat, în principal, schimbarea conducerii ANSVSA, pe fondul acuzațiilor privind lipsa de dialog, dar și urgentarea soluțiilor pentru ieșirea din criză și compensarea pierderilor provocate de blocarea exportului de ovine. Ce măsuri sunt anunțate pe termen scurt Conform comunicatului guvernului citat de publicație, Tánczos Barna a cerut ANSVSA să finalizeze un plan de măsuri pentru un sistem „riguros și credibil” de trasabilitate și control al mișcării animalelor, astfel încât România să poată demonstra capacitatea de a gestiona aspectele legate de controlul bolilor. Vicepremierul a spus că, „zilele acestea”, o nouă echipă de experți de la ANSVSA și din mediul academic va prezenta planul de ieșire din criză, care urmează să fie dezbătut săptămâna viitoare cu: Colegiul Medicilor Veterinari; reprezentanții fermierilor; experții Comisiei Europene . Ulterior, planul ar urma să fie înaintat oficial Comisiei Europene. Miza: reluarea exporturilor și costurile pentru fermieri Din perspectiva sectorului, punctul sensibil rămâne blocarea exportului de ovine, care a generat pierderi pentru crescători și a alimentat presiunea pentru măsuri rapide. În acest context, guvernul le-a transmis fermierilor că solicitările vor fi analizate „cu prioritate”, în vederea stabilirii unor soluții urgente. În ceea ce privește conducerea ANSVSA, Tánczos Barna a declarat că o decizie va fi luată la nivelul Guvernului „în cel mai scurt timp posibil”. [...]
Restricțiile la export pe fondul pestei micilor rumegătoare riscă să blocheze cash-flow-ul fermelor de ovine și caprine , iar crescătorii cer reluarea rapidă și predictibilă a comerțului extern, potrivit Agronet . Joi, fermierii protestează la București, acțiunea fiind susținută de Uniunea Oierilor . Organizația spune că prelungirea restricțiilor comerciale a dus la pierderi economice, contracte blocate și costuri suplimentare de întreținere pentru animale care nu mai pot fi valorificate, cu impact direct asupra veniturilor familiilor din mediul rural care depind de creșterea animalelor. „Blocarea exporturilor, pierderile economice acumulate și lipsa unei perspective clare privind reluarea comerțului pun în pericol continuitatea fermelor și veniturile familiilor care depind de creșterea animalelor”, a transmis Uniunea Oierilor. Miza: redeschiderea piețelor externe, tratată ca prioritate economică Principala revendicare este reluarea urgentă, „controlată și predictibilă” a exporturilor de ovine. Uniunea Oierilor cere Guvernului, Ministerului Agriculturii, ANSVSA și Ministerului Afacerilor Externe să trateze redeschiderea piețelor ca pe o prioritate economică națională. În argumentația organizației, restricțiile prelungite: reduc prețurile la animale; blochează contractele comerciale; cresc presiunea financiară asupra fermelor dependente de export. „Fermierii au nevoie de piețe redeschise și de măsuri eficiente, nu de schimbări care riscă să creeze noi întârzieri și noi incertitudini”, a declarat Maniu Vonica, președintele Uniunii Oierilor. Reprezentanții crescătorilor cer și consultarea organizațiilor profesionale înainte de decizii care afectează direct activitatea fermelor, precum și un cadru sanitar-veterinar predictibil. Despăgubiri: nu doar pentru animale sacrificate, ci și pentru pierderi comerciale Uniunea Oierilor solicită un mecanism „rapid și transparent” de compensare pentru fermierii afectați de restricțiile sanitar-veterinare. Organizația susține că despăgubirile ar trebui să acopere nu doar animalele sacrificate, ci și pierderile comerciale, inclusiv: imposibilitatea comercializării animalelor; scăderea prețurilor; cheltuielile suplimentare de întreținere; contractele de export blocate; pierderea piețelor externe. La data protestului, potrivit sursei, nu exista o schemă aprobată care să precizeze bugetul, cuantumul sprijinului, beneficiarii și calendarul plăților. Vaccinarea în masă, contestată din perspectiva efectelor comerciale Uniunea Oierilor nu susține introducerea automată a vaccinării în masă împotriva pestei micilor rumegătoare fără o evaluare completă a efectelor comerciale. Organizația cere ca deciziile să țină cont atât de protecția sanitar-veterinară, cât și de condițiile impuse de statele importatoare pentru animalele vaccinate. Totodată, Uniunea Oierilor respinge ideea că schimbarea conducerii ANSVSA ar fi soluția imediată și solicită, în schimb, un plan „tehnic, comercial și diplomatic” care să permită reluarea exporturilor. Organizația a făcut apel la un protest pașnic, cu obiectivul declarat de a redeschide piețele și de a proteja fermele afectate de restricții. [...]
Tractoarele electrice câștigă teren mai ales acolo unde munca e repetitivă și predictibilă , însă ritmul de înlocuire a parcurilor de utilaje va fi decis în continuare de costul inițial și de accesul la finanțare, potrivit unei analize Agronet . Pentru ferme, miza nu este doar tehnologia, ci capacitatea de a susține investiția și infrastructura necesară. O prognoză citată din Market.us indică faptul că piața mondială a tractoarelor ar putea ajunge la 127,9 miliarde de dolari (aprox. 588,3 miliarde lei) în 2035, de la 74,1 miliarde de dolari (aprox. 340,9 miliarde lei) în 2025, pe fondul mecanizării, înlocuirii utilajelor și adoptării sistemelor de ghidare, automatizare și gestionare digitală. Publicația subliniază însă că estimarea se referă la venituri, nu la numărul de unități vândute, iar rezultatul depinde de veniturile fermelor, creditare, prețurile produselor agricole, costul energiei și programele publice de sprijin. Costul și finanțarea rămân „frâna” principală Raportul indică drept principal obstacol costul inițial ridicat și accesul inegal la finanțare. În practică, o piață globală mai mare nu înseamnă automat utilaje mai accesibile sau credite mai ieftine pentru ferme. În România, Agronet notează că lichiditatea necesară achiziției rămâne o problemă separată, iar proiectul privind taxarea inversă pentru tractoare și utilaje agricole noi este încă în procedură parlamentară și nu se aplică. Mecanismul nu ar reduce prețul utilajului, dar ar putea evita blocarea temporară a numerarului aferent TVA pentru cumpărătorii eligibili. Unde are sens electricul, operațional: trasee previzibile și întoarcere la bază Deși segmentul electric este descris ca având cea mai rapidă creștere, motorina domină încă piața: tractoarele diesel au reprezentat 85,12% din valoarea pieței în 2025, susținute de putere, autonomie, realimentare rapidă și rețele de service. Raportul nu anticipează o înlocuire rapidă a motorului termic, mai ales în lucrări grele și campanii cu multe ore de funcționare fără întrerupere. În schimb, primele utilizări comerciale ale electricului sunt concentrate în activități cu consum previzibil și revenire frecventă la aceeași bază, precum: lucrări în livezi și podgorii; activități în ferme zootehnice; manipularea materialelor și distribuirea furajelor; întreținerea terenurilor; lucrări în sere și spații închise; operațiuni repetitive care pot fi automatizate. Trecerea la electric implică și costuri/investiții conexe, nu doar cumpărarea tractorului: putere de racordare, stații de încărcare, programarea lucrărilor și, în unele cazuri, baterii staționare sau producție proprie de energie. Ce ar trebui să urmărească fermierii: costul total, nu doar prețul de listă Analiza mai arată că digitalizarea schimbă modelul de vânzare: producătorii încearcă să obțină venituri suplimentare din ghidare, telematică, activări de programe, automatizarea direcției și gestionarea flotelor. Pentru fermier, asta înseamnă că decizia de achiziție trebuie să includă și costuri recurente sau tehnice, precum: abonamente și licențe pentru funcții digitale; conectivitate și transfer de date; actualizări de programe; calibrarea și reparația senzorilor; compatibilitatea cu utilajele existente; disponibilitatea tehnicienilor; valoarea de revânzare. În paralel, sistemele montate ulterior pe tractoare existente (de exemplu ghidarea automată sau monitorizarea consumului) pot amâna cumpărarea unui utilaj nou, dacă aduc economii fără înlocuirea imediată a întregii mașini. Context de piață: creștere globală, dar cicluri locale Raportul avertizează că o piață mondială în creștere poate include scăderi în anumite țări: este dat exemplul Statelor Unite, unde vânzările de tractoare agricole au coborât cu 12,2% în februarie 2026 față de aceeași lună a anului precedent, deși categoria tractoarelor cu tracțiune integrală a crescut. Pentru România, concluzia este că prognoza globală indică direcții tehnologice, nu „momentul potrivit” de cumpărare: investiția rămâne dependentă de orele anuale de lucru, consum, costul creditului, service, valoarea producției și posibilitatea utilizării tractorului în mai multe operațiuni. [...]
Canicula restrânge fereastra de lucru pe 3 august, cu vârfuri de până la 39,5°C în vest , iar planificarea recoltării, transportului și a irigării trebuie mutată cât mai mult în intervalul mai răcoros al dimineții, potrivit Agronet . În buletinul de la 2 august, ora 21:00 , Banatul și Crișana sunt indicate drept zonele cu cele mai ridicate temperaturi estimate, pe fondul lipsei ploilor și al stresului hidric. În majoritatea regiunilor analizate este semnalată alertă roșie de caniculă și disconfort termic, iar precipitațiile nu sunt așteptate în „fereastra de lucru” regională: probabilitățile maxime rămân între 1% și 6%, cu cantități estimate de 0 mm. În acest context, riscul operațional pentru ferme crește prin limitarea timpului efectiv de lucru în câmp și prin presiunea pe apă (inclusiv prin evapotranspirație ridicată – pierderea de apă din sol și plante). Vestul țării: temperaturi extreme și presiune pe apă În Banat (Timiș și Caraș-Severin), maxima estimată ajunge la 37,5°C (reper la 14:00), cu alertă roșie și fără precipitații (0 mm; probabilitate maximă 1%). Publicația recomandă prudență dimineața, verificarea parcelei și amânarea tratamentelor în arșiță. În Crișana (Arad și Bihor) este indicat cel mai ridicat vârf termic din buletin: până la 39,5°C (reper la 15:00), tot fără ploi estimate (0 mm; probabilitate maximă 1%). Evapotranspirația este menționată la 7,35 mm, ceea ce susține presiunea pe culturile sensibile la deficit de apă și impune verificarea necesarului de irigare și organizarea atentă a transportului. Unde există o fereastră mai stabilă dimineața Dobrogea (Constanța și Tulcea) apare ca zona cu „cea mai stabilă fereastră” pentru acces dimineața: zi senină, fără avertizări indicate în datele buletinului și cu o maximă mai moderată, de 31,5°C (reper la 12:00). Chiar și aici, evapotranspirația este de 5,41 mm, ceea ce justifică verificarea culturilor și a solului înaintea deciziilor de irigare. În București-Ilfov, buletinul indică o dimineață favorabilă pentru acces și transport și nu menționează avertizări, însă încălzirea spre după-amiază rămâne relevantă (maxim 35°C, reper la 16:00, ulterior intervalului principal urmărit). Ce lucrări sunt cele mai expuse și ce ar trebui prioritizat În lipsa ploilor și pe fondul caniculei, recomandările operaționale din buletin vizează în principal: Recoltare și transport : condițiile uscate ajută logistica, dar activitatea trebuie adaptată la căldură și la starea reală a parcelei. Irigare și stres hidric : decizia se ia după verificarea umidității solului, cu accent pe zone precum Crișana, Moldova, Muntenia și Oltenia. Tratamente în câmp : sunt de evitat în orele de arșiță și, unde este cazul, condiționate de verificarea locală a vântului, umezelii și temperaturii. Zootehnie și pășunat : necesar crescut de apă și umbră , cu mutarea activităților expuse în intervalul mai răcoros. Piscicultură : monitorizarea temperaturii apei și a oxigenării în zonele caniculare. Până la buletinul de dimineață, publicația indică drept puncte de urmărit evoluția temperaturii înainte de începerea lucrului, starea apei în sol și posibilitatea de a concentra operațiunile în intervalul mai răcoros, cu verificări locale înaintea oricărei lucrări expuse în regiunile aflate sub alertă de caniculă. [...]
