Știri
Știri din categoria Agricultură
O rețea de export care ocolește sancțiunile ar fi dus grâu ucrainean furat pe piața israeliană, iar profiturile ar alimenta finanțarea războiului Rusiei, potrivit Digi24, care citează o investigație Haaretz. Miza economică este dublă: pe de o parte, Ucraina reclamă pierderea unor volume mari de cereale; pe de altă parte, fluxul comercial ar fi menținut prin tehnici maritime folosite pentru a ascunde originea mărfii.
Conform investigației Haaretz, nava Abinsk, sub pavilion rusesc, ar fi acostat în portul Haifa cu grâu „în valoare de milioane de dolari”, despre care guvernul ucrainean spune că provine din teritorii ocupate și a fost furat. Kievul afirmă că a avertizat Israelul înainte de sosirea navei.
Investigația indică și că nu ar fi fost un caz izolat: până în 2023, cel puțin două nave cu cereale suspectate ca fiind furate ar fi ajuns în Israel, iar cel puțin una ar fi descărcat, pe baza documentelor, a datelor de urmărire a navelor și a imaginilor satelitare analizate de publicația israeliană. Haaretz mai notează că registre interne ale autorităților ruse din porturi ucrainene ocupate ar lista „peste 30 de transporturi” de mărfuri furate cu destinația Israel și că, în acest an, patru transporturi ar fi fost deja descărcate în Israel, potrivit surselor citate de ziar.
Elementul central al schemei descrise este folosirea transferurilor „navă la navă” (STS), adică mutarea încărcăturii între nave aflate una lângă alta în larg, la circa 10 kilometri de țărm, la sud de Strâmtoarea Kerci (Marea Neagră). În timpul acestor operațiuni, navele și-ar fi oprit transponderele AIS (sistemul de identificare automată), ceea ce, în general, este ilegal potrivit regulilor Convenției internaționale pentru siguranța vieții pe mare a Organizației Maritime Internaționale, arată investigația.
Haaretz descrie și utilizarea unor nave mari ca „grânare plutitoare”, folosite pentru a prelua încărcături și a le redistribui către alte nave, complicând trasabilitatea. Publicația spune că a folosit date MarineTraffic, imagini Planet Labs și informații din programul european Copernicus pentru a reconstrui trasee.
Un caz detaliat este cel al navei St. Olga, care ar fi descărcat în iulie 2023 grâu ucrainean furat în portul Ashdod. Investigația susține că nava a transportat 27.000 de tone de grâu, evaluate la aproximativ 9 milioane de dolari (aprox. 41 milioane lei), după o succesiune de opriri AIS și transferuri în zona Strâmtorii Kerci. Potrivit materialului, guvernul ucrainean a sancționat ulterior nava pentru implicarea în rețeaua de contrabandă și ar fi legat-o de cel puțin patru transporturi către Israel.
Un alt exemplu este Sword Lion, despre care Haaretz spune că ar fi încărcat cereale în apropierea Strâmtorii Kerci, inclusiv prin întâlniri înregistrate din satelit. Investigația menționează documente de export apărute într-un site ucrainean de investigație (arhivat) și un document rus de control al calității care ar indica probe dintr-un transport de orz destinat unui cumpărător israelian, ADM Israel.
Kievul estimează că au fost furate cel puțin 15 milioane de tone de grâu. În paralel, investigația afirmă că Rusia ar vinde grâul la prețuri „semnificativ mai mici” decât prețul pieței, ceea ce poate crea un avantaj comercial pentru cumpărători și o presiune asupra concurenței, în timp ce Ucraina pierde venituri din export.
Într-o declarație oficială, Ucraina spune că este „inacceptabil” ca Israelul să permită importul de mărfuri furate și afirmă că, deși ar fi primit asigurări că vor fi luate măsuri, „este îngrijorător” că navei Abinsk i s-a permis să descarce în Haifa.
Haaretz amintește că, înainte de invazia din februarie 2022, Rusia și Ucraina erau împreună responsabile pentru o treime din aprovizionarea mondială cu grâu, iar Ucraina exportase în 2021 grâu în valoare de 12 miliarde de dolari. După izbucnirea războiului, exporturile ucrainene s-au redus, pe fondul asediului naval și al ocupării unor zone agricole, iar investigația susține că mecanismul de export al grâului furat s-a rafinat treptat pentru a evita blocajele și criticile internaționale.
În documente obținute de Haaretz, administrația rusă din teritoriile ocupate ar descrie inclusiv amestecarea grâului ucrainean cu grâu rusesc și folosirea logisticii feroviare și rutiere pentru a face originea „imposibil de urmărit”, precum și protocoale pentru utilizarea navelor mici de alimentare în transferurile offshore.
Investigația indică un tipar, dar notează și limite: pentru unele nave identificate ca suspecte, „informațiile disponibile nu permit stabilirea sursei grâului transportat”. În același timp, poziția oficială a Ucrainei pune presiune pe autoritățile israeliene să întărească verificările de trasabilitate și control în porturi, într-un context în care sancțiunile internaționale împotriva Rusiei fac ca rutele alternative și „camuflarea” logistică să devină o miză economică majoră pe piața cerealelor.
Recomandate
Parlamentul European a relaxat regimul pentru o parte din plantele obținute prin noi tehnici genomice , o schimbare de reglementare care poate accelera introducerea pe piață a unor culturi mai rezistente la secetă și dăunători, cu efecte directe asupra costurilor și planificării în agricultură, potrivit Mediafax . Noile prevederi, convenite provizoriu între Parlament și Consiliu în decembrie 2025 și adoptate acum de Parlamentul European, schimbă logica de reglementare: accentul se mută de la metoda de obținere la „rezultatul genetic final” al plantei. Ținta declarată este facilitarea accesului fermierilor la plante care pot reduce nevoia de pesticide și pot crește producțiile, în contextul presiunilor climatice. Două categorii, două regimuri de piață Regulile împart plantele obținute prin noile tehnici genomice (NGT) în două categorii, cu consecințe diferite pentru autorizare și utilizare: NGT-1 : plante cu un număr limitat și un tip restrâns de modificări genetice, care „ar fi putut apărea și prin metode convenționale de ameliorare”. După verificarea criteriilor, acestea vor fi tratate similar culturilor convenționale . Totuși, la cererea Parlamentului, plantele proiectate pentru toleranță la erbicide sau pentru producerea de substanțe insecticide nu vor putea fi încadrate la NGT-1. NGT-2 : plante cu modificări genetice mai complexe sau mai ample, care rămân sub regulile stricte aplicate organismelor modificate genetic , inclusiv evaluare de risc și autorizare înainte de comercializare în UE. Regulile se vor aplica atât plantelor dezvoltate în UE, cât și celor importate. Mediafax notează că, în afara Uniunii, există deja produse realizate din plante NGT aflate pe piață sau în stadii avansate de dezvoltare, precum grâul cu conținut redus de gluten, cartofii rezistenți la agenți patogeni și porumbul tolerant la secetă. Etichetare, trasabilitate și opțiuni pentru statele membre Pentru NGT-2 , trasabilitatea completă și etichetarea rămân obligatorii , iar statele membre vor putea restricționa sau interzice cultivarea acestor plante chiar dacă au fost autorizate la nivel european. În cazul soiurilor care conțin sau provin din NGT-1 , acestea vor fi incluse într-o bază publică de date a UE , iar sacii de semințe și materialul de reproducere vor trebui etichetați ca NGT-1, pentru ca fermierii să poată lua decizii informate. Regulile urmăresc și orientarea tehnologiilor către obiective de sustenabilitate (rezistență la schimbările climatice și la dăunători), iar impactul asupra sustenabilității va trebui monitorizat. Agricultură ecologică și brevete: zonele sensibile În agricultura ecologică , utilizarea NGT nu va fi permisă . Totuși, prezența „tehnic inevitabilă” a plantelor NGT-1 nu va fi considerată automat o încălcare a regulilor pentru producția organică. Comisia Europeană urmează să evalueze dacă noua reglementare poate crea dificultăți administrative, economice sau practice pentru operatorii din sectorul bio, inclusiv din perspectiva percepției consumatorilor. Un alt punct sensibil este cel al brevetelor : NGT-urile vor putea fi brevetate, cu excepția trăsăturilor sau secvențelor care apar în natură ori sunt produse prin mijloace biologice. Eurodeputații au introdus garanții pentru a preveni concentrarea pieței și pentru a menține accesul echitabil al fermierilor la tehnologii, inclusiv dreptul de a păstra și replanta semințe. Când se aplică Regulamentul va intra în vigoare la 20 de zile după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și se va aplica după doi ani , ceea ce împinge efectele concrete în teren către un orizont de implementare pe termen mediu, nu imediat. [...]
Un proiect de lege care ar permite amânarea plății creditelor și datoriilor restante ale fermierilor până la 1 august 2027 riscă să înăsprească finanțarea în agricultură , prin creșterea percepției de risc și blocaje pe lanțul de aprovizionare, potrivit unei analize prezentate de AGRO TV . Inițiativa legislativă depusă în Parlament ar permite suspendarea obligațiilor de plată pentru datorii acumulate în 2026, inclusiv rate de capital, dobânzi și comisioane. Proiectul ar viza și suspendarea executărilor silite și a procedurilor de recuperare a creanțelor pe întreg lanțul agricol, de la producători la distribuitori și furnizori. Tema a fost discutată în emisiunea „Agricultura la Raport”, realizată de Ovidiu Ghinea, cu participarea lui Dan Hurduc (președintele Clubului Fermierilor Români), Florian Ciolacu (director executiv), Alin Luculeasa (fermier, județul Vaslui) și, telefonic, Mihai Moraru (fondator Agro-Est Muntenia). De ce contează: riscul de „îngheț” al finanțării și blocaje în piață Reprezentanții sectorului citați susțin că amânarea nu rezolvă problema de fond, ci împinge datoriile în viitor și poate produce efecte în lanț: bani blocați, retragerea finanțatorilor și deteriorarea relațiilor comerciale dintre fermieri, distribuitori, bănci și furnizori. În emisiune, măsura a fost comparată cu efectele unei intervenții anterioare ( OUG 4 ), descrisă ca un „măr otrăvit”, pe motiv că ar fi dus la acumularea datoriilor și la dificultăți mai mari la scadență. „Păi ce fel de finanțare să facem dacă noi dăm o lege ca să suspendăm datoriile sau să le mai ducem cu un an? Știm că vechea ordonanță, care a fost cam asemănătoare, a fost un măr otrăvit. A acumulat datoriile din doi ani, când au venit la scadență. Cu datoriile din doi ani cumulate, fermierii tot n-au putut face față.” Alin Luculeasa a avertizat că o amânare poate părea, pe termen scurt, o „gură de oxigen”, dar poate reduce disponibilitatea finanțatorilor de a susține agricultura dacă recuperarea banilor este întârziată prin lege. „Ce finanțator, ce actor de pe lanțul ecosistemului agricol își mai pune pielea la saramură, încearcă să ajute sectorul sau încearcă să facă business în agribusiness, dacă la final, când trebuie să-și recupereze banii, vine o lege că un an de zile nu mai trebuie să-și recupereze?” Efecte posibile pe lanț: bănci, IFN-uri, furnizori, distribuitori Florian Ciolacu a argumentat că agricultura funcționează ca un ecosistem, iar o intervenție legislativă asupra plăților poate amplifica riscul într-un domeniu deja expus la riscuri climatice, de aprovizionare, legislative și la creșteri de costuri. „Băncile și sistemul financiar sunt unele care urăsc riscul, iar asta face ca riscul să fie mai vizibil. (...) O intervenție a statului asupra unor mecanisme capitaliste amplifică riscul.” Mihai Moraru a susținut că proiectul ar fi, în esență, o reeditare a OUG 4, cu efecte negative asupra distribuției și finanțării fermierilor, inclusiv prin dispariția unor jucători și menținerea unor sume blocate în piață. „OUG 4 a avut efecte dezastruoase pentru sistemul de distribuție și de producție agricolă în România. În primul rând, au dispărut foarte mulți jucători din piață. În al doilea rând, foarte mulți fermieri se plâng că nu mai au acces la finanțare de inputuri până la recoltare. În al treilea rând, au rămas foarte mulți bani blocați în piață, nerecuperați până astăzi.” Moraru a indicat că, în cazul companiei sale, ar mai fi de recuperat aproximativ 4 milioane de euro (aprox. 20 milioane lei), dintre care 3 milioane de euro (aprox. 15 milioane lei) ar fi creanțe nerecuperabile, susținând că problema ar fi mai amplă la nivelul pieței. Ce urmează În forma prezentată, proiectul legislativ este în dezbatere parlamentară. Reprezentanții invitați la emisiune susțin că o amânare generalizată ar putea reduce și mai mult apetitul pentru finanțarea prin „credit furnizor” (finanțare acordată de furnizori până la recoltare), ceea ce ar putea îngreuna achiziția de inputuri pentru campaniile agricole viitoare. [...]
Parlamentul European a votat un cadru care schimbă regulile de acces pe piață pentru plantele obținute prin noile tehnici genomice , introducând două categorii cu obligații diferite și menținând, pentru o parte dintre ele, regimul strict aplicat organismelor modificate genetic (OMG), potrivit Agerpres . Miza economică și operațională este directă: ce tip de semințe pot ajunge mai repede la fermieri și în ce condiții pot fi comercializate în UE. Două categorii, două regimuri de conformare Normele revizuite pentru noile tehnici genomice (NTG) mută accentul reglementării pe „caracteristicile genetice finale” ale plantei, nu pe metoda prin care a fost obținută. NTG-1 : plante cu un număr și tip limitat de modificări, care ar fi putut apărea și prin ameliorare convențională. După confirmarea încadrării, vor fi tratate ca plante convenționale . Totuși, la cererea Parlamentului, plantele modificate pentru rezistență la erbicide sau pentru a produce substanțe insecticide nu pot intra la NTG-1 . NTG-2 : plante cu modificări genetice mai extinse sau mai complexe. Pentru acestea se aplică normele stricte deja în vigoare pentru OMG-uri , inclusiv analiza riscurilor și obligația de autorizare pentru comercializare în UE . Etichetare, trasabilitate și opțiuni naționale Pentru NTG-2 , rămân obligatorii trasabilitatea deplină și etichetarea completă . În plus, statele membre pot restricționa sau interzice cultivarea acestor plante, chiar dacă sunt autorizate la nivelul UE. Pentru NTG-1 , soiurile care conțin sau sunt derivate dintr-o plantă din această categorie vor fi incluse într-o bază de date publică a UE , iar sacii de semințe și materialul de reproducere trebuie etichetate „NTG-1”, astfel încât fermierii să poată decide informat. Producția ecologică: interdicție, cu o excepție tehnică Regulile prevăd că în producția ecologică nu va fi permisă nicio plantă NTG . În același timp, prezența NTG-1 care nu poate fi tehnic evitată nu va fi considerată neconformare. Comisia Europeană urmează să evalueze dacă regulamentul generează sarcini administrative, economice sau practice pentru producătorii ecologici, inclusiv din perspectiva percepției lor și a consumatorilor. Brevete și garanții împotriva concentrării pieței Textul menționează că NTG-urile vor putea fi brevetate , dar nu și trăsăturile sau secvențele care apar în natură ori sunt produse prin mijloace biologice. Eurodeputații au introdus și garanții pentru a evita concentrarea pieței și pentru a susține prețuri abordabile și acces echitabil pentru fermieri, inclusiv păstrarea dreptului de a conserva și replanta semințele . Ce tip de produse sunt deja în discuție În afara UE există deja produse pe piață sau în stadii avansate de dezvoltare, iar regulile se aplică atât plantelor din Europa, cât și celor importate. Exemplele menționate includ grâul cu conținut scăzut de gluten , cartofii rezistenți la agenți patogeni și porumbul tolerant la secetă . Declarație „Este o victorie istorică pentru fermierii europeni și pentru viitorul Europei. Aprobând utilizarea NTG-urilor, am ales inovația, competitivitatea și siguranța alimentară.” — Jessica Polfjard (PPE, Suedia), raportoare, citată de Agerpres În forma prezentată de sursă, articolul nu detaliază calendarul următorilor pași procedurali, însă votul Parlamentului fixează arhitectura de reglementare care va determina, în practică, cât de rapid și în ce condiții pot fi introduse pe piața UE noile soiuri obținute prin NTG. [...]
Riscul unui „Super El Niño” ar putea alimenta scumpiri la cereale în a doua parte din 2026 , pe fondul unor posibile pierderi de producție în mari zone exportatoare și al unei piețe deja tensionate de geopolitică și costuri ridicate, potrivit unei analize publicate de Agrointel . Contextul de pornire este unul fragil: piețele agricole globale sunt sub presiune din cauza războiului din Ucraina , a conflictului din Orientul Mijlociu și a costurilor ridicate, inclusiv la îngrășăminte și combustibili, conform publicației Agrarheute.com (citată de Agrointel). În acest cadru, semnalele privind un posibil episod „Super El Niño” adaugă un risc climatic cu potențial de a amplifica volatilitatea prețurilor. Economistul-șef al FAO, Máximo Torero , avertizează pe LinkedIn că un astfel de fenomen ar putea agrava crizele existente legate de securitatea alimentară, deficitul de apă și fragilitatea lanțurilor de aprovizionare. În paralel, indicatorii climatici invocați în material sugerează că 2026 ar putea aduce unul dintre cele mai puternice episoade El Niño din ultimii 140 de ani. Unde se poate rupe lanțul: producție afectată, ofertă mai mică, prețuri mai sus El Niño are efecte diferite pe regiuni, iar pentru agricultură riscurile se traduc în pierderi de producție sau în costuri mai mari, în funcție de cultură și de momentul sezonului. Materialul indică drept principale canale de risc: perturbarea perioadelor de polenizare la cereale și porumb; inundații și precipitații extreme, cu pierderi totale de producție prin exces de apă și eroziunea solului; secetă prelungită, cu stres hidric sever în regiuni exportatoare. În termeni regionali, Australia și sudul Asiei sunt expuse la secete și valuri de căldură, iar în India este așteptată slăbirea musonului, cu potențial de a afecta însămânțările de grâu. În Africa de Est sunt prognozate precipitații abundente, în timp ce sudul Africii poate suferi din cauza secetei. În America de Sud, pe coasta vestică pot apărea ploi torențiale și inundații, în timp ce Argentina și unele regiuni din Brazilia ar putea avea condiții mai favorabile. Grâu și porumb: piața a început să prețuiască riscul, dar „fereastra” critică e spre toamnă La nivel global, prețul grâului se menține peste nivelul anului trecut, deși în ultima lună a scăzut cu aproximativ 8%, potrivit datelor citate în analiză. De la începutul lui 2026, cotațiile internaționale ale grâului au urcat deja cu aproximativ 20%, pe fondul includerii în preț a riscurilor asociate fenomenului El Niño. Un element de echilibru rămân stocurile globale consistente din anul precedent, care „oferă o anumită protecție pieței”, notează materialul. Totuși, dacă Australia sau India ar avea probleme de producție, presiunea pe prețuri ar putea reveni. Pentru porumb, logica este similară, iar experiențele anterioare arată că efectele unui El Niño puternic se resimt mai ales din a doua parte a anului — de la sfârșitul verii spre toamnă. Concluzia analizei: dacă prognozele se confirmă, prețurile grâului și porumbului ar putea crește semnificativ în a doua jumătate a lui 2026. Soia: volatilitate mare, cu impact indirect în zootehnie Pe lângă cereale, atenția pieței se mută și pe soia, unde mici ajustări ale estimărilor de recoltă din Brazilia pot genera fluctuații importante de preț, potrivit materialului. Brazilia, SUA și Argentina sunt principalii producători, iar riscurile sunt împărțite: sudul Braziliei ar putea beneficia de precipitații suplimentare, în timp ce nordul țării riscă secetă. Un punct sensibil menționat este statul Mato Grosso, una dintre cele mai importante regiuni producătoare de soia din lume. Factorul decisiv indicat în analiză este evoluția precipitațiilor în principalele zone de producție ale Braziliei în intervalul decembrie 2026 – februarie 2027. Pentru Europa, efectele directe ale El Niño sunt descrise ca fiind mai reduse, dar consecințele economice pot veni prin prețuri: scumpirea soiei se transmite, de regulă, după câteva luni, către costurile furajelor proteice, influențând indirect producția de carne de porc, pasăre și lapte. În plus, o recoltă relativ bună în Europa s-ar putea suprapune cu producții mai slabe în alte regiuni, ceea ce ar putea susține prețuri mai mari la cereale. [...]
Întârzierile la plata subvențiilor riscă să blocheze cash-flow-ul fermierilor , deși „toți banii” ar fi disponibili, iar problema ține mai degrabă de coordonare și execuție între instituții, potrivit Agrointel . Ministrul interimar Tanczos Barna a criticat public întârzierile la plățile pentru schemele de dezvoltare rurală și modul în care APIA și AFIR colaborează pentru închiderea campaniei de subvenții 2025. În emisiunea Agrostrategia de pe TVR 1, Tanczos Barna a spus că soluționarea problemelor a fost întârziată de lipsa de coordonare între instituții și de discuții administrative prelungite, în locul unei rezolvări rapide a blocajelor. În același timp, ministrul s-a declarat nemulțumit că, în loc să existe preocupare pentru soluții, funcționarii ar fi fost concentrați pe „pasarea vinei”. „DR-urile nu sunt plătite nici până acum și tot caută soluții APIA cu mai mult sau mai puțin succes. (…) Este inacceptabil din punctul meu de vedere. Dar o să închidem campania de plăți în câteva zile, avem toți banii la dispoziție, atât AFIR cât și APIA au toți banii.” Ce plăți au fost făcute și unde persistă blocajele Ministrul a indicat că, în cursul săptămânii, au fost făcute plăți din AFIR de „vreo 270 de milioane de lei” (luni, 16 iunie), iar plata ANT (Ajutoare Naționale Tranzitorii) ar fi ajuns la „97–98%”. În schimb, plățile pentru „DR-uri” (intervenții/scheme din zona dezvoltării rurale) ar fi rămas restante, cu „doar câteva” astfel de scheme încă în dificultate, conform declarațiilor sale. Tot el a avertizat că apropierea termenului final de plată (menționând un orizont de „două săptămâni”) face ca apariția repetată a problemelor să fie „extrem de frustrantă”. AFIR: întârzieri legate de disponibilul financiar, rezolvate prin ordin comun Tanczos Barna a afirmat că și la AFIR au existat probleme cu plățile și că instituția ar fi rămas în urmă „mai mult decât APIA”, însă cauza ar fi fost „disponibilul financiar” venit de la Ministerul Finanțelor. Potrivit ministrului, situația ar fi fost deblocată printr-un „ordin comun” între Ministerul Finanțelor și Ministerul Agriculturii, iar sumele necesare ar fi acum la dispoziție. De ce contează pentru fermieri și pentru piață Mesajul central al ministrului este că blocajul nu ar fi unul de finanțare, ci de funcționare administrativă între APIA și AFIR. Pentru fermieri, întârzierile la subvenții înseamnă presiune directă pe lichidități, într-un moment în care multe exploatații își calibrează plățile curente și investițiile în funcție de calendarul subvențiilor. În lipsa unor date suplimentare în material despre câți beneficiari sunt afectați sau ce sume mai sunt restante pe „DR-uri”, amploarea exactă a întârzierilor nu poate fi cuantificată doar din informațiile disponibile. [...]
În plină campanie de recoltare , un incendiu la combină sau tractor poate bloca lucrările și amplifica pierderile , iar prevenția ajunge să fie o decizie operațională cu efect direct în costuri, potrivit Antena 3 . Materialul arată că riscul crește în perioadele cu temperaturi ridicate, praf și resturi vegetale, când utilajele funcționează continuu. Un incendiu nu înseamnă doar reparația în sine, ci și indisponibilitatea utilajului exact când „fiecare zi contează”, cu impact asupra întregii activități a fermei. Sursa notează că o combină sau un tractor modern poate valora „zeci sau sute de mii de euro”, ceea ce ridică miza protejării investiției. De ce apar incendiile la utilajele agricole Antena 3 enumeră drept cauze frecvente o combinație de factori tehnici și condiții de exploatare, între care: instalații electrice defecte; acumularea de paie și pleavă în compartimentul motor; supraîncălzirea unor componente; scurgeri de combustibil sau ulei; lipsa întreținerii periodice; defectarea sistemului de evacuare. În timpul recoltării, materialul vegetal uscat se poate strânge rapid în jurul motorului și al evacuării, iar contactul cu suprafețe fierbinți poate declanșa un incendiu „în câteva minute”, conform articolului. Măsuri operaționale: verificări înainte de campanie și curățare zilnică O măsură cu efect direct în reducerea riscului este verificarea tehnică înainte de intrarea în câmp. Specialiștii citați în material recomandă controlul: instalației electrice; conductelor de combustibil; sistemului hidraulic; curelelor și lagărelor; sistemului de evacuare; dispozitivelor parascântei. Separat, curățarea utilajelor este prezentată ca o rutină de siguranță, nu doar de întreținere, pentru că praful, pleava și resturile vegetale sunt „extrem de inflamabile”. Sunt indicate ca zone de curățare zilnică compartimentul motor, zonele din jurul evacuării, transmisiile, lagărele și alte componente unde se acumulează reziduuri. Intervenția rapidă și trecerea la sisteme automate Materialul insistă că „primele minute fac diferența” și recomandă dotarea utilajelor cu stingătoare și echipamente de intervenție rapidă. Totuși, în unele situații incendiul este observat prea târziu sau evoluează prea repede pentru ca intervenția manuală să fie suficientă. În acest context, Antena 3 notează că tot mai mulți fermieri din România investesc în sisteme automate de stingere, dedicate combinelor, tractoarelor și altor utilaje, ca soluție de reducere a riscului în perioadele de utilizare intensă. Concluzia materialului: protecția utilajelor este, practic, protecția continuității activității fermei, iar oprirea unui utilaj în vârf de sezon poate genera costuri mai mari decât investiția în prevenție și protecție. [...]
