Știri
Știri din categoria Agricultură
O rețea de export care ocolește sancțiunile ar fi dus grâu ucrainean furat pe piața israeliană, iar profiturile ar alimenta finanțarea războiului Rusiei, potrivit Digi24, care citează o investigație Haaretz. Miza economică este dublă: pe de o parte, Ucraina reclamă pierderea unor volume mari de cereale; pe de altă parte, fluxul comercial ar fi menținut prin tehnici maritime folosite pentru a ascunde originea mărfii.
Conform investigației Haaretz, nava Abinsk, sub pavilion rusesc, ar fi acostat în portul Haifa cu grâu „în valoare de milioane de dolari”, despre care guvernul ucrainean spune că provine din teritorii ocupate și a fost furat. Kievul afirmă că a avertizat Israelul înainte de sosirea navei.
Investigația indică și că nu ar fi fost un caz izolat: până în 2023, cel puțin două nave cu cereale suspectate ca fiind furate ar fi ajuns în Israel, iar cel puțin una ar fi descărcat, pe baza documentelor, a datelor de urmărire a navelor și a imaginilor satelitare analizate de publicația israeliană. Haaretz mai notează că registre interne ale autorităților ruse din porturi ucrainene ocupate ar lista „peste 30 de transporturi” de mărfuri furate cu destinația Israel și că, în acest an, patru transporturi ar fi fost deja descărcate în Israel, potrivit surselor citate de ziar.
Elementul central al schemei descrise este folosirea transferurilor „navă la navă” (STS), adică mutarea încărcăturii între nave aflate una lângă alta în larg, la circa 10 kilometri de țărm, la sud de Strâmtoarea Kerci (Marea Neagră). În timpul acestor operațiuni, navele și-ar fi oprit transponderele AIS (sistemul de identificare automată), ceea ce, în general, este ilegal potrivit regulilor Convenției internaționale pentru siguranța vieții pe mare a Organizației Maritime Internaționale, arată investigația.
Haaretz descrie și utilizarea unor nave mari ca „grânare plutitoare”, folosite pentru a prelua încărcături și a le redistribui către alte nave, complicând trasabilitatea. Publicația spune că a folosit date MarineTraffic, imagini Planet Labs și informații din programul european Copernicus pentru a reconstrui trasee.
Un caz detaliat este cel al navei St. Olga, care ar fi descărcat în iulie 2023 grâu ucrainean furat în portul Ashdod. Investigația susține că nava a transportat 27.000 de tone de grâu, evaluate la aproximativ 9 milioane de dolari (aprox. 41 milioane lei), după o succesiune de opriri AIS și transferuri în zona Strâmtorii Kerci. Potrivit materialului, guvernul ucrainean a sancționat ulterior nava pentru implicarea în rețeaua de contrabandă și ar fi legat-o de cel puțin patru transporturi către Israel.
Un alt exemplu este Sword Lion, despre care Haaretz spune că ar fi încărcat cereale în apropierea Strâmtorii Kerci, inclusiv prin întâlniri înregistrate din satelit. Investigația menționează documente de export apărute într-un site ucrainean de investigație (arhivat) și un document rus de control al calității care ar indica probe dintr-un transport de orz destinat unui cumpărător israelian, ADM Israel.
Kievul estimează că au fost furate cel puțin 15 milioane de tone de grâu. În paralel, investigația afirmă că Rusia ar vinde grâul la prețuri „semnificativ mai mici” decât prețul pieței, ceea ce poate crea un avantaj comercial pentru cumpărători și o presiune asupra concurenței, în timp ce Ucraina pierde venituri din export.
Într-o declarație oficială, Ucraina spune că este „inacceptabil” ca Israelul să permită importul de mărfuri furate și afirmă că, deși ar fi primit asigurări că vor fi luate măsuri, „este îngrijorător” că navei Abinsk i s-a permis să descarce în Haifa.
Haaretz amintește că, înainte de invazia din februarie 2022, Rusia și Ucraina erau împreună responsabile pentru o treime din aprovizionarea mondială cu grâu, iar Ucraina exportase în 2021 grâu în valoare de 12 miliarde de dolari. După izbucnirea războiului, exporturile ucrainene s-au redus, pe fondul asediului naval și al ocupării unor zone agricole, iar investigația susține că mecanismul de export al grâului furat s-a rafinat treptat pentru a evita blocajele și criticile internaționale.
În documente obținute de Haaretz, administrația rusă din teritoriile ocupate ar descrie inclusiv amestecarea grâului ucrainean cu grâu rusesc și folosirea logisticii feroviare și rutiere pentru a face originea „imposibil de urmărit”, precum și protocoale pentru utilizarea navelor mici de alimentare în transferurile offshore.
Investigația indică un tipar, dar notează și limite: pentru unele nave identificate ca suspecte, „informațiile disponibile nu permit stabilirea sursei grâului transportat”. În același timp, poziția oficială a Ucrainei pune presiune pe autoritățile israeliene să întărească verificările de trasabilitate și control în porturi, într-un context în care sancțiunile internaționale împotriva Rusiei fac ca rutele alternative și „camuflarea” logistică să devină o miză economică majoră pe piața cerealelor.
Recomandate
Ministerul Agriculturii își pune pe agenda imediată actele normative pentru subvențiile din 2026 , într-un efort de a evita blocaje de plată către fermieri și de a accelera îndeplinirea obligațiilor asumate prin PNRR, potrivit Agerpres . Mesajul a fost transmis luni de ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna , după primele discuții de lucru de la preluarea mandatului. Acesta a indicat drept „prioritatea zero” adoptarea cât mai rapidă a actelor normative necesare pentru plata subvențiilor aferente anului 2026 și accelerarea îndeplinirii obligațiilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „Prioritatea zero este adoptarea cât mai rapidă a actelor normative necesare pentru plata subvențiilor pe anul 2026 destinate fermierilor și accelerarea îndeplinirii obligațiilor din PNRR.” De ce contează: risc operațional pentru plăți și pentru calendarul PNRR Accentul pus pe „adoptarea cât mai rapidă” a actelor normative sugerează o presiune de calendar: fără cadrul legal, schemele de sprijin nu pot fi operaționalizate, iar întârzierile se pot traduce în decalaje la plăți pentru fermieri. În paralel, neîndeplinirea la timp a obligațiilor din PNRR poate complica implementarea angajamentelor asumate de România în acest program. Ce urmează: fereastră de două săptămâni pentru aprobări În context, fostul ministru al Agriculturii, Florin Barbu , a declarat anterior, într-o conferință de bilanț, că peste 20 de acte normative cu impact financiar – care prevăd sprijin direct pentru fermieri și procesatorii români – ar trebui aprobate în următoarele două săptămâni . Acesta a mai spus că schemele respective sunt incluse în bugetul Ministerului Agriculturii pentru 2026. Informațiile disponibile nu detaliază lista actelor normative sau valoarea totală a sprijinului, ci doar urgența și intervalul de timp indicat pentru aprobarea lor. [...]
Primele exporturi agroalimentare românești către China ar urma să înceapă în circa două luni , după protocoalele semnate între autoritățile române și cele din Republica Populară Chineză, potrivit Economica . Miza economică este accesul la o piață de consum foarte mare, dar și presiunea operațională de a integra producătorii și procesatorii români într-un circuit de export cu cerințe stricte. Fostul ministru al Agriculturii Florin Barbu afirmă că „deja au venit aceste contracte” și că în aproximativ două luni ar urma să înceapă exporturile, în primă fază, cu cereale, carne de pui și produse acvatice, în timp ce pentru produsele procesate sunt în derulare negocieri. Ce produse intră primele la export și ce urmează Conform declarațiilor citate, primele livrări ar urma să fie dominate de cereale, însă protocoalele acoperă mai multe categorii: cereale; carne de pasăre tratată termic; lactate; produse acvatice. În paralel, sunt menționate „discuții avansate” pentru exporturi de porc și produse procesate din carne de porc, ceea ce indică o posibilă extindere a portofoliului dacă negocierile se finalizează. Context: protocoale semnate în martie și provocarea pentru procesatori Economica amintește că Florin Barbu a semnat în luna martie un protocol care vizează exportul către China de produse lactate, pește și carne de pui procesată. În același timp, fostul ministru avertizează că „acum începe greul”, în sensul în care procesatorii români trebuie să fie integrați pe această piață. Barbu a justificat potențialul prin dimensiunea cererii: „Cantitățile sunt unele foarte mari, pentru că știm foarte bine că este o piață de consum, sunt 1,4 miliarde de locuitori în China.” [...]
Fără depozite și procesare, legumicultura rămâne vulnerabilă la preț și risipă , iar asta se vede direct în modelul de business al micilor ferme care vând aproape exclusiv în piețe, potrivit Adevărul . Un fermier din Oltenia, întors după nouă ani de muncă în ferme din Anglia, spune că în România încă „nu avem depozite, n-avem soluții”, ceea ce limitează extinderea și accesul la canale stabile de vânzare. Vânzarea de răsaduri: profitabilă, dar tot mai strânsă de costuri Liviu Moraru produce și vinde răsaduri de legume, iar o parte importantă a vânzărilor merge în zona Făgărașului, unde familia a construit în timp o relație de încredere cu clienții. Segmentul rămâne profitabil, însă fermierul spune că marjele sunt presate de scumpiri, în condițiile în care prețurile la vânzare au rămas apropiate de anii trecuți. În material sunt menționate și câteva repere de preț la vânzare: răsad de castraveți: 3 lei/cuib (două plante); ardei: 1,5 lei/fir; roșii: 2 lei/fir. Fermierul indică drept surse de cost, între altele, alveolele, turba și încălzirea, iar procesul de producție durează peste 60 de zile, cu etape succesive de semănare și repicare (mutarea plantelor în alveole mai mari pentru dezvoltare). Hibrizii schimbă piața: cerere mai mare, dependență de cumpărarea semințelor Moraru spune că pătrunderea hibrizilor a întărit piața răsadurilor, deoarece din aceste plante nu se mai pot păstra semințe pentru sezonul următor, spre deosebire de soiurile tradiționale. În același timp, hibrizii sunt mai scumpi, dar sunt preferați de producătorii orientați spre vânzare, pentru randament și rezistență mai bună la boli și dăunători, precum și pentru aspect și depozitare. Blocajele care țin ferma „în piață”: birocrație, muncitori scumpi, retail greu de atins Fermierul afirmă că dezvoltarea este îngreunată de birocrație și de accesul dificil la fonduri, chiar dacă a reușit să atragă finanțare europeană „dar nu sume foarte mari”. O altă problemă majoră este forța de muncă: el indică un cost de 250 lei/zi pentru un muncitor, la care se adaugă cheltuieli cu masa și băuturile, în contextul în care „cei mai buni” au plecat la muncă în străinătate. Pe partea de desfacere, vânzarea rămâne preponderent directă (piețe) și, în sezon, în piața en-gros de lângă Pleșoiu, unde se aprovizionează intermediarii. Pentru supermarket, spune că a reușit să livreze doar ridichi, dar subliniază că retailul modern cere continuitate și marfă de calitatea I, iar pentru restul producției fermierul trebuie să găsească singur soluții. În acest context, el indică asocierea în cooperative ca posibilă cale de a aduna cantități mai mari, fără a spune însă că are o astfel de soluție implementată. Lecția din Anglia: valoare adăugată și infrastructură, nu doar producție Experiența de nouă ani în ferme britanice îl face să compare direct infrastructura și capacitatea de valorificare: acolo, spune el, existau depozite și soluții de procesare pentru fructe (de la dulcețuri la produse cosmetice), inclusiv export, ceea ce reduce presiunea vânzării rapide. În România, în lipsa depozitării, legumele perisabile ajung să fie vândute „la timp” sau pierdute, iar fermierul rezumă problema prin imposibilitatea de a ține marfa „nici o săptămână”. În același registru, el descrie și un comportament de consum pro-local observat în Anglia (identificarea produselor locale și preferința pentru acestea chiar la preț mai mare), pe care nu se așteaptă să-l vadă curând replicat în România. Pentru ferma din Oltenia, concluzia practică rămâne aceeași: fără depozitare, procesare și canale stabile, creșterea e lentă, iar riscul comercial rămâne ridicat. În textul sursă sunt menționate și materiale conexe din aceeași publicație: Adevărul și Adevărul . [...]
Fermierii nu sunt excluși din zonele prioritare pentru biodiversitate, iar pășunatul și cositul rămân permise , potrivit Agerpres , care citează un comunicat al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor . Instituția susține că mesajele distribuite în ultimele zile online, care vorbesc despre interdicții pentru activități tradiționale pe pășuni, reprezintă „dezinformare” și denaturează conținutul legislației. Ce spune cadrul legal invocat de Ministerul Mediului Ministerul arată că Ordonanța de Urgență nr. 25/2026 a introdus conceptul de „zone prioritare pentru biodiversitate cu regim de management activ”, tocmai pentru a asigura compatibilitatea dintre conservarea biodiversității și activitățile tradiționale. În acest context, instituția indică faptul că articolul 40 indice 6 din OUG nr. 25/2026 prevede explicit că, în aceste zone, sunt permise activități precum pășunatul, cositul și alte activități tradiționale desfășurate pe pășuni și pajiști. De ce contează pentru agricultură: risc de confuzie în aplicare și tensiuni în teren Din perspectivă operațională, clarificarea vizează direct modul în care fermierii și crescătorii de animale își pot planifica utilizarea pășunilor, în condițiile în care o interpretare greșită a regulilor ar putea alimenta blocaje, dispute locale și reticență față de măsurile de conservare. Ministerul afirmă că a identificat „campanii coordonate” în social media, în care aceleași afirmații ar fi fost replicate simultan de numeroase conturi și pagini, inclusiv cu „imagini manipulate digital”, și recomandă verificarea informațiilor din surse oficiale și prudență față de mesajele alarmiste. [...]
Ministrul demisionar al Agriculturii, Florin Barbu , își prezintă luni bilanțul de mandat , într-o conferință de presă programată pe 27 aprilie 2026, de la ora 10:30, la sediul ministerului, potrivit AgroInfo , care citează un anunț al Biroului de presă al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) . Miza imediată este continuitatea administrativă: raportul fixează public ce programe și măsuri sunt considerate „livrate” și ce rămâne în lucru după plecarea ministrului. În cadrul conferinței, Barbu urmează să prezinte „Raportul de activitate” la încheierea mandatului, cu o trecere în revistă a principalelor măsuri implementate, a programelor derulate și a rezultatelor obținute în domeniile-cheie ale agriculturii și dezvoltării rurale. Evenimentul va fi transmis live pe pagina de Facebook a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, conform aceleiași informări. [...]
APIA începe de săptămâna viitoare autorizarea la plată a sprijinului cuplat vegetal , un pas care deblochează intrarea banilor în conturile fermierilor în următoarele săptămâni, în condițiile în care plățile pentru Campania 2025 trebuie făcute, legal, până la 30 iunie, potrivit AgroInfo . Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Emil Florian Dumitru, spune că procesul de autorizare și plată pentru Campania 2025, derulat în cadrul Planului Strategic PAC 2023–2027, continuă „conform calendarului stabilit” de legislația europeană și națională. Ritmul efectiv depinde de finalizarea controalelor și de adoptarea actelor normative necesare. Ce intră la autorizare săptămâna viitoare și ce sume sunt în joc Conform informațiilor prezentate, săptămâna viitoare ar urma să fie autorizate la plată: schemele de sprijin cuplat din sectorul vegetal; schema pentru porumb siloz, cu o valoare totală de „peste 100 de milioane de euro” (aprox. peste 500 milioane lei). Unde este programul de plăți în acest moment În același context, sunt indicate și niveluri de utilizare ale plafoanelor: gradul de utilizare a plafonului FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) a ajuns la 86,67% din totalul alocat; pentru sprijinul de bază pentru venit (BISS), procentul de utilizare este de 94,76%. Publicația notează că „numeroase intervenții” finanțate din FEGA și FEADR au fost deja autorizate la plată. Act normativ semnat pentru cuantumuri Emil Florian Dumitru afirmă că a semnat Ordinul MADR nr. 141/24.04.2026 , prin care au fost stabilite cuantumurile unitare pentru mai multe scheme de sprijin aferente cererilor depuse în 2025, inclusiv pentru: sprijinul redistributiv; sprijinul destinat tinerilor fermieri; intervenții din sectorul vegetal și zootehnic. „Astăzi (24 aprilie n.r.) eu am semnat Ordinul MADR nr. 141/24.04.2026, prin care au fost stabilite cuantumurile unitare pentru mai multe scheme de sprijin aferente cererilor depuse în 2025, inclusiv pentru sprijinul redistributiv, sprijinul destinat tinerilor fermieri și intervenții din sectorul vegetal și zootehnic.” De ce contează pentru ferme și ce urmează Miza imediată este fluxul de numerar din ferme: autorizarea la plată este etapa care precede virarea efectivă a subvențiilor în conturi. În același timp, termenul-limită menționat pentru efectuarea plăților rămâne 30 iunie, iar calendarul depinde de controale și de actele normative încă necesare. [...]
