Știri
Știri din categoria Agricultură
Noile reguli fitosanitare anunțate de Turcia, aplicabile din 5 august 2026, riscă să complice exporturile de grâu din România, într-un moment în care prețurile rămân ridicate, dar sunt împinse în jos local de presiunea recoltării, potrivit Agronet. Miza pentru fermieri și traderi este dublă: cerințe mai stricte la frontieră pentru una dintre piețele importante din regiune și o piață europeană care se reașază diferit pe fiecare cultură.
Din 5 august 2026, Turcia ar urma să introducă reguli fitosanitare mai stricte pentru importurile de grâu, cu verificări mai severe privind prezența unor agenți patogeni fungici. Consecința posibilă, conform aceleiași surse, este respingerea unui număr mai mare de transporturi și, implicit, complicarea exporturilor românești către această destinație.
Pentru piață, schimbarea contează deoarece poate afecta fluxurile comerciale într-o perioadă în care fermierii își calibrează vânzările în funcție de preț și de cererea externă.
Pe Bursa Euronext, grâul cu livrare în septembrie s-a stabilizat la 204,25 euro/tonă (aprox. 1.021 lei), iar porumbul cu livrare în noiembrie a coborât ușor la 235,75 euro/tonă (aprox. 1.179 lei). Rapița a continuat să crească și a ajuns la 523 euro/tonă (aprox. 2.615 lei), nivel cu peste 12% mai mare față de aceeași perioadă a anului trecut, pe fondul temerilor legate de caniculă în Europa și al scumpirii soiei și canolei pe piețele internaționale.
Datele europene indică și o cerere externă solidă: exporturile de grâu moale au crescut cu 8% în sezonul 2025/2026, în timp ce importurile de porumb au scăzut cu 7%.
În Portul Constanța, recoltarea a redus cotațiile pentru grâul de panificație, evaluat la aproximativ 196 euro/tonă (aprox. 980 lei), în baza DAP Constanța (livrat la punctul convenit). Grâul furajer este cotat la 185 euro/tonă (aprox. 925 lei).
Agronet notează că grâul cu proteină peste 12% beneficiază în continuare de o primă de calitate, ceea ce poate avantaja producătorii care reușesc să livreze astfel de loturi.
În Polonia, primele rezultate la orzul de toamnă indică producții sub așteptări în zonele afectate de secetă, însă oferta din Ucraina și Germania limitează deocamdată creșteri consistente ale prețurilor în Europa. În Rusia, prețul grâului a scăzut ușor pe fondul disponibilității ridicate a noii recolte la nivel mondial, iar reducerea exporturilor rusești din iunie este compensată de oferta abundentă din emisfera nordică.
La porumb, piața rămâne sensibilă la vreme: în Ucraina, prețurile au scăzut, iar cumpărătorii așteaptă noi reduceri. În același timp, seceta pedologică afectează deja aproximativ 30–40% din suprafețele cultivate cu porumb și floarea-soarelui, mai ales în sud, centru și est, ceea ce ar putea reduce oferta regională în lunile următoare și susține prețurile pe termen mediu.
În perioada următoare, echilibrul de piață va depinde de două variabile care se pot schimba rapid: cât de mult apasă oferta din bazinul Mării Negre asupra grâului și în ce măsură seceta regională, plus noile cerințe ale Turciei, vor restrânge efectiv fluxurile comerciale.
Recomandate
O recoltă peste așteptări la afine în România poate crește volumele livrate către retail în plin sezon european , într-un context în care producția locală intră pe piață înaintea celei din Germania și își extinde fereastra de vânzare până la începutul lui august, potrivit Economedia . Compania germană Herbert Widmann GmbH estimează pentru 2026 o producție „foarte bună” în România atât ca volum, cât și ca nivel de calitate. Primele afine au fost culese la final de iunie, iar sezonul de recoltare este programat să se deruleze până la începutul lunii august, ceea ce oferă un avantaj operațional față de producția din Germania. „Pe baza începutului recoltei, perspectivele privind producția și calitatea sunt foarte bune. În România, recoltarea începe de regulă cu câteva zile sau săptămâni înaintea celei din Germania, iar perioada de recoltare se întinde până la începutul lunii august. Astfel, sezonul de vârf din România se suprapune cu debutul sezonului german, ceea ce ne permite să oferim volume mai mari pieței”, a declarat dr. Hans Widmann, directorul general al companiei. România, verigă de volum între Spania și Germania Herbert Widmann GmbH are plantații proprii de afine în România din 2007, prin subsidiara Vitalberry , care gestionează atât cultivarea, cât și logistica. Strategia companiei este să acopere intervalul dintre finalul sezonului din Spania și începutul celui din Germania, perioadă în care afinele românești ajung la maturitate. Plantațiile sunt în Transilvania, iar fermele companiei sunt grupate pe o rază de aproximativ 40 de kilometri, un detaliu care sugerează o organizare orientată spre eficiență logistică în timpul recoltării. Unde ajunge producția și prin ce canale Compania afirmă că își împarte vânzările astfel: aproximativ o treime din producție este comercializată în România; o treime merge către alte piețe din Europa de Est; restul este vândut în Germania. Canalul principal de distribuție este reprezentat de marile lanțuri de retail alimentar, ceea ce face ca evoluția sezonului să conteze direct pentru disponibilitatea și ritmul livrărilor către comerțul modern. Extindere logistică: hub la Viena pentru Europa Centrală și de Est Pentru a susține operațiunile regionale, Herbert Widmann GmbH construiește un nou centru de servicii pentru fructe de pădure la Viena, care va funcționa ca hub logistic pentru Austria, Europa Centrală și Europa de Est. Facilitatea va avea un rol important în ambalarea și comercializarea afinelor produse în România. Compania argumentează că amplasarea în capitala Austriei reduce distanțele atât față de furnizorii din România și din alte state est-europene, cât și față de clienții finali, ceea ce ar trebui să sprijine extinderea în regiune. Context competitiv: costurile din Germania rămân o presiune În paralel, recoltarea din Bavaria a început la începutul lunii iulie, iar compania spune că și acolo perspectivele sunt încurajatoare. Totuși, Herbert Widmann avertizează că producătorii germani continuă să aibă dificultăți în competiția cu fermele din Europa de Est, din cauza costurilor de producție „semnificativ mai ridicate”. Pe termen lung, compania vede perspective favorabile pentru sectorul german al fructelor de pădure, cu condiția ca accentul să rămână pe producția locală și pe calitatea superioară. [...]
Crescătorii de animale riscă pierderea subvențiilor APIA 2026 dacă nu respectă termenele de reținere a animalelor, regulile de control și calendarul de depunere a documentelor pentru eco-scheme, potrivit Agronet . Miza este una operațională: după depunerea cererii, obligațiile continuă, iar nerespectarea lor poate duce direct la excluderea de la plată. Termene-cheie de reținere în exploatație Pentru fermierii care au solicitat sprijin pentru vaci de lapte, bovine de carne, bivolițe de lapte, ovine și caprine, perioada de reținere este un prag critic în eligibilitate. Bovine : perioada de reținere în exploatație se încheie la 5 octombrie 2026 . Ovine și caprine (pentru care s-a cerut Ajutor Național Tranzitoriu Zootehnic sau Sprijin Cuplat Zootehnic): animalele trebuie păstrate în fermă până la 13 septembrie 2026 . Controale în teren: verificări inclusiv fără notificare APIA poate verifica fermele selectate în eșantionul de control, iar verificările pot avea loc și fără notificare prealabilă . Dacă fermierul este anunțat, notificarea poate veni telefonic sau prin poștă, cu cel mult 48 de ore înainte . Consecința este explicită: refuzul controlului sau împiedicarea verificărilor duce la excluderea cererii de la plată . Notificări obligatorii către APIA și modificări ale cererii Pe lângă reținerea animalelor și controale, fermierii trebuie să respecte și termenele de notificare pentru situații speciale: circumstanțe naturale : notificare în 10 zile lucrătoare de la producere; forță majoră / circumstanță excepțională : notificare în 15 zile lucrătoare , cu documente justificative; modificări ale datelor declarate în cererea de plată : transmitere în scris în 15 zile calendaristice . Retragerea cererii: termen-limită și excepții Cererea poate fi retrasă total sau parțial până la 30 septembrie 2026 , în funcție de intervențiile solicitate. Există însă o limitare importantă: retragerea nu mai este posibilă în situațiile în care fermierul a fost deja informat despre neconformități sau despre intenția de control, iar verificarea a dus la constatarea unor probleme. Eco-scheme zootehnice: calendar separat pentru deconturi și documente Pentru eco-scheme, termenele de depunere a documentelor justificative sunt distincte: PD-08 (bunăstarea tineretului bovin la îngrășat): decont semestrul I 2026: 1–31 iulie 2026 ; decont semestrul II: 1 ianuarie – 1 februarie 2027 . PD-07 (bunăstarea vacilor de lapte) și PD-27 (bunăstarea bovinelor la pășunat extensiv): deconturi anuale 1 ianuarie – 1 februarie 2027 . PD-25 (măsura pentru viermii de mătase): documente specifice până la 2 decembrie 2026 . De ce contează pentru fermieri După închiderea campaniei de depunere, riscul major se mută din zona „cererii corecte” în zona „respectării calendarului”: reținerea animalelor, disponibilitatea la control și depunerea la timp a documentelor pot decide plata finală. În plus, controalele pot fi derulate nu doar de APIA, ci și prin ANZ, ANSVSA sau alte organisme abilitate, ceea ce crește presiunea de conformare pe tot parcursul perioadei de eligibilitate. [...]
APIA condiționează subvențiile din 2027 de prezentarea facturilor și a altor dovezi pentru inputuri , iar fermierii care înființează culturi de toamnă în 2026 trebuie să-și organizeze de pe acum documentele, potrivit Agronet . Măsura este introdusă prin Ordinul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) nr. 44/2026 și vizează toți solicitanții de plăți directe care exploatează terenuri arabile. Schimbarea are un impact operațional direct: subvențiile vor fi acordate „exclusiv fermierilor care lucrează terenul”, iar pentru a demonstra calitatea de „fermier activ” vor fi cerute documente justificative privind înființarea și întreținerea culturilor. În practică, asta ridică miza trasabilității (urmăririi) achizițiilor și utilizării inputurilor agricole, de la momentul cumpărării până la depunerea cererii. Deși cerințele se aplică începând cu campania APIA 2027, ele îi afectează deja pe agricultorii care înființează în 2026 culturi de toamnă precum rapița, grâul sau orzul, deoarece aceste culturi vor fi declarate la depunerea cererilor de plată din anul următor. Consecința este că documentele privind proveniența semințelor și celelalte inputuri trebuie păstrate încă din momentul achiziției. Ce documente pot ajunge să ceară APIA Conform Ordinului MADR nr. 44/2026, documentele justificative trebuie depuse cel târziu până la 31 august al anului de cerere . Lista menționată include, între altele: documente de achiziție pentru material semincer și material săditor; facturi pentru inputuri agricole, inclusiv semințe, pesticide, amendamente, îngrășăminte, motorină și apă pentru culturile irigate; procese-verbale interne privind înființarea culturilor și lucrările efectuate; bonuri de consum și note de recepție care demonstrează utilizarea efectivă a inputurilor; documente emise de terți pentru lucrările agricole executate. Publicația notează că, în forma publicată, documentele sunt enumerate „cumulativ”, fără să se precizeze explicit că fermierii ar putea depune doar o parte dintre ele. Din acest motiv, recomandarea este ca agricultorii să păstreze toate actele care pot demonstra achiziția și utilizarea inputurilor, inclusiv pentru culturile semănate din toamna lui 2026. Context de reglementare: ordinul este deja în vigoare Ordinul MADR nr. 44/2026 a fost publicat în Monitorul Oficial și este în vigoare, cu intrare în vigoare la 27 februarie 2026 , iar prima campanie vizată este APIA 2027 . Pentru situațiile în care materialul semincer provine din producția proprie, dovada trebuie făcută conform legislației aplicabile, mai arată sursa. [...]
Clubul Fermierilor Români cere derogări de la regulile tahografelor în campania de recoltare , pentru ca transportul cerealelor între câmp și depozite să nu fie tratat ca transport comercial obișnuit, potrivit Agronet . Solicitarea vizează flexibilizarea regulilor privind utilizarea tahografelor și respectarea timpilor de conducere și odihnă, pe motiv că activitatea are caracter sezonier și este concentrată într-o perioadă scurtă, dependentă de vreme. Informația a fost relatată inițial de Agrointeligența, iar Agronet o preia. Propunerea a fost prezentată de președintele Clubului Fermierilor Români, Alexander Degianski, la o întâlnire organizată miercuri, 8 iulie, la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, unde a discutat cu ministrul Tanczos Barna despre dificultățile din plină campanie de recoltare. Argumentul operațional: curse scurte, timp redus la volan Degianski susține că regulile actuale nu reflectă specificul transportului cerealelor din câmp către spațiile de depozitare. În perioada recoltatului, un camion ar parcurge, de regulă, distanțe scurte, iar timpul efectiv de condus ar fi redus, de aproximativ trei-patru ore și 150–200 km pe zi. În acest context, fermierii consideră justificată introducerea unor derogări similare celor existente deja pentru alte activități agricole desfășurate în campanie, pentru a menține fluxul dintre câmp și depozite și a evita blocaje operaționale. Ce urmează: decizia ține de susținerea ministerului Reprezentanții sectorului agricol spun că nu urmăresc eliminarea normelor de siguranță rutieră, ci adaptarea lor la specificul muncii agricole. Rămâne de văzut dacă Ministerul Agriculturii va susține inițiativa și dacă aceasta poate fi transpusă într-o derogare aplicabilă în perioada recoltatului. [...]
Guvernul ar putea majora subvenția pentru cultivatorii de cartofi , într-un demers care vizează reducerea dependenței României de importuri și a deficitului comercial din sector, potrivit Agronet . Ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tánczos Barna , a declarat că proiectul de creștere a subvenției destinate cultivatorilor de cartofi este încă „pe masa Guvernului” și ar trebui aprobat „cât mai rapid”. Declarațiile au fost făcute la Simpozionul Național „Ziua Verde a Cartofului – Brașov”, desfășurat la Râșnov. De ce contează: importuri mari și deficit comercial în creștere Miza economică este legată de faptul că producția internă nu acoperă cererea, deși consumul mediu depășește 90 kg de cartofi pe persoană anual. În acest context, în 2024 România a importat peste 350.000 de tone de cartofi, iar deficitul balanței comerciale din acest sector se apropie de 100 de milioane de euro (aprox. 500 milioane lei). Ce spune ministerul despre sprijin și condițiile din piață Tánczos Barna a descris cultura cartofului drept un sector strategic, modernizat în ultimii ani, dar care rămâne sub presiune din mai multe direcții: schimbări climatice; creșterea costurilor de producție; concurența de pe piața europeană; lipsa unei strategii de dezvoltare pe termen mediu și lung. Ministrul a susținut că a propus majorarea ajutorului încă de la începutul mandatului interimar și a argumentat că sectorul cartofului ar fi „ultimul din agricultură” care nu beneficiază încă de un sprijin de minimis aprobat în acest an, ceea ce ar afecta competitivitatea producătorilor români. Ce urmează Conform informațiilor prezentate, proiectul de majorare a subvenției este în continuare în analiză la nivelul Guvernului, iar ministrul cere adoptarea rapidă. În paralel, el a îndemnat fermierii să rămână uniți în dialogul cu autoritățile și a indicat investițiile în tehnologii și soluții inovatoare drept condiție pentru creșterea producției și reducerea dependenței de importuri. [...]
Reluarea Canalului Siret–Bărăgan ar putea reduce costurile cu energia la irigații , după ce Ministerul Agriculturii a lansat licitația pentru primul tronson al proiectului, estimat la aproximativ 330 milioane euro (aprox. 1,65 miliarde lei), potrivit Agronet . Miza operațională este alimentarea cu apă a circa 700.000 de hectare, într-o zonă afectată frecvent de secetă. Ce se contractează acum și în ce termen Prima etapă vizează construirea unui tronson de 23,37 kilometri, între kilometrul 0 și kilometrul 23+372, cu punct de plecare din zona prizei Călimănești (județul Vrancea). Pe lângă canal, proiectul include infrastructură conexă: trei noduri hidrotehnice; 15 subtraversări ale cursurilor de apă; patru subtraversări ale drumurilor naționale; două poduri în intravilan. Ofertele sunt în evaluare, iar autoritățile estimează semnarea contractului în trimestrul al treilea din 2026. Durata de execuție indicată este de aproximativ doi ani. De ce contează: alimentare gravitațională și consum mai mic de energie Ministerul Agriculturii consideră investiția esențială pentru dezvoltarea sistemului național de irigații, în contextul aridizării și deșertificării din sudul, sud-estul și estul României. Conform estimărilor citate, aproape 500.000 de hectare ar urma să fie alimentate direct prin noua magistrală, iar alte aproximativ 200.000 de hectare (care folosesc în prezent apă pompată din Dunăre) ar putea trece la un sistem mai eficient. Un element-cheie este faptul că aproximativ 80% din suprafața deservită ar putea fi alimentată gravitațional, fără consum de energie pentru pompare. În acest scenariu, proiectul ar reduce consumul anual de energie electrică cu aproximativ 35 GWh și ar contribui la diminuarea emisiilor de carbon, pe lângă stabilizarea producției agricole în anii secetoși. Context: un proiect început înainte de 1990, reluat după blocaje Canalul Magistral Siret–Bărăgan a fost aprobat în 1986, iar lucrările au început în 1987. Planul prevedea o magistrală de aproximativ 191 kilometri, care să transporte apa din râul Siret spre Câmpia Bărăganului, traversând județele Vrancea, Brăila, Buzău și Ialomița. Din prima etapă (aprox. 50 km) au fost realizați și recepționați doar 5,71 kilometri, după care investiția a fost oprită. Ministerul Agriculturii pune blocajul pe seama schimbărilor politice și economice de după 1990, a dificultăților tehnice și a aspectelor de mediu și impact asupra comunităților locale. Reluarea lucrărilor este inclusă în Programul Național de Reabilitare și Înființare a Infrastructurii Principale de Irigații , fiind prezentată ca investiție pentru creșterea rezilienței agriculturii la schimbările climatice. [...]
