Știri
Știri din categoria Agricultură
APIA virează peste 49,26 milioane de lei către crescătorii de animale, bani care acoperă servicii de ameliorare a raselor prestate în iunie și în trimestrul al doilea din 2026, potrivit Economedia. Plățile sunt făcute prin centrele județene ale agenției și sunt finanțate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Sprijinul este acordat sub forma unui ajutor de stat în zootehnie și vizează solicitanții care au accesat schema în baza OUG nr. 61/2023, cu modificările și completările ulterioare. Practic, banii sunt destinați costurilor pentru „ameliorarea raselor” – servicii care țin de îmbunătățirea genetică și performanțelor efectivelor.
În paralel, APIA derulează verificările pentru subvențiile din Campania 2026, după ce a extras un eșantion de control de 14.802 fermieri, care trebuie verificați pentru respectarea condițiilor de eligibilitate și a cerințelor de acordare a plăților.
În sectorul zootehnic, în eșantion au fost incluși 4.433 fermieri, iar în sectorul vegetal au fost selectați 11.025 fermieri, care exploatează aproximativ 1,61 milioane de hectare.
Controalele la fața locului pentru cererile de plată din eșantion trebuie finalizate până la 15 octombrie 2026. Pentru unele obligații specifice, verificările pot continua iarna sau în primăvara anului viitor.
APIA a avertizat că fermierii care refuză controlul inspectorilor își pierd dreptul la plata solicitată, conform prevederilor legale.
Recomandate
APIA a atribuit un contract de 70,78 milioane de lei fără TVA pentru un nou sistem informatic , menit să stea la baza „Portalului unic al fermierilor”, proiect care ar trebui să simplifice accesul online la sprijinul agricol și să reducă blocajele operaționale din campaniile de plăți, potrivit Agronet . Contractul este atribuit pe doi ani către AROBS Systems și are o valoare foarte apropiată de estimarea inițială (70,83 milioane de lei), diferența fiind de circa 50.000 de lei. Agronet notează că informația despre atribuire este relatată de Profit.ro, iar AROBS Systems a fost singurul ofertant la licitația organizată de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Ce cumpără APIA, concret: platformă, infrastructură și securitate Achiziția nu vizează doar o interfață web, ci un sistem informatic integrat, împreună cu infrastructura necesară funcționării. Contractul include, conform documentației citate în material: dezvoltarea și implementarea sistemului informatic integrat; licențe pentru configurarea programelor de bază; soluții de securitate cibernetică; echipamente TIC (tehnologia informației și comunicațiilor); instruirea utilizatorilor; componentele necesare proiectului „Portalul unic al fermierilor solicitanți ai sprijinului în agricultură gestionat de APIA”. Din perspectiva fermierilor, miza este dacă portalul va concentra într-un singur loc operațiunile și informațiile care astăzi sunt fragmentate și dacă va reduce deplasările și schimbul de documente pe canale separate. Materialul precizează însă că nu există, deocamdată, o listă completă a serviciilor ce vor fi disponibile și nici o dată de lansare. De ce contează: presiune mare pe sistemele APIA, cu peste 700.000 de beneficiari Dimensiunea proiectului trebuie raportată la volumul de utilizare: în Campania 2025 au fost incluși peste 700.000 de fermieri, potrivit datelor citate de Agronet dintr-un material anterior al publicației. În același context, Agronet amintește că, la 22 iulie 2026, sub 5.000 de fermieri din Campania 2025 nu își primiseră încă banii, iar pentru aproximativ 3.000 plata putea fi împinsă până în octombrie, pe fondul unor probleme ale aplicației informatice pentru anumite intervenții de agromediu și al unor verificări făcute manual. Publicația subliniază că aceste întârzieri nu trebuie asociate automat cu proiectul nou atribuit AROBS Systems, dar arată dependența plăților de funcționarea sistemelor IT. Separat de componenta tehnică, articolul indică și un risc administrativ: chiar dacă fondurile există, plățile pot întârzia din cauza blocajelor de verificare, calcul și autorizare, inclusiv pe fondul coordonării între instituții. Cine este furnizorul și ce urmează AROBS Systems este controlată de AROBS Transilvania Software , companie listată la Bursa de Valori București. Potrivit datelor prezentate de Profit.ro și preluate de Agronet, AROBS Systems a avut în 2025 afaceri de 77,3 milioane de lei, în creștere de la 40,01 milioane de lei în anul precedent. În acest moment, informațiile publicate nu includ calendarul detaliat de dezvoltare, data la care „Portalul unic” va deveni operațional și nici funcționalitățile exacte disponibile direct fermierilor — elemente care vor determina, în practică, dacă investiția se traduce în timpi mai mici de procesare și într-un flux mai stabil al plăților. [...]
Mutarea accizei reduse la momentul cumpărării ar putea elibera rapid capital de lucru în ferme , într-un context în care agricultorii plătesc acum motorina la preț integral și își recuperează ulterior diferența prin APIA , potrivit Agronet . Miza nu este creșterea sprijinului pe litru, ci reducerea perioadei în care fermele „finanțează” temporar statul, uneori cu sume de ordinul sutelor de mii de lei. În forma actuală a schemei, fermierul achită acciza inclusă în prețul motorinei, iar statul rambursează ulterior, pentru cantitățile eligibile acceptate de APIA, diferența dintre acciza standard și nivelul redus aplicabil agriculturii. Pentru 2026, sprijinul folosit la rambursare este de 2,697 lei/litru , iar rata redusă a accizei este de 106,72 lei/1.000 litri . Impactul economic: bani blocați până la rambursare Diferența majoră dintre mecanisme este una de flux de numerar: sprijinul există, dar în sistemul curent ferma trebuie să aibă lichiditățile necesare pentru a cumpăra combustibilul, urmând să recupereze ulterior componenta rambursabilă. Agronet exemplifică dimensiunea sumelor avansate temporar de ferme (doar componenta recuperabilă, nu costul total al motorinei): 10.000 litri → 26.970 lei rambursare 25.000 litri → 67.425 lei 50.000 litri → 134.850 lei 100.000 litri → 269.700 lei La nivel de sector, pentru trimestrul I din 2026, APIA a autorizat 155,26 milioane de lei pentru 9.863 de beneficiari , aferent unei cantități eligibile de aprox. 57,57 milioane de litri . Bugetul anual al schemei a fost suplimentat de Guvern la 30 iulie, de la 620 milioane la 714,3 milioane de lei . Ce schimbare e discutată acum: acciză redusă direct la pompă O inițiativă prezentată public miercuri, 19 august, de senatoarea AUR Daniela Ștefănescu (relatată de AGRO TV ) vizează aplicarea accizei reduse direct la achiziție , astfel încât fermierul să nu mai avanseze integral componenta fiscală și să aștepte rambursarea. Conform descrierii publice citate de Agronet, mecanismul ar include: APIA stabilește anual cantitatea eligibilă pentru fiecare beneficiar. Cantitatea este înregistrată electronic. La cumpărare, sistemul verifică volumul rămas disponibil. Acciza redusă se aplică direct, la achiziție. Motorina ar fi identificată fiscal prin marcare și colorare. Consumul rămâne controlabil pentru a limita utilizarea în activități neeligibile. Publicația notează însă o limitare importantă: la momentul redactării, textul integral al inițiativei și numărul de înregistrare parlamentară nu apar în sursele oficiale consultate , astfel că detaliile disponibile sunt cele anunțate public de inițiatoare. Alternative și proiecte paralele în Parlament Separat de această propunere, Ministerul Agriculturii a discutat în această vară o altă variantă: scurtarea termenului de rambursare la maximum trei luni și trecerea spre depunerea electronică a documentelor. Efectul ar fi o reducere a întârzierii, dar fermierul ar continua să plătească integral la cumpărare. În plus, în Parlament există deja proiectul B437/2026 (înregistrat la Senat la 1 iulie), care nu este aceeași inițiativă. Acesta propune o categorie de „Motorină Agricolă Marcată” scutită integral de acciză , livrată pe baza unui certificat emis de APIA, cu evidență electronică gestionată de APIA și ANAF și cu un regim de sancțiuni (amenzi, confiscare, recuperarea accizei și excludere pentru cinci ani la repetarea abaterilor). Proiectul are aviz favorabil de la Consiliul Economic și Social, dar aviz negativ de la Consiliul Legislativ, care indică probleme de definire, corelare și suprapuneri cu prevederi din Codul fiscal, concluzionând că nu poate fi promovat în forma prezentată. Ce urmează pentru fermieri Din perspectiva operațională, aplicarea accizei reduse la cumpărare ar însemna bani disponibili imediat pentru lucrările curente, dar ar necesita o arhitectură de implementare și control (relația APIA–ANAF–distribuitori, evidențe electronice, marcare fiscală) care să fie clară în textul legislativ. Până la apariția unei forme publice și parcurgerea circuitului parlamentar, fermierii rămân în mecanismul actual: cumpără motorina la preț integral, depun documentele la APIA și recuperează ulterior diferența de acciză pentru cantitățile aprobate. [...]
Seceta din Renania de Nord–Westfalia împinge fermele spre al doilea an de pierderi , cu producții mai mici la porumb și cartofi și costuri care, în unele cazuri, depășesc veniturile din vânzarea legumelor, potrivit Focus . Fermierii avertizează că, fără ploi consistente în perioada imediat următoare, presiunea financiară se va accentua. În landul german, plantele sunt „subnutrite de săptămâni”, spune Erich Gussen, președintele Asociației Agricole Renane . El arată că, la porumb, pierderile sunt cele mai mari, iar la cartofi se așteaptă mai puțini tuberculi și de dimensiuni mai mici; în unele zone, porumbul crește chiar fără știuleți. Producții mai mici și venituri sub așteptări Gussen afirmă că, pentru cartofi și porumb, „orice ajutor vine deja prea târziu”, iar fermele obțin randamente semnificativ mai mici decât estimaseră inițial. Impactul nu se vede doar în vânzările directe, ci și în alte segmente ale activității agricole, unde lipsa producției reduce resursele disponibile. La cereale, situația este mai puțin severă, însă tot negativă: bilanțul de recoltă al asociației fermierilor indică un recul de 9% al producției față de anul trecut. Pentru sfecla de zahăr, Gussen spune că mai există speranțe, în funcție de cantitatea de precipitații din următoarele săptămâni. Efect în lanț: furaje insuficiente și costuri în creștere Pe pășuni se văd „mai multe fire maro decât verzi”, iar iarba rămasă abia mai ajunge ca hrană pentru vaci, potrivit lui Jan-Malte Wichern, purtător de cuvânt al Camerei Agricole din NRW . Unele ferme de lapte au început deja să folosească stocurile de fân pentru iarnă și se așteaptă să cumpere furaje suplimentare în lunile următoare. În paralel, fermierii reclamă o presiune financiară acumulată: prețuri de producător în scădere, costuri mai mari cu energia și personalul, iar seceta agravează o situație deja tensionată. Măsuri cerute și sprijin promis de guvern Asociația Fermierilor Germani cere intervenția guvernului federal, inclusiv: măsuri de sprijin financiar pentru achiziția de îngrășăminte pentru anul viitor; reducerea taxei pe motorină, pe fondul consumului ridicat de combustibil al utilajelor folosite la irigații și recoltare. Ministrul federal al Agriculturii, Alois Rainer, a promis ajutor după bilanțul de recoltă 2026: plățile directe ar urma să crească anul viitor de la 4,1 miliarde euro (aprox. 20,5 miliarde lei) la 4,9 miliarde euro (aprox. 24,5 miliarde lei). Diferențe regionale: Westfalia-Lippe, sub pragul obișnuit de ploi Efectele variază în funcție de zonă. În Westfalia, până la mijlocul lui iunie a plouat peste medie, dar situația actuală rămâne „îngrijorătoare”, potrivit lui Frauke Froning, purtătoare de cuvânt a Asociației Agricole Westfalia-Lippe. În iulie, precipitațiile au fost doar 36% din nivelul obișnuit. În regiunile cu soluri mai nisipoase, precum zona Renaniei din jurul Dormagen și Köln și câmpia Köln–Aachen, situația este descrisă ca fiind și mai critică, după lipsa ploilor din iulie, când solul a rămas cu prea puțină apă pentru plante. [...]
Peste 15.000 de vizitatori la prima ediție AgroMaramureș indică un apetit în creștere pentru investiții și modernizare în agricultură , într-un moment în care fermierii reclamă lipsa forței de muncă specializate și accelerează adoptarea tehnologiilor digitale, potrivit Agerpres . Târgul a avut loc sâmbătă și duminică, la marginea unei păduri dintre localitățile Tulghieș și Mireșu Mare , în județul Maramureș. Evenimentul a reunit expoziții de animale (vaci, oi, bivoli, cai, dar și animale mici), utilaje agricole „de ultimă generație”, producători de gastronomie locală și meșteri populari, plus o zonă de echitație, conform descrierii făcute de președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea, într-o postare video pe Facebook. Tehnologie, digitalizare și presiunea pe competențe Unul dintre fermierii prezenți, Florin Lazăr, a spus că agricultura din România trece printr-o schimbare de generație și de percepție, pe fondul mecanizării și al utilizării tot mai avansate a tehnologiei. În același timp, el a atras atenția asupra deficitului de personal calificat pentru diverse activități din agricultură. „Avem nevoie de mecanizatori agricoli cu capacitate de învățare, de școală, pentru că IA și-a făcut loc și aici. Începem să arăm, discuim și cultivăm la nivel de laser și GPS.” În cadrul târgului au avut loc discuții despre tehnologie, digitalizare, finanțări europene și „soluții concrete pentru problemele agrare”, mai notează sursa. Ce proiecte și inițiative au fost puse pe masă Pe agenda discuțiilor a fost menționat și viitorul centru de colectare legume-fructe din Mireșu Mare, fără ca materialul să ofere detalii despre calendar sau finanțare. Totodată, târgul a fost prezentat ca un prilej de relansare pentru produse alimentare certificate sub brandul „Bun de Maramureș”. Primarul comunei Mireșu Mare, Ioan Mătieș, a susținut necesitatea multiplicării evenimentului la nivel regional sau național. [...]
România intră în 2026 cu volume agricole record, iar asta schimbă direct balanța exporturilor și poziția Portului Constanța în regiune , în condițiile în care o parte importantă a Europei a fost lovită de secetă, potrivit Adevărul . Cezar Gheorghe , expert în agricultură la AGRIColumn, pune rezultatul pe seama precipitațiilor acumulate aproape zece luni, a adaptării fermierilor după anii secetoși 2020–2025 și a schimbării structurii culturilor spre cele de toamnă. „Niciodată în istoria sa, România nu a avut asemenea volume la grâu, orz și rapiță.” În analiza expertului, „povestea” începe din septembrie 2025, când precipitațiile au venit constant și în cantități ridicate, continuând iarna (inclusiv sub formă de zăpadă) și în primăvară, până în jurul datei de 10 iulie 2026. Seceta și temperaturile ridicate s-au instalat mai puternic abia după această perioadă, ceea ce a permis stocarea apei în sol și a protejat culturile în fazele critice. Ce a împins producțiile în sus: apă în sol și schimbări de strategie la fermieri Pe lângă factorul meteo, Gheorghe indică două adaptări operaționale cu efect direct în producție și costuri: însămânțări de toamnă împinse mai târziu , pentru a prinde precipitațiile din octombrie–noiembrie; expertul spune că au existat și economii prin reducerea utilizării insecticidelor la rapiță și a tratamentelor pentru dăunători la grâu; mai multă suprafață pentru grâu, orz și rapiță , în detrimentul porumbului și soiei de primăvară. Evoluția nu a fost uniformă: vestul țării (Arad, Timiș, Bihor) a resimțit mai puternic seceta și căldura, însă, „în plan general”, restul țării a beneficiat de acumularea de precipitații pe parcursul a circa 10 luni. Cifrele sezonului: record la rapiță și creșteri la culturile de toamnă Datele prezentate de expert indică următoarele volume (comparativ cu sezonul precedent): grâu: 13,4 milioane tone (de la 13 milioane tone); rapiță: 3,52 milioane tone (de la 2,8 milioane tone); orz: 3,4 milioane tone (de la 3 milioane tone). În paralel, porumbul a pierdut masiv la suprafață , de la o medie de 2,65 milioane hectare (2017–2022) la 1,6 milioane hectare în acest sezon. Expertul spune că reducerea a dus la o concentrare a porumbului în fermele cu acces la irigații, ceea ce ar susține performanța culturii: estimarea indicată este de 7,8–8 milioane tone , cu recoltarea dependentă de epoca de semănat și de hibrizii folosiți. La floarea-soarelui, suprafața a crescut ușor la 1,17 milioane hectare (de la 1,1 milioane hectare), iar estimările pentru producție sunt de 2,6–2,7 milioane tone , cu recoltarea „în câteva zile”, conform expertului. De ce contează economic: exporturi mari, dar și costuri care „taie” din câștig Gheorghe afirmă că, în context european, România ar fi singura țară care a crescut volumele , în timp ce alte state au redus producțiile pe fondul secetei. Dă exemplul Franței, unde proiecția la porumb ar fi coborât de la 13 milioane tone la 7 milioane tone, pe fondul secetei și al reducerii suprafeței. Pe partea de prețuri, expertul spune că există creșteri, însă și costurile au urcat, inclusiv pe fondul „ crizei din Hormuz ”, cu impact asupra îngrășămintelor și combustibilului. În plus, menționează efecte din bazinul Mării Negre, unde exporturile Ucrainei și Rusiei ar fi afectate de atacuri asupra terminalelor și navelor comerciale. În acest context: la rapiță , expertul indică o diferență pozitivă de 50–60 euro/tonă (aprox. 250–300 lei/tonă) pe fondul legăturii cu biocombustibilii și cotațiile petrolului; la grâu , menționează un avantaj de 50–60 dolari/tonă (aprox. 225–270 lei/tonă) față de marfa ucraineană sau rusească. Totuși, avantajele nu se văd integral la fermieri, deoarece costurile logistice au crescut: combustibilul și „penuria” creată prin dirijarea trenurilor și autocamioanelor către fluxurile ucrainene ar reduce marjele la „prima verigă” a lanțului. Exporturile: România își consolidează rolul, dar rămâne problema valorii adăugate Expertul afirmă că România a încheiat al doilea an consecutiv pe primul loc în UE27 la exporturi pentru mai multe categorii (grâu, porumb, rapiță, semințe de floarea-soarelui și cumulat grâu–orz–porumb), ceea ce ar consolida poziția țării și a Portului Constanța, în condițiile unui consum intern limitat și ale unor volume mari. În același timp, el avertizează asupra unei limite structurale: România nu ar reține suficientă valoare adăugată din oleaginoase (rapiță și floarea-soarelui). Ca indicator al ritmului de început de sezon, Gheorghe spune că, de la 1 iulie, România ar fi exportat deja 2,35 milioane tone grâu , 1,6 milioane tone orz și 0,8 milioane tone rapiță . [...]
Șofranul „Krokos Kozanis” își justifică prețul printr-un lanț de muncă manuală și control strict al originii , ceea ce îl transformă într-un produs agricol de nișă cu valoare mare pe gram și cu protecție europeană împotriva imitațiilor, potrivit Stirile Pro TV . Krokos Kozanis este șofranul produs în regiunea Kozani (Macedonia de Vest, nordul Greciei), obținut din stigmatele roșii ale florii Crocus sativus . Fiecare floare are doar trei astfel de fire, iar cantitatea rezultată este mică raportat la volumul de muncă necesar, ceea ce explică de ce șofranul este vândut, de regulă, în ambalaje de câteva grame. De ce contează economic: raritate + muncă manuală = cost ridicat pe gram Elementul central care împinge prețul în sus este recoltarea și procesarea greu de mecanizat. În material se arată că pentru aproximativ un kilogram de șofran uscat pot fi necesare între 150.000 și 170.000 de flori, culese una câte una, iar stigmatele sunt desprinse manual pentru a rămâne intacte. Pe lângă recoltare, și etapele de după cules adaugă cost și timp: uscarea, sortarea și curățarea pot dura între 20 și 60 de zile, iar pregătirea loturilor care ajung la cooperativă continuă până spre sfârșitul lunii martie. În această perioadă sunt urmărite inclusiv aspecte precum umiditatea (pentru a evita deteriorarea și mucegaiul), puritatea și uniformitatea firelor. Protecția de origine (PDO) și rolul cooperativei: barieră împotriva „șofranului generic” Șofranul se cultivă și în alte țări, însă denumirea „ Krokos Kozanis PDO ” (denumire de origine protejată) poate fi folosită doar pentru produsul provenit din zona recunoscută oficial, cu reguli de origine, producție și procesare. Detaliile despre schema europeană sunt prezentate și de Comisia Europeană, prin pagina dedicată produsului, citată în material (Agriculture.ec). În cazul Krokos Kozanis, producția este strâns legată de cooperativa locală, care colectează șofranul de la cultivatori, îl verifică, îl ambalează și îl distribuie. Acest sistem urmărește păstrarea unei calități constante și reducerea riscului ca produsul să fie amestecat sau vândut sub o denumire înșelătoare. Pentru cumpărători, indiciile considerate cele mai sigure sunt: denumirea completă „Krokos Kozanis”; marcajul PDO; ambalajul sigilat. Un calendar agricol strâns: fereastră scurtă de recoltare Recoltarea începe, de obicei, la mijlocul lunii octombrie, când are loc înflorirea, descrisă ca fiind scurtă, de aproximativ 20–25 de zile. În acest interval, florile sunt culese manual de dimineața devreme până aproape de apus, apoi sunt duse la spațiile de lucru pentru separare și curățare. Materialul explică și de ce șofranul este numit „Aurul Roșu”: firele uscate sunt roșii, dar în contact cu apă, lapte sau mâncare eliberează o nuanță galben-aurie puternică. Calitatea nu este dată doar de culoare, ci și de aromă, gust, puterea de colorare, puritate și nivelul de umiditate. [...]
