Știri
Știri din categoria Agricultură
Oferta mare din România ține prețurile sub presiune, chiar dacă bursele externe urcă, iar diferența se vede cel mai bine la grâul din Portul Constanța și la oleaginoase, potrivit unei analize Agronet pentru prima jumătate a lunii august.
Datele din săptămâna 10–16 august 2026 (cotații săptămânale de referință ale Comisiei Europene, nu oferte ferme) arată o corecție lentă la grâu în Portul Constanța, o recuperare moderată la rapiță și menținerea florii-soarelui aproape de minimele recente. În paralel, reperele Euronext (bursă de mărfuri din UE) indicau creșteri la grâu, porumb și rapiță până la 14 august.
Pentru intervalul 10–16 august, grâul de panificație „plecare din siloz” (preț la ieșirea din depozit) a fost cotat la:
În Portul Constanța, reperul pentru grâu (FOB – preț la încărcarea pe navă, fără transport maritim) a fost 206,59 euro/tonă (1.084,37 lei/tonă).
La oleaginoase, media națională a fost:
Pe termen scurt (9–16 august), mișcările au fost mici: grâul FOB Constanța a scăzut cu 0,22%, rapița a urcat cu 0,70%, iar floarea-soarelui a coborât cu 0,10%. Pe un interval mai lung (24 mai–16 august), floarea-soarelui are cea mai amplă corecție (−12,72%), iar față de maximul recent din 28 iunie (550,40 euro/tonă), scăderea ajunge la aproximativ 17%, conform calculelor din analiză.
În aceeași perioadă, Euronext a indicat un impuls ascendent:
Agronet notează că prețurile futures (cu scadență viitoare) nu sunt comparabile „mecanic” cu prețul fizic din România, însă diferența de direcție arată că impulsul extern a fost mai puternic decât cel transmis către piața locală.
Explicația principală indicată este oferta internă ridicată. Estimările prezentate pentru recolta României în 2026 sunt de aproximativ 13,4 milioane tone la grâu și câte 3,3 milioane tone la orz și rapiță, cu aproape 2,7 milioane tone la floarea-soarelui și peste 8 milioane tone la porumb.
În acest context, volumele mari pot menține presiune pe prețurile fizice dacă exporturile și cererea nu absorb marfa în același ritm. Pentru fermieri, diferența dintre piața internă și reperele internaționale pune accent pe momentul valorificării, depozitare, costul transportului și accesul la fluxurile de export.
Spre următoarele săptămâni, analiza indică drept repere: noile cotații fizice din România, starea porumbului și florii-soarelui după episoadele de căldură, nivelul Dunării, ritmul exporturilor prin Portul Constanța și evoluțiile logistice din Marea Neagră.
Recomandate
Fereastra meteo uscată de luni poate accelera lucrările de toamnă , în special acolo unde solul permite intrarea utilajelor, potrivit buletinului publicat de Agronet în 4 octombrie 2026, la ora 21:00. Pentru intervalul de lucru de luni, 5 octombrie, de dimineață până după-amiază, publicația indică lipsa precipitațiilor estimate în fereastra de lucru, vânt în general slab și absența avertizărilor active, cu București-Ilfov și Maramureș în același regim favorabil. Miza operațională pentru ferme este organizarea rapidă a recoltării, transportului și pregătirii terenului într-o zi utilizabilă la nivel național, cu o condiție repetată în buletin: verificarea umidității și a portanței solului înainte de intrarea utilajelor, pentru a evita tasarea sau blocajele locale. Ce lucrări pot fi împinse înainte în 5 octombrie În „orientarea rapidă pentru fermier”, Agronet indică drept activități care pot profita de fereastra uscată: recoltarea de toamnă și transportul, „cu prudență”, pe trasee și parcele verificate local; pregătirea terenului și semănatul culturilor de toamnă, acolo unde solul este practicabil; tratamentele, doar după verificarea locală a vântului, a umezelii de pe plante și a eventualelor ploi apropiate; irigarea, care „nu este presantă” în Maramureș, Transilvania, Moldova, Dobrogea și zona montană; în vest și sud, decizia rămâne legată de evaluarea solului. Unde sunt cele mai stabile condiții și ce riscuri rămân Pentru București-Ilfov, buletinul indică „cea mai stabilă fereastră” pentru activități agricole, iar pentru Maramureș menționează un interval parțial noros, dar fără ploi estimate în fereastra de lucru. La nivel de țară, mesajul principal rămâne că vremea uscată susține lucrările de toamnă „acolo unde solul permite accesul”, ceea ce mută decizia dinspre prognoza generală spre verificarea din teren (umiditate, portanță, condiții locale de vânt pentru tratamente). [...]
Scumpirea bruscă a transportului pe Dunăre împinge în sus costurile de export prin Constanța , într-un moment în care grâul câștigă teren pe fondul tensiunilor din bazinul Mării Negre, potrivit Agrointel . Tariful de transport de la Giurgiulești la Constanța a urcat la circa 75 dolari/tonă (aprox. 345 lei), de la 15–35 dolari/tonă (aprox. 70–160 lei), pe fondul nivelului scăzut al apei pe Dunăre și Prut și al prețurilor mai mari la combustibil. Logistică mai scumpă, într-o piață deja tensionată Creșterea costurilor de transport vine pe fondul reducerii capacității de încărcare a barjelor și navelor, din cauza debitului redus, ceea ce împinge tarifele în sus. Pentru a limita efectele restricțiilor de pescaj, portul Giurgiulești a aprobat un sistem de încărcare în două etape, cu completarea mărfii la mila 72 a Dunării. Presiunea logistică este amplificată, conform analizei, și de atacurile rusești asupra porturilor ucrainene, care au crescut utilizarea rutelor alternative prin Moldova și România. Grâul urcă la Constanța și pe Euronext , susținut de cerere și blocajul ruso-ucrainean Pe piața fizică, DAP Constanța (livrat la punctul de destinație, cu transportul până acolo inclus în preț) a deschis săptămâna cu o revenire la grâu: grâul de panificație și grâul furajer au urcat cu 6 euro față de vineri, iar diferența dintre ele a rămas la 15 euro. Orzul furajer a mai crescut cu 3 euro, în timp ce porumbul a scăzut cu 1 euro. La nivel bursier, grâul pe Euronext a trecut de 245 euro/tonă la contractul din decembrie, susținut de lipsa progreselor în restabilirea livrărilor din Rusia și Ucraina (exporturile maritime rusești și ucrainene rămân practic oprite) și de achiziția Arabiei Saudite, care a cumpărat circa 683.000 de tone de grâu. Cotații DAP Constanța și semnalul din oleaginoase La cursul de 1 euro = 5,34 lei, cotațiile DAP Constanța menționate în analiză sunt: Grâu panificație: 234 euro/tonă (1.249 lei/tonă) Grâu furajer: 219 euro/tonă (1.171 lei/tonă) Porumb: 228 euro/tonă (1.218 lei/tonă) Orz furajer: 213 euro/tonă (1.139 lei/tonă) Floarea-soarelui: 477 euro/tonă (2.547 lei/tonă) Rapiță: 521 euro/tonă (2.782 lei/tonă) Pe oleaginoase, tabloul este descris ca fiind fără direcție: floarea-soarelui a rămas neschimbată, iar rapița a scăzut cu 2 euro. De ce contează pentru fermieri și traderi Într-o piață în care prețurile la grâu sunt împinse în sus de factori geopolitici și de cerere, scumpirea transportului pe Dunăre poate eroda rapid marjele la export și poate schimba competitivitatea originii (inclusiv pentru fluxurile care se bazează pe rute fluviale către Constanța). Pe termen scurt, evoluția nivelului apelor și a tarifelor logistice devine un indicator la fel de important ca mișcările de pe burse pentru deciziile de vânzare și livrare. [...]
România ar putea urca producția de porumb la circa 7,8 milioane de tone, în pofida scăderii suprafeței cultivate , pe fondul unui randament mediu estimat la 4,64 tone/hectar, potrivit unei analize publicate de Economica , care citează datele JRC (Serviciul Științific al Comisiei Europene) și informații ale Ministerului Agriculturii . JRC a revizuit în septembrie prognoza pentru porumb cu 4% în plus, după ce în august crescuse deja estimarea cu încă 3% față de iulie. La nivel de randament, estimarea de 4,64 tone/hectar ar însemna un plus de 18% față de anul trecut și cu 15% peste media ultimilor cinci ani, conform datelor Comisiei Europene. Porumb: randament „record din 2022 încoace”, dar pe mai puține hectare Publicația notează că este un record de randament din 2022 încoace, în condițiile în care în 2021 media a fost de 5,8 tone/hectar. În același timp, Institutul Național de Statistică indică pentru 2025 un randament mediu de 3,53 tone/hectar, ceea ce ar face ca diferența până la nivelul estimat de JRC să fie și mai mare (31,4%). Pe partea de suprafață, datele furnizate de Ministerul Agriculturii arată că fermierii au cultivat anul acesta peste 1,6 milioane de hectare cu porumb, față de 1,9 milioane de hectare cu un an în urmă, când producția a fost de 6,8 milioane de tone. În acest context, producția totală ar putea ajunge la aproximativ 7,8 milioane de tone, peste nivelurile din 2024 (5,9 milioane de tone) și 2025 (6,8 milioane de tone). Floarea-soarelui: revenire peste 2 milioane de tone, după doi ani de secetă Comisia Europeană a revizuit în sus și estimarea pentru floarea-soarelui, până la 2,2 tone/hectar, cu 9% peste estimarea din august. Randamentul ar fi cu 29% peste anul trecut și cu 20% peste media ultimilor cinci ani. În termeni de volum, România ar putea ajunge la aproximativ 2,7 milioane de tone, după doi ani sub pragul de 2 milioane de tone, pe fondul secetei. Suprafața cultivată ar fi fost cu 13,7% mai mare decât anul trecut, la 1,2 milioane de hectare. Soia: randament mai bun, dar producție frânată de reducerea suprafeței Pentru soia, prognoza JRC indică un randament de 2,34 tone/hectar, cu 8% peste estimarea din august, cu 16% peste producția din 2025 și cu 11% față de media ultimilor cinci ani. Totuși, producția totală ar urma să fie limitată de scăderea suprafeței cultivate cu peste 14%, de la 101.791 de hectare la 87.000 de hectare, ceea ce ar duce producția la aproximativ 203.600 de tone, cu peste 7% sub nivelul anului trecut. [...]
Plățile APIA pentru Campania 2025 au trecut de 99%, dar restanțele rămase pot pune presiune pe lichiditatea fermelor potrivit Agronet , care citează declarațiile vicepremierului și ministrului interimar al Agriculturii, Tánczos Barna , din 22 septembrie 2026, la emisiunea „Viața la țară” ( Radio România Antena Satelor ). Ministrul a spus că „în proporție de peste 99% sumele sunt plătite”, dar a precizat că mai există beneficiari care așteaptă bani pentru anumite măsuri și a cerut APIA să închidă plățile rămase. El a estimat că diferența rămasă reprezintă aproximativ 1% din situațiile de plată, ceea ce înseamnă că o parte dintre fermieri nu și-au încasat încă integral subvențiile aferente Campaniei 2025. Contextul: peste 2,6 miliarde euro plătite până la final de august Declarația vine după datele Ministerului Agriculturii din 27 august, când peste 98% dintre fermierii din Campania 2025 își primiseră subvențiile, iar valoarea totală transferată depășise 2,6 miliarde de euro (aprox. 13 miliarde lei). În șase județe – Harghita, Brăila, Ilfov, Brașov, Covasna și Ialomița – ponderea cererilor plătite depășise deja 99%. Publicația notează și o diferență importantă de interpretare: datele din august se refereau la ponderea fermierilor plătiți, în timp ce declarația din 22 septembrie vizează proporția sumelor achitate. De ce au rămas întârzieri: blocaje în sistemele informatice Tánczos Barna a legat o parte dintre întârzieri de dezvoltarea sistemelor informatice necesare APIA. Deși agenția a recuperat o parte din întârzieri în ultimele luni, anumite măsuri au rămas în urmă, inclusiv din cauza faptului că, pentru unele intervenții, aplicațiile necesare plăților ar fi început să fie dezvoltate după momentul în care banii ar fi trebuit să ajungă la beneficiari. În iulie, Agronet relata că aproximativ 3.000 de fermieri ar putea ajunge în toamnă fără plata finalizată, mai ales la intervenții de agromediu afectate de problemele aplicațiilor informatice. La 22 iulie, mai puțin de 5.000 dintre cei peste 700.000 de fermieri incluși în Campania 2025 nu își primiseră încă banii. Impact operațional: restanțele se suprapun peste cheltuielile de toamnă Chiar dacă restanțele au ajuns la o pondere redusă, ele pot conta semnificativ pentru fermele afectate, în condițiile în care se suprapun peste cheltuieli precum culturile de toamnă, plata arendei, achiziția de semințe și îngrășăminte sau rambursarea creditelor și datoriilor către furnizori. În paralel, APIA trebuie să deruleze controalele și pregătirea plăților pentru Campania 2026, ceea ce menține o presiune administrativă dublă: închiderea dosarelor restante din 2025 și pregătirea următoarei etape de autorizare. Declarația ministrului indică reducerea restanțelor, dar nu stabilește un termen unic pentru finalizarea tuturor plăților; închiderea depinde de măsura solicitată, verificarea dosarului și autorizarea plății. [...]
Câștigul de 6.000–7.000 euro/ha la mentă depinde mai mult de procesare și contracte decât de producție , iar fără uscătoare, distilare și cumpărători stabili cifra rămâne, în practică, un scenariu optimist, arată o analiză Agronet , care pornește de la un model economic vehiculat în presa sârbă. Estimarea citată pentru Serbia pleacă de la un randament de până la 1.500 kg de frunză uscată/ha și un preț de 4–5 euro/kg, ceea ce duce la un venit brut de 6.000–7.500 euro/ha (aprox. 30.000–37.500 lei). În același calcul, costurile sunt evaluate la circa 2.000 euro/ha (aprox. 10.000 lei), iar rezultatul după aceste cheltuieli poate ajunge la aproximativ 5.000 euro/ha (aprox. 25.000 lei). Publicația atrage atenția că suma de 6.000–7.000 euro/ha, des invocată, descrie în principal încasarea posibilă în condiții favorabile, nu profitul net. De ce „veriga lipsă” este după recoltare Menta are utilizări în industria alimentară, farmaceutică și cosmetică, însă produsul vândut poate fi foarte diferit: frunză proaspătă, frunză uscată sau ulei esențial. Fiecare variantă presupune alt lanț tehnologic și comercial. Pentru frunza uscată, ferma are nevoie de capacitate proprie de uscare sau de acces rapid la un operator care poate prelua recolta. Pentru ulei esențial este necesară distilarea. În ambele cazuri, infrastructura de condiționare și procesare poate cântări aproape la fel de mult ca producția la hectar, deoarece influențează direct prețul și posibilitatea de a onora cerințe de calitate constante. Modelul economic din Serbia: util ca reper, nu ca „preț garantat” Agronet notează că aceste cifre circulă în presa sârbă cel puțin din 2025, fiind publicate de Biznis i Finansije cu trimitere la BizPortal și reluate ulterior de Serbia Danas și NPortal. Concluzia este că datele sunt mai utile ca model orientativ pentru o cultură specializată decât ca o cotație sigură pentru un anumit an. Un detaliu cu impact direct asupra veniturilor este sensibilitatea la preț: la 1.500 kg/ha, o diferență de 1 euro/kg schimbă venitul cu 1.500 euro/ha (aprox. 7.500 lei). Dacă producția este sub nivelul maxim folosit în calcul, venitul scade proporțional. Ce se schimbă pentru fermele din România: finanțare pentru procesare și irigații Pentru 2026, analiza indică drept element practic relevant intervenția DR-18 „Investiții în floricultură, plante medicinale și aromatice”, deschisă între 1 septembrie și 31 octombrie 2026 , potrivit Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) . Bugetul sesiunii este de 5 milioane de euro, iar sprijinul poate ajunge la 100.000 euro/proiect (aprox. 500.000 lei), cu o intensitate de până la 85% din cheltuielile eligibile, în funcție de dimensiunea economică a exploatației. Sunt eligibile, între altele, investiții în: înființarea, extinderea și modernizarea exploatațiilor cu plante aromatice și medicinale; utilaje și echipamente agricole; unități de condiționare și depozitare; procesare la nivelul fermei; sisteme de irigații și facilități de stocare a apei. Concluzia operațională: pornești de la cumpărător, nu de la hectar Agronet insistă că menta „comercială” nu înseamnă planta crescută spontan: pentru industrie contează materialul biologic, uniformitatea și standardizarea, iar apa (irigarea) este o cerință agronomică importantă, inclusă și în calculele de cost din Serbia. Înainte de a înființa o suprafață comercială, ecuația economică ar trebui construită „invers”: cumpărătorul și specificațiile cerute, apoi capacitatea de uscare sau distilare, necesarul de apă și forță de muncă, iar abia la final suprafața cultivată. În lipsa acestor verigi, potențialul de 6.000–7.000 euro/ha rămâne mai degrabă o proiecție decât un rezultat repetabil. [...]
România și alte opt state UE cer ca Politica Agricolă Comună să primească mai mulți bani din 2028 , într-un demers care poate influența direct nivelul subvențiilor și al instrumentelor de sprijin pentru fermieri în următorul ciclu bugetar european, potrivit Economedia . Solicitarea a fost formulată la o reuniune desfășurată la Bratislava, unde miniștrii agriculturii din grupul de la Vișegrad (Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria) s-au întâlnit în format extins cu Bulgaria, Croația, România și Slovenia (V4+4), plus Italia. Ministrul slovac al agriculturii, Richard Takac, a spus că viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) „trebuie să fie puternică” și să beneficieze de „resurse financiare suficiente”, în condițiile în care bugetul PAC este „în centrul unor discuții intense”. Miza: buget mai mare și reguli mai ușor de aplicat pentru fermieri Potrivit ministrului ceh al agriculturii, Martin Sebestyan, statele participante au convenit trei declarații comune, prima vizând PAC după 2028. Țările cer ca politica agricolă să rămână „o politică europeană cu adevărat”, cu „un buget puternic și adecvat”, dar și cu condiții mai stabile pentru fermieri. În același timp, Sebestyan a indicat și o direcție de simplificare administrativă, prin reducerea poverii birocratice și păstrarea unei flexibilități pentru statele membre în stabilirea instrumentelor naționale de sprijin. Crize climatice și practici comerciale neloiale, pe lista de priorități A doua declarație vizează gestionarea crizelor din agricultură, pe fondul secetei și al fenomenelor meteo extreme. Statele participante cer ca Comisia Europeană să aibă instrumente mai eficiente pentru intervenție și, în paralel, să sprijine mai mult măsurile preventive care cresc reziliența sectorului. În discuții a intrat și includerea riscurilor climatice în „noua rezervă agricolă” din cadrul PAC, precum și ajustarea condițiilor aferente schemelor naționale de sprijin. A treia declarație se concentrează pe combaterea practicilor comerciale neloiale, cu obiectivul de a întări poziția fermierilor și a producătorilor de alimente în lanțul de aprovizionare. „Consider că declarațiile de astăzi vor transmite un semnal puternic Comisiei Europene și celorlalte state membre în cadrul viitoarelor negocieri privind viitorul agriculturii europene”, a declarat Sebestyan. [...]
