Știri
Știri din categoria Apărare

România cere Ucrainei să preprogrameze dronele navale pentru autodetonare la intrarea în apele teritoriale românești, o măsură care ar funcționa ca „gard” tehnic de siguranță în Marea Neagră și ar reduce riscul unor incidente precum cel din Portul Constanța, potrivit Antena 3.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a spus că Bucureștiul a transmis Kievului o solicitare oficială ca „orice dronă lansată de Ucraina în Marea Neagră” să plece preprogramată astfel încât, dacă pătrunde în apele teritoriale românești, să se autodetoneze. El a argumentat că există posibilitatea tehnică de a seta dinainte un astfel de comportament, inclusiv în scenariul în care se pierde controlul asupra dronei.
„Există posibilitatea tehnică, chiar dacă se pierde controlul, ea să fie programată dinainte, astfel încât, chiar dacă nu există control, ea tot timpul conștientizează în ce zonă se află și acesta să fie momentul în care se generează o autodetonare dacă se intră mai aproape de 12 mile marine, cât este limita pentru apele teritoriale românești.”
Solicitarea României vizează o măsură de tip „fail-safe” (mecanism de siguranță care se activează automat când apare o defecțiune), aplicată dronelor navale ucrainene. În logica explicată de ministru, autodetonarea la intrarea în apele teritoriale ar limita riscurile pentru infrastructura critică și pentru traficul din zona portuară, în special în proximitatea Portului Constanța.
Miruță a susținut că nu ar exista „niciun motiv nici tehnic, nici militar” pentru care o astfel de preprogramare să nu fie implementată.
În discuțiile cu Ministerul Apărării, partea ucraineană ar fi explicat că a pierdut controlul asupra a patru drone „în seara de dinainte”, la o distanță de 250 km de țărmul românesc, iar ulterior nu ar mai fi avut comunicații cu acestea.
„Ei au pierdut controlul asupra celor patru drone în seara de dinainte și asta s-a întâmplat la 250 de km depărtare de țărmul românesc.”
Ministrul a mai precizat că, „cu certitudine”, misiunea dronei care a ajuns în Portul Constanța nu era îndreptată către port și nici către o zonă apropiată de România, conform informațiilor primite de la ucraineni.
România a transmis că a primit răspunsuri la 14 întrebări, însă consideră că doar „trei sferturi” sunt clarificatoare, motiv pentru care a revenit cu întrebări suplimentare. Potrivit ministrului, acestea sunt de natură tehnică și nu pot fi făcute publice „legal”, fiind legate inclusiv de contextul de proximitate al Portului Constanța și de momentul în care autoritățile române au fost anunțate.
În paralel, Miruță a spus că a fost stabilit un canal de comunicare direct între „oamenii tehnici” din România și Ucraina, pentru ca gestionarea incidentelor să nu mai depindă de contacte la nivel de conducere, ci de puncte de contact operaționale dedicate pentru situațiile din Marea Neagră.
Întrebat despre drone rusești care ar fi încălcat spațiul aerian, Miruță a afirmat că România are „zero toleranță” față de intrări neautorizate și că dispozitivul de apărare din Dobrogea este reconfigurat periodic. El a adăugat că, în ultimele luni, au fost aduse capabilități noi și că România a identificat ce trebuie cumpărat, a găsit finanțare și a semnat contracte pentru apărare antiaeriană împotriva dronelor, fără a oferi în material detalii despre valori sau termene.
Ministrul a mai spus că România ar fi îndreptățită să solicite sprijin aliat până la livrarea tehnologiei deja comandate, argumentând că există contracte ferme și un grafic de livrare.
Recomandate

Lovirea unei nave comerciale de o dronă în apele teritoriale românești ridică miza de securitate pentru traficul maritim din zona Sulina–Sfântu Gheorghe , într-un context în care autoritățile spun că monitorizează permanent țintele aeriene și maritime și pot interveni inclusiv cu aeronave de Poliție Aeriană, potrivit HotNews . Incidentul a avut loc vineri seară, în jurul orei 21:40, la aproape 7 mile marine (aprox. 12,6 kilometri) nord-est de localitatea Sfântu Gheorghe, județul Tulcea, conform TVR Info. Nava comercială MV Larissa 1 , sub pavilion Palau, se îndrepta spre rada portului Sulina, cu destinația finală Ucraina. În urma impactului cu drona aeriană a fost avariată o macara de marfă de la bord, fără să izbucnească un incendiu. Comandantul navei a informat imediat autoritățile navale române. Ce a transmis Ministerul Apărării și ce capacități invocă Ministrul Apărării, Ștefan-Radu Oprea , a confirmat sâmbătă, în Portul Militar Constanța, că ancheta este în desfășurare și că nu există victime. „Suntem informați tot timpul. Nu sunt răniți sau pierderi de vieți omenești.” Ministrul a mai spus că autoritățile monitorizează permanent obiectele detectate pe apă sau în apropierea spațiului aerian și că vineri au fost emise cel puțin două alerte în județul Tulcea. Pot interveni aeronave românești și spaniole din Poliția Aeriană, precum și elicoptere, care pot inclusiv să doboare ținte, a adăugat el. Totodată, oficialul a afirmat că piloții români au doborât până acum șase drone, ceea ce i-ar plasa „printre cei mai eficienți din NATO”, subliniind însă că astfel de „reușite” nu sunt de dorit, chiar dacă indică nivelul de pregătire. Context: o succesiune de incidente în Marea Neagră Lovirea cargoului MV Larissa 1 vine după alte episoade recente raportate în Marea Neagră. Pe 28 octombrie, o navă comercială care se îndrepta spre portul Constanța a fost lovită de drone în apele teritoriale ale Bulgariei, iar pe 23 octombrie o altă navă comercială a fost lovită de drone la 13 mile marine de Constanța, incident soldat cu un marinar mort și trei dispăruți, potrivit relatărilor anterioare citate de HotNews. Pentru operatorii de transport și pentru lanțurile logistice care folosesc rutele din nord-vestul Mării Negre, repetarea acestor incidente crește riscul operațional în proximitatea apelor românești, chiar dacă, în cazul de față, autoritățile spun că nu au existat victime și avariile au fost limitate. [...]

NATO își intensifică monitorizarea în Marea Neagră, dar fără angajamente noi imediate pentru România , iar eventualele contribuții suplimentare ale aliaților sunt, deocamdată, la nivel de promisiuni, potrivit Economedia . Mesajul a fost transmis de ministrul afacerilor externe Dan Neculăescu, după întâlnirea de la Bruxelles cu secretarul general al NATO, Mark Rutte . Ministrul a spus că România a cerut ca Marea Neagră să rămână pe agenda NATO și ca aliații să continue să contribuie cu „capabilități” (resurse și mijloace militare și de supraveghere) pentru un răspuns mai eficient la riscurile de securitate din regiune. În discuțiile avute în cele două zile de întâlniri la NATO și la Uniunea Europeană, accentul a fost pus pe importanța strategică a Mării Negre și pe nevoia de capabilități suplimentare. De ce nu există încă decizii: aprobările trebuie luate în capitale Întrebat despre decizii concrete privind noi capabilități, Neculăescu a afirmat: „Deocamdată nu există decizii concrete, există, cum spuneam, angajamente, există promisiuni”. El a explicat că orice contribuție a aliaților trebuie aprobată și în capitalele acestora, ceea ce face imposibil de anticipat ritmul în care se vor lua hotărârile. NATO: atenție sporită pe regiune, îngrijorare la nivelul conducerii Neculăescu a mai declarat că secretarul general al NATO este îngrijorat de evoluțiile din Marea Neagră și că Alianța și-a sporit atenția asupra regiunii, inclusiv asupra sectorului românesc. Context UE: hub de securitate maritimă finanțat cu 50 de milioane de euro În paralel, ministrul a vorbit despre hub-ul de securitate maritimă la Marea Neagră , care urmează să fie dezvoltat prin cooperarea dintre România și Bulgaria, după ce Comisia Europeană a anunțat o finanțare de 50 de milioane de euro. Potrivit explicațiilor sale, hub-ul va colecta și evalua informații, va transmite evaluările către cele două țări și către partenerii europeni și ar putea susține măsuri și decizii la nivel european, fără a avea rol de interceptare directă a dronelor sau a altor amenințări. În ceea ce privește eventuale negocieri Rusia–Ucraina, Neculăescu a spus că România susține încetarea focului în Marea Neagră și o pace „durabilă și justă”, iar în discuțiile despre arhitectura europeană de securitate interesele UE și NATO trebuie să rămână prioritare, inclusiv pentru apărarea teritoriului și descurajare. [...]

Forțele Navale Române au declanșat două intervenții EOD pentru drone în derivă în Marea Neagră , un tip de operațiune care implică resurse specializate și coordonare cu aliații, după ce dispozitivele au fost detectate în proximitatea litoralului, potrivit news.ro . Ministrul Apărării, Radu Oprea, a anunțat că luni au loc două misiuni de intervenție asupra unor drone aeriene semnalate „în derivă” în Marea Neagră: una în zona Sfântu Gheorghe și a doua la aproximativ 45 de mile marine est de Mangalia (aprox. 83 km). Ce operațiuni sunt în desfășurare și cu ce mijloace În cazul dronei din zona Sfântu Gheorghe, ministrul spune că o echipă de scafandri militari specializați în neutralizarea dispozitivelor explozive (EOD – „eliminarea munițiilor explozive”) se deplasează cu un dragor al Forțelor Navale Române pentru intervenție. Pentru a doua dronă, aflată la est de Mangalia, o echipă de scafandri EOD „evaluează pirotehnic” elementele dispozitivului, iar intervenția se desfășoară de la bordul unei șalupe maritime a Gărzii de Coastă . De ce contează: rolul NATO și componenta aliată în supraveghere Cele două drone au fost semnalate de aeronava franceză Atlantique 2, dislocată în România „pentru executarea operațiilor de descurajare sub egida NATO”, potrivit declarațiilor ministrului. Informațiile disponibile în acest moment nu includ detalii despre proveniența dronelor, încărcătura acestora sau rezultatul intervențiilor; operațiunile sunt anunțate ca fiind în desfășurare. [...]

O blocadă a Taiwanului ar putea opri producția auto din România și ar slăbi descurajarea NATO la Marea Neagră , printr-un șoc simultan în lanțurile de aprovizionare cu semiconductori și prin redirecționarea resurselor militare americane spre Indo-Pacific, potrivit unei analize publicate de Adevărul , bazată pe explicațiile generalului Alexandru Grumaz . În ultimele luni, China și-a intensificat activitatea maritimă în jurul Taiwanului, iar G7 a emis un avertisment comun pe fondul unei „schimbări de tipar”: presiunea s-ar fi mutat dinspre Strâmtoarea Taiwan spre coasta de est a insulei, folosind în principal Garda de Coastă, nu marina militară. În paralel, la începutul lui noiembrie ar fi avut loc o desfășurare navală amplă în Pacificul de Vest, înaintea summitului APEC de la Shenzhen, unde Donald Trump și Xi Jinping sunt așteptați să se întâlnească. De ce contează economic pentru România: expunere indirectă, dar mare, prin industria auto România „nu cumpără mare lucru direct din Taiwan”, însă vulnerabilitatea ar veni prin integrarea în lanțurile industriale germane și franceze, în special în industria auto, care depinde de cipuri (semiconductori). În analiza citată, generalul Grumaz indică o expunere structurală: sectorul auto ar genera aproximativ 12–14% din PIB și circa 25% din exporturile totale ; uzina de la Mioveni ar genera direct aproximativ 2,1% din PIB . Un precedent invocat este anul 2021, când, în contextul unei penurii globale de semiconductori (fără blocadă), producția uzinei Dacia de la Mioveni a fost oprită în februarie de două ori, apoi în martie și aprilie, pentru câteva zile. În scenariul unei blocade, efectul ar putea însemna „luni, poate un an”, nu întreruperi punctuale. Cine ar fi lovit primul și cum s-ar transmite șocul în economie Potrivit aceleiași analize, primele afectate ar fi sectoarele care lucrează „just-in-time” (pe flux continuu, cu stocuri mici), unde o întrerupere a transporturilor din Indo-Pacific s-ar vedea rapid în producție: industria auto și componentele auto , ca principal sector expus; electronice și echipamente electrice în vestul țării (menționate: Timișoara, Arad, Cluj), care asamblează pentru clienți germani cu componente asiatice; farmaceutice (generice) , prin dependența de substanțe active din China și India. Într-un „al doilea val”, de ordinul lunilor, ar putea fi afectate comerțul cu amănuntul de electronice, textile și bunuri de larg consum, precum și logistica din Portul Constanța, unde scăderea traficului de containere s-ar combina cu creșterea costurilor de transport și a primelor de asigurare, cu potențial de transmitere în inflație. Agricultura și energia sunt descrise ca fiind relativ mai ferite, fiind mai puțin legate de rutele Indo-Pacificului. De ce România ar putea rămâne „la coada” accesului la cipuri într-o criză Un element central este ierarhia de acces la semiconductori în caz de criză majoră. În text este citată o estimare Bloomberg privind un cost pentru Uniunea Europeană de circa două trilioane de dolari în primul an (aprox. 9,2 trilioane lei , la un curs orientativ de 4,6 lei/dolar). Mai important, în simulări europene menționate în articol, reprezentanți ai Taiwanului și ai SUA ar fi indicat că Washingtonul și-ar acoperi mai întâi propria cerere, ceea ce ar putea reduce accesul Europei la aprovizionare. În interiorul UE, alocarea ar urma să depindă de „greutatea politică și industrială” a fiecărui stat. România, în această descriere, pornește cu dezavantaje: nu are fabrică de semiconductori, nu are stocuri strategice și nu are pârghii de negociere. Efectul de securitate: resurse americane mutate spre Indo-Pacific, presiune pe flancul estic Dincolo de economie, analiza avertizează asupra unui risc de securitate: o criză în jurul Taiwanului ar putea accelera mutarea resurselor militare americane spre Indo-Pacific, exact când flancul estic al NATO depinde puternic de SUA. Generalul Grumaz afirmă că redirecționarea ar fi început deja: Pentagonul ar fi inițiat reduceri în octombrie 2025, inclusiv prin retragerea unei brigăzi de luptă din România, iar în mai 2026 ar fi fost anunțată retragerea a circa 5.000 de militari din Germania. În iunie, potrivit unor relatări menționate, Washingtonul ar fi redus și numărul de avioane de luptă, drone de recunoaștere și nave pe care le-ar activa pentru Europa în caz de criză. Într-un scenariu de escaladare în Indo-Pacific, nu neapărat trupele terestre ar fi primele mutate, ci „mijloacele rare” pe care Europa nu le are suficient: sisteme Patriot, transport strategic, avioane de realimentare, capabilități de informații/supraveghere/recunoaștere, submarine și stocuri de muniție de precizie. Consecința ar fi un „gol de descurajare” pe flancul estic, într-un moment în care Rusia ar putea încerca presiune hibridă în Marea Neagră, în Republica Moldova sau în spațiul aerian românesc. În această logică, România ar fi expusă suplimentar prin dependența de prezența americană ( baza Mihail Kogălniceanu și scutul de la Deveselu) și prin lacune încă existente în apărarea aeriană și navală. [...]

MApN avertizează că riscul pentru navigație este ridicat într-un perimetru din largul Deltei Dunării, iar comandanții navelor comerciale sunt recomandați să își planifice rutele astfel încât să evite zona, potrivit Economica . Măsura are impact operațional direct pentru transportul maritim din Marea Neagră, prin posibile ocoliri de rută și ajustări de planificare, deși navigația rămâne permisă. Recomandarea vine după ce Direcția Hidrografică Maritimă a emis „avizul radio pentru navigatori nr. 172/2026”, care delimitează zona ce ar trebui evitată. Conform mesajului ministrului Apărării, perimetrul este asociat cu aria în care au fost lovite „aseară” nave de drone, iar avertizarea este prezentată ca una preventivă. Ce spune avertizarea și ce trebuie să facă operatorii Avizul indică faptul că riscul pentru navigație este „ridicat” din cauza „prezenței unor obiecte aeriene și de suprafață venite dinspre nord”. În consecință, recomandarea către navele comerciale este una de planificare a rutelor, pentru evitarea zonei delimitate. Elementele-cheie comunicate sunt: recomandarea are caracter preventiv; navigația în zonă rămâne permisă; zona vizată este în largul Deltei Dunării, în proximitatea gurilor Dunării/Canalului Sulina, conform contextului prezentat în material. Context: incidente cu drone și reacția autorităților În același context, ministrul Apărării, Ștefan-Radu Oprea, a anunțat că va discuta la Bruxelles situația din Marea Neagră și nevoia de sprijin aliat, inclusiv patrulare cu avioane de observare și echipamente pentru lupta antidronă. Potrivit Agerpres, el a menționat și întâlniri cu compania Thales , furnizor de radare „Gap Filler”, care ar urma să fie livrate mai devreme. MApN a transmis că două nave aflate în Marea Neagră, în apropiere de Canalul Sulina, au fost lovite de drone în noaptea de sâmbătă spre duminică, fără victime, iar incendiile au fost stinse de echipaje. În material sunt menționate și numele unor nave lovite: Evia Petrol V, Marsol și Ali Najafov. De ce contează pentru transportul maritim Chiar dacă nu este instituită o interdicție, recomandarea oficială de evitare a unei zone maritime semnalează un risc operațional care poate forța: rerutări și timpi de tranzit mai mari; ajustări de program și consum de combustibil; presiune suplimentară pe managementul riscului pentru echipaje și încărcături. Autoritățile spun că iau măsuri pentru a limita „riscurile indirecte” pe care războiul din proximitatea apelor teritoriale le generează pentru navigația comercială și siguranța echipajelor. [...]

Portavionul nuclear USS John F. Kennedy , evaluat la 13,2 miliarde de dolari, intră pe linie dreaptă spre livrare în 2027 , după ani de întârzieri care au împins în sus costurile și au prelungit calendarul de dotare al Marinei SUA, potrivit Digi24 . Nava, de 337 de metri și cu un deplasament de aproximativ 100.000 de tone, este prezentată ca fiind, alături de USS Gerald R. Ford, cel mai mare portavion din lume. Miza operațională este accelerarea intrării în serviciu a unei platforme proiectate din construcție pentru operarea avioanelor F-35C (varianta pentru portavioane a aeronavei de generația a cincea), însă predarea către marină nu echivalează cu obținerea capacității operaționale complete, care presupune teste și pregătiri suplimentare. Teste-cheie deja bifate, dar nava nu e încă „gata de luptă” Publicația germană Focus, citată de Digi24, notează că unul dintre cele mai importante teste a avut loc în octombrie, când un avion de luptă F-35C a aterizat pentru prima dată pe puntea portavionului. Operațiunea s-a desfășurat pe 13 octombrie în vestul Oceanului Atlantic, iar a doua zi a avut loc și prima decolare a aceluiași tip de avion, folosind sistemul de catapultare al navei. Aceste repere confirmă progresul programului, dar testele pentru sistemele de lansare și recuperare a aeronavelor continuă, iar portavionul nu este considerat încă apt pentru misiuni de luptă. Calendarul de livrare și etapele recente din șantier USS John F. Kennedy este a doua navă din clasa Gerald R. Ford, noua generație de portavioane nucleare ale Statelor Unite. Conform articolului, portavionul a încheiat în august 2026 o serie de teste maritime în Oceanul Atlantic: a plecat din șantierul Newport News Shipbuilding (Virginia) pe 12 august și s-a întors după patru zile, după verificarea unor sisteme esențiale. În testele din august au fost evaluate, între altele: capacitatea de manevră la viteze ridicate; precizia ancorării; operațiuni cu ambarcațiuni mai mici. La 29 septembrie, nava a trecut de etapa recepției preliminare, ceea ce confirmă îndeplinirea condițiilor tehnice pentru continuarea verificărilor și pregătirea echipajului. Predarea către Marina SUA este programată pentru primăvara anului 2027. De ce s-a întârziat: certificări și lifturi pentru muniție Construcția a fost marcată de amânări repetate. Nava a fost lansată la apă pe 29 octombrie 2019, iar ceremonia de botez a avut loc la 7 decembrie 2019. Inițial, livrarea era programată pentru iulie 2025, dar termenul a fost împins de mai multe ori. Potrivit documentelor bugetare ale US Navy citate în material, principalele probleme au vizat: certificarea sistemului care frânează avioanele la aterizarea pe punte; finalizarea lifturilor speciale pentru transportul armamentului (ascensoare care mută bombe, rachete și alte muniții din interior către puntea de zbor). Context strategic: competiția navală cu China Finalizarea portavionului american are loc pe fondul dezvoltării accelerate a flotei militare chineze. Focus, citată de Digi24, menționează că imagini din satelit de la începutul lui septembrie 2026 indică progrese la un portavion chinez de mari dimensiuni, despre care există informații că ar urma să folosească propulsie nucleară. Pe termen scurt, intrarea USS John F. Kennedy în serviciu ar urma să consolideze capacitatea Marinei SUA de a desfășura operațiuni aeriene la mare distanță, însă ritmul efectiv depinde de finalizarea testelor și de etapele de pregătire ulterioare predării navei. [...]