Știri
Știri din categoria Apărare
România cere Ucrainei să preprogrameze dronele navale pentru autodetonare la intrarea în apele teritoriale românești, o măsură care ar funcționa ca „gard” tehnic de siguranță în Marea Neagră și ar reduce riscul unor incidente precum cel din Portul Constanța, potrivit Antena 3.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a spus că Bucureștiul a transmis Kievului o solicitare oficială ca „orice dronă lansată de Ucraina în Marea Neagră” să plece preprogramată astfel încât, dacă pătrunde în apele teritoriale românești, să se autodetoneze. El a argumentat că există posibilitatea tehnică de a seta dinainte un astfel de comportament, inclusiv în scenariul în care se pierde controlul asupra dronei.
„Există posibilitatea tehnică, chiar dacă se pierde controlul, ea să fie programată dinainte, astfel încât, chiar dacă nu există control, ea tot timpul conștientizează în ce zonă se află și acesta să fie momentul în care se generează o autodetonare dacă se intră mai aproape de 12 mile marine, cât este limita pentru apele teritoriale românești.”
Solicitarea României vizează o măsură de tip „fail-safe” (mecanism de siguranță care se activează automat când apare o defecțiune), aplicată dronelor navale ucrainene. În logica explicată de ministru, autodetonarea la intrarea în apele teritoriale ar limita riscurile pentru infrastructura critică și pentru traficul din zona portuară, în special în proximitatea Portului Constanța.
Miruță a susținut că nu ar exista „niciun motiv nici tehnic, nici militar” pentru care o astfel de preprogramare să nu fie implementată.
În discuțiile cu Ministerul Apărării, partea ucraineană ar fi explicat că a pierdut controlul asupra a patru drone „în seara de dinainte”, la o distanță de 250 km de țărmul românesc, iar ulterior nu ar mai fi avut comunicații cu acestea.
„Ei au pierdut controlul asupra celor patru drone în seara de dinainte și asta s-a întâmplat la 250 de km depărtare de țărmul românesc.”
Ministrul a mai precizat că, „cu certitudine”, misiunea dronei care a ajuns în Portul Constanța nu era îndreptată către port și nici către o zonă apropiată de România, conform informațiilor primite de la ucraineni.
România a transmis că a primit răspunsuri la 14 întrebări, însă consideră că doar „trei sferturi” sunt clarificatoare, motiv pentru care a revenit cu întrebări suplimentare. Potrivit ministrului, acestea sunt de natură tehnică și nu pot fi făcute publice „legal”, fiind legate inclusiv de contextul de proximitate al Portului Constanța și de momentul în care autoritățile române au fost anunțate.
În paralel, Miruță a spus că a fost stabilit un canal de comunicare direct între „oamenii tehnici” din România și Ucraina, pentru ca gestionarea incidentelor să nu mai depindă de contacte la nivel de conducere, ci de puncte de contact operaționale dedicate pentru situațiile din Marea Neagră.
Întrebat despre drone rusești care ar fi încălcat spațiul aerian, Miruță a afirmat că România are „zero toleranță” față de intrări neautorizate și că dispozitivul de apărare din Dobrogea este reconfigurat periodic. El a adăugat că, în ultimele luni, au fost aduse capabilități noi și că România a identificat ce trebuie cumpărat, a găsit finanțare și a semnat contracte pentru apărare antiaeriană împotriva dronelor, fără a oferi în material detalii despre valori sau termene.
Ministrul a mai spus că România ar fi îndreptățită să solicite sprijin aliat până la livrarea tehnologiei deja comandate, argumentând că există contracte ferme și un grafic de livrare.
Recomandate
Creșterea activității aeriene în proximitatea granițelor obligă România să accelereze măsurile de supraveghere și reacție , pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, potrivit Adevărul . Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , spune că în ultimele 96 de ore radarele românești au detectat peste 100 de ținte aeriene în afara teritoriului național, în apropierea frontierelor. Într-un interviu acordat Antena 3 CNN, Miruță a încadrat situația drept una de securitate regională cu efecte directe asupra României, aflată „în prima linie de apărare” a Uniunii Europene. El a susținut că investițiile în Armată au rol de descurajare, „nu pentru a porni războiul, ci pentru a menține pacea”. Ce arată datele invocate de ministru: detectări, alerte și misiuni Ministrul afirmă că intensificarea atacurilor asupra infrastructurii ucrainene de la Dunăre s-a reflectat în activitatea observată de sistemele românești de supraveghere. În acest context, el a indicat: peste 100 de ținte (drone) detectate de radarele României, în ultimele 96 de ore, în afara teritoriului național, în proximitatea granițelor; șapte ridicări ale avioanelor de vânătoare în același interval; nouă majorări ale nivelurilor de alertă internă pentru avioanele de vânătoare; trei ridicări de elicoptere (două „pentru a preveni” și una „pentru a face cercetare”). Miruță a mai spus că „valurile mării” au adus la țărm „mult mai multe resturi de drone decât de obicei”, ca efect proporțional al dimensiunii atacurilor din Ucraina, precizând că majoritatea dronelor ar fi fost doborâte de forțele ucrainene, iar resturile au ajuns ulterior în zona litoralului românesc. Mesajul de risc: „război real la granițe”, dar fără indicii de amenințare directă pentru populație Ministrul a respins ideea că războiul ar fi „îndepărtat” pentru România și a cerut oprirea „propagandei inexistenței acestui război”, invocând inclusiv resturi de drone, unele „cu încărcătură explozibilă”, ajunse pe mare. În același timp, Miruță a afirmat că nu există indicii privind o creștere a riscului direct pentru cetățenii români, ci o intensitate mai mare a luptelor pe frontul din Ucraina în ultimele 3–4 zile. Implicația operațională și industrială: plan de înzestrare și nave la Mangalia Pe componenta de capabilități navale, ministrul a declarat că România nu va lăsa Marea Neagră să devină o vulnerabilitate „nici pentru țara noastră, nici pentru UE, nici pentru NATO”. În acest cadru, el a indicat că, prin programul SAFE, au fost prevăzute patru nave noi pentru înzestrarea Armatei Române, care ar urma să fie produse „cu tehnologie nouă” la Șantierul Naval „2 Mai” Mangalia . Publicația nu oferă, în materialul citat, detalii despre calendar, bugete sau tipurile de nave vizate. [...]
O dronă intrată ilegal în spațiul aerian al României a fost doborâtă de un F-18 spaniol , într-un incident care testează în practică mecanismul NATO de Poliție Aeriană și lanțul de comandă pentru aprobarea angajării, potrivit Mediafax . Drona a pătruns în noaptea de sâmbătă spre duminică în spațiul aerian național dinspre Republica Moldova, la aproximativ 24 de kilometri nord de Galați. Interceptarea a fost realizată de un avion F-18 al Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflat în misiune de Poliție Aeriană la Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu ”. Cronologia intervenției și zona posibilului impact Potrivit Ministerului Apărării Naționale (MApN) , sistemele de supraveghere au detectat ținta la ora 04.44. Aeronava F-18, aflată în misiune de monitorizare, a realizat contact radar cu drona și a primit aprobarea de angajare. La ora 05.01, drona a fost interceptată și doborâtă „în condiții de siguranță”. MApN a indicat un posibil punct de impact al resturilor între localitățile Băleni și Cudalbi, județul Galați, într-o zonă nepopulată. Alerta aeriană pentru județul Galați a încetat la ora 05.20. Ce transmite MApN și mesajul politic: „solidaritate aliată” Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat că două avioane de vânătoare F-18 spaniole, ridicate preventiv în aer, au primit aprobarea de angajare după detectarea țintei. Într-un mesaj public, acesta a felicitat piloții spanioli și militarii români din centrul de comandă. „România își apără spațiul aerian, iar aliații noștri sunt alături de noi. Vigilență, reacție rapidă și solidaritate aliată, acestea sunt garanțiile concrete ale securității noastre. Da, România este în prima linie de apărare a Uniunii Europene.” MApN a precizat că va reveni cu detalii pe măsură ce vor fi disponibile. Originea dronei nu este menționată în informațiile prezentate. [...]
Peste 100 de drone detectate lângă spațiul aerian românesc în 96 de ore ridică presiunea operațională pe misiunile de poliție aeriană și pe dispozitivul de alertă, într-un context de intensificare a atacurilor rusești asupra infrastructurii ucrainene de la Dunăre și Marea Neagră, potrivit Economica . Ministrul Apărării, Radu Miruță , a transmis că în ultimele 96 de ore radarele MApN au identificat în proximitatea spațiului aerian românesc peste 100 de UAV-uri (vehicule aeriene fără pilot, adică drone), dintre care „câteva zeci” ar fi fost lansate în roiuri, în cadrul a șapte atacuri asupra porturilor dunărene ucrainene. În același interval, pe țărm au ajuns resturi de drone, aduse de apele Dunării sau de valurile mării, pe fondul intensificării loviturilor în zona de graniță. Ce înseamnă, operațional, pentru apărarea aeriană Conform ministrului, forțele NATO au intervenit preventiv în mod repetat: aeronave de luptă NATO au fost ridicate de șapte ori, iar nivelul de alertă pentru misiunile de poliție aeriană a fost crescut gradual de nouă ori, cu decizia de decolare luată „în funcție de situație”. De asemenea, în trei rânduri a fost ridicat și un elicopter, pentru prevenție sau cercetare. Miruță a mai precizat că cele mai multe drone ar fi fost distruse de apărarea Ucrainei în afara teritoriului românesc, dar „foarte aproape” de România, iar resturile au fost ulterior aduse la mal. Evaluarea riscului pentru populație Ministrul susține că „nu există indicii” că gradul de risc ar fi crescut pentru populație, în pofida frecvenței mai mari cu care sunt observate resturi de drone în zonele de frontieră. În mesajul său, Miruță a insistat asupra proximității conflictului și a efectelor sale indirecte, afirmând că războiul din Ucraina este „real” și „cu consecințe reale”, motiv pentru care autoritățile iau măsuri pentru a limita impactul asupra României. [...]
Aproape 1.300 de militari și 300 de vehicule de luptă testează la Cincu capacitatea de operare comună a Grupului de Luptă NATO , într-un exercițiu care pune accent pe interoperabilitate – de la proceduri și comunicații până la „același vocabular” în teren, potrivit G4Media . În aceste zile, la Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica ” din Cincu are loc exercițiul EAGLE SPEARHEAD, organizat de Grupul de Luptă NATO din România. Informația este transmisă de Agenția de presă Rador, care citează Radio Brașov. Participă militari din Franța, Belgia, Spania și Luxemburg (țări care formează Grupul de Luptă de la Cincu), alături de militari din Portugalia, România și Italia. În exercițiu au fost implicate „nu mai puțin de 300 de vehicule de luptă”, conform declarațiilor citate ale căpitanului Clement. Ce se testează operațional: scenariu tactic și coordonare între categorii de forțe Conform descrierii din material, exercițiul a inclus un scenariu tactic în care un „inamic” venea dinspre sud și est și încerca să cucerească „regiunea 5”. În cadrul scenariului, au fost folosite mai multe tipuri de capabilități: trupe de infanterie, ca element principal de confruntare la sol; trupe de geniu, pentru detectarea și distrugerea câmpurilor de mine și a altor obstacole; componentă blindată, inclusiv tancuri principale de luptă, având în vedere profilul de „grup de luptă blindat”. De ce contează: interoperabilitatea într-un mediu multinațional Miza exercițiului este consolidarea instruirii în comun, evaluarea nivelului de pregătire și verificarea capacității de a acționa eficient într-un cadru multinațional, arată aceeași sursă. Locotenentul Mathilde, comandant al unei subunități participante, explică importanța interoperabilității (capacitatea forțelor din armate diferite de a lucra împreună, cu proceduri și comunicații compatibile) și a unui limbaj comun în operațiuni: „Avem nevoie de o interoperabilitate mai bună între diferitele categorii de forță, dar și între diferitele armate și forțele aliate. (...) principalul meu obiectiv este să învăț cum să lucrez cu aceste diferite tipuri de comunicații, să-i înțeleg pe toți și să folosim același vocabular, astfel încât să ne putem înțelege unii cu ceilalți.” [...]
NATO ia în calcul lovituri pe teritoriul Rusiei cu drone și sisteme robotizate într-un scenariu de răspuns la un atac rusesc asupra țărilor baltice, potrivit Euronews , care citează documentație consultată de publicația germană Bild . Miza operațională este trecerea de la apărare la neutralizarea rapidă a capacităților militare ruse, inclusiv prin acțiuni dincolo de granițele NATO. Planul descris are trei etape. Prima vizează oprirea atacurilor cu rachete, prin „scoaterea din funcțiune” a sistemelor rusești de rachete cu ajutorul avioanelor de vânătoare, rachetelor și dronelor. Specialiștii citați se așteaptă ca una dintre ținte să fie enclava Kaliningrad , unde ar exista un număr mare de sisteme antiaeriene și de rachete. Trei pași: de la neutralizarea rachetelor la „pod aerian” cu drone A doua etapă ar presupune lovituri asupra infrastructurii militare a Rusiei, inclusiv asupra unor obiective de pe teritoriul rus. În acest cadru, forțele speciale ar urma să distrugă baze militare-cheie și căi de aprovizionare. A treia etapă este cea mai sensibilă din perspectiva escaladării: trimiterea de drone și „roboți” (sisteme robotizate) pe teritoriul Rusiei, printr-un așa-numit „pod aerian”. Conform documentului, aceste sisteme ar fi transportate cu avioane și ar avea misiunea să lovească: aerodromuri și baze militare; întreprinderi din industria de apărare; poduri și căi ferate folosite pentru transportul trupelor și armamentului. Documentul descrie acest pas ca pe o „zonă de luptă automatizată” care ar începe de-a lungul granițelor cu Rusia și Belarus, în timp ce militarii NATO ar rămâne în spatele acestei zone. Obiectiv declarat: respingere, nu ocupare În document se precizează că obiectivul nu ar fi ocuparea de teritorii rusești, ci respingerea trupelor Moscovei până la granițe și reducerea capacității acestora de a mai opera. Planul ar fi fost confirmat de un oficial american de rang înalt din domeniul apărării, care susține că pregătirile există „de mai mult timp” la nivelul întregii alianțe. Contextul invocat este descoperirea, „în urmă cu câteva zile”, a unor noi baze rusești de lansare a dronelor în apropierea granițelor cu Belarus și Ucraina, potrivit unei relatări anterioare a Euronews. [...]
Suspiciunea de sabotaj la un producător de tehnică militară din Estonia ridică riscurile operaționale pentru industria de apărare din regiune , după ce autoritățile investighează o posibilă implicare a Rusiei într-un incendiu izbucnit la o clădire folosită de Milrem Robotics , potrivit Biziday . Parchetul a stabilit că focul a fost pus intenționat la una dintre instalațiile companiei și spune că a identificat suspecții. Milrem Robotics este o companie din industria de apărare cu acționari din Emiratele Arabe Unite și produce vehicule de luptă autonome (fără pilot), utilizate și de Ucraina. În acest context, ancheta vizează explicit ipoteza unui atac de tip sabotaj, cu potențial de a afecta producția și livrările. Mesajul politic: sprijinul pentru Ucraina nu se schimbă Prim-ministrul Estoniei, Kristen Michal , a indicat o „posibilă implicare a Rusiei” și a transmis că un astfel de act nu va schimba poziția țării. „Dacă scopul acestui act a fost de a intimida Estonia, de a pune poporul nostru în conflict sau de a ne face să nu mai sprijinim Ucraina, atunci nu va reuși.” Context: creșterea incidentelor atribuite „războiului hibrid” În Europa, activitățile suspecte asociate Rusiei ar fi crescut în ultimii ani, incluzând zboruri neautorizate cu drone, tentative de asasinat și incidente de sabotaj, conform informațiilor citate de Biziday din Bloomberg . În același registru, președintele Letoniei, Edgars Rinkevics, a declarat că „războiul hibrid” al Rusiei pe continent „a început deja”. Pentru companiile din apărare, astfel de episoade înseamnă, pe lângă riscul de securitate, și un risc operațional direct: întreruperi de activitate, costuri suplimentare de protecție și presiune pe lanțurile de producție și livrare. [...]
