Știri
Știri din categoria Agricultură
Noile reguli RENURE deschid o utilizare mai largă a azotului recuperat din dejecții, dar pun presiune pe investiții și control în ferme, potrivit Agronet. Miza este una de reglementare cu efect direct în costuri: statele membre pot permite folosirea acestor produse peste plafonul standard de 170 kg azot/ha/an aplicabil gunoiului de grajd, însă doar în condiții stricte de produs, aplicare și protecția apelor.
Contextul economic rămâne sensibil pentru agricultură: UE importă aproximativ 30% din necesarul de îngrășăminte azotate, 70% din fertilizanții fosfatici și circa 40% din potasiu, iar la azot costul este legat direct de gazele naturale, folosite la producția de amoniac și uree. În acest cadru, recuperarea azotului din dejecții este prezentată ca o cale de reducere a dependenței de inputuri și energie, dar nu ca un substitut complet.
Datele Eurostat citate în material arată că, în 2024, agricultura UE a utilizat aproximativ 9,8 milioane de tone de îngrășăminte minerale cu azot și fosfor, cu 6% mai mult decât în 2023, dar încă cu 15,8% sub maximul relativ din 2017. Defalcat, consumul a fost de 8,9 milioane de tone la azot (plus 5,8% față de 2023) și 0,9 milioane de tone la fosfor (plus 7,7%).
România a fost între cei mai mari consumatori de fertilizanți cu fosfor, cu aproximativ 90.000 de tone în 2024. Împreună cu Spania, Franța, Italia și Germania, a concentrat peste jumătate din consumul european de fosfor, conform aceleiași surse.
Comisia Europeană a adoptat la 9 februarie 2026 norme pentru fertilizanții RENURE („azot recuperat din gunoi de grajd”), o categorie de materiale obținute prin prelucrarea dejecțiilor astfel încât azotul să poată fi utilizat într-un mod apropiat de fertilizanții minerali.
Schimbarea-cheie: statele membre pot autoriza folosirea produselor RENURE peste plafonul de 170 kg azot/ha/an. Totuși, acest lucru nu echivalează cu eliminarea limitelor de fertilizare, deoarece aplicarea rămâne condiționată de cerințe legate de produs, necesarul culturilor, perioadele de administrare și protecția apelor.
Pentru fermele zootehnice, regula poate crea o cale de valorificare a azotului care altfel rămâne concentrat în zone cu efective mari. Impactul economic, arată analiza, depinde de costurile de separare și tratare, energia folosită, distanțele de transport și existența unei piețe pentru produsele recuperate.
Materialul subliniază că transformarea dejecțiilor într-o resursă de energie și fertilizanți nu se reduce la instalarea unui digestor. Sunt necesare, între altele:
În zonele cu multe exploatații mici și mijlocii, modelele colective pot împărți costurile și pot centraliza tratarea, dar aduc cerințe suplimentare privind transportul, responsabilitatea pentru produsul rezultat și distribuirea veniturilor.
În plus, regulile pentru nitrați rămân o limită importantă: în România, programul de acțiune se aplică pe întreg teritoriul, cu obligații privind perioadele de interdicție, capacitatea de depozitare, benzile de protecție și evidența fertilizării. În acest context, chiar și fertilizanții recuperați cer dozare atentă, pe fondul riscului de eutrofizare a apelor de suprafață menționat în articol.
Chiar dacă gunoiul de grajd poate furniza energie și poate înlocui o parte din azotul mineral cumpărat, disponibilul de nutrienți depinde de efectivele de animale, iar distribuția geografică nu coincide mereu cu nevoile culturilor. Tratarea implică costuri, iar pierderile de azot, emisiile și riscul de poluare nu dispar automat prin digestie anaerobă.
În practică, rezultatul pentru fermieri va depinde de apariția unor instalații dimensionate local, de cooperarea între zootehnie și vegetal și de modul în care România va pune în aplicare regulile europene pentru RENURE, mai notează publicația.
Recomandate
România a livrat 51,2% din exporturile extra-UE de grâu ale Uniunii în primele zece săptămâni ale sezonului 2026/2027, pe fondul unei accelerări rapide a fluxurilor după recoltare, potrivit Agronet . Miza economică este dublă: o parte din presiunea unei oferte interne foarte mari se mută în logistică (depozitare și transport), iar ritmul exporturilor poate influența formarea prețurilor în piața internă. Datele vamale ale Comisiei Europene indică faptul că, între 1 iulie și 6 septembrie 2026, România a exportat către țări din afara UE 2.520.751 de tone de grâu comun. În același interval, exporturile totale ale UE către piețe terțe au fost de 4.919.457 de tone, ceea ce plasează România la o pondere de aproximativ 51,2% din total. În clasamentul volumelor raportate de statele membre, următoarele poziții sunt la distanță: Lituania (circa 851.000 de tone), Bulgaria (427.000 de tone), Polonia (383.000 de tone) și Germania (aproximativ 354.000 de tone), conform acelorași date. Ritmul exporturilor: de la zeci de mii la peste 2,5 milioane de tone Accelerarea este vizibilă și față de începutul campaniei comerciale: până la 26 iulie, România exportase doar 53.834 de tone de grâu comun către țări din afara UE, iar ulterior, în aproximativ șase săptămâni, volumul a urcat la peste 2,52 milioane de tone. Explicația avansată în material este formarea și încărcarea rapidă a loturilor comerciale după finalizarea recoltării. Prețul de referință în Portul Constanța a urcat la 223 euro/tonă Ritmul ridicat al exporturilor a coincis cu o creștere a cotației oficiale de referință pentru grâul de panificație FOB Constanța la 223 euro/tonă (aprox. 1.115 lei/tonă), pentru săptămâna 31 august–6 septembrie 2026, potrivit datelor Comisiei Europene din Agri-food Data Portal. În săptămâna anterioară, reperul era 208,92 euro/tonă (aprox. 1.045 lei/tonă), ceea ce înseamnă un plus de 14,08 euro/tonă (aprox. 70 lei/tonă), respectiv circa 6,7% într-o săptămână. Publicația precizează că sunt cotații săptămânale oficiale de referință, nu oferte ferme garantate fermierilor. Cât din surplus ar fi fost deja valorificat În material este citată și o estimare a lui Cezar Gheorghe, făcută pentru AGRO TV, potrivit căreia exporturile totale ar fi depășit deja 3 milioane de tone, iar surplusul exportabil al României în acest sezon ar fi de aproximativ 9 milioane de tone, la o recoltă estimată de circa 13,4 milioane de tone. Agronet notează că sistemul european de supraveghere vamală nu include comerțul dintre statele membre, astfel că datele oficiale pentru extra-UE nu contrazic o estimare mai mare care ar include și livrările intracomunitare. Raportat strict la surplusul exportabil estimat (9 milioane de tone), exporturile extra-UE consemnate oficial până la 6 septembrie (2.520.751 de tone) ar reprezenta aproximativ 28% din cantitatea disponibilă pentru export. Dacă se confirmă și pragul de peste 3 milioane de tone la total exporturi, ar rezulta că aproape o treime din surplus ar fi fost deja contractată sau livrată. În perioada următoare, rămâne de văzut dacă ritmul exporturilor se menține și dacă cererea externă continuă să susțină cotațiile într-un sezon cu disponibilitate ridicată de grâu pentru comercializare. [...]
Fermierii cer un mecanism rapid de sprijin la îngrășăminte, avertizând că fără bani înainte de fertilizare producția va scădea , pe fondul prețurilor ridicate la inputuri și al costurilor de finanțare, potrivit Economica , care citează un comunicat al Forumului APPR. Forumul APPR spune că fermierii din România sunt presați simultan de scumpirea îngrășămintelor, finanțarea mai scumpă, volatilitatea prețurilor la energie și combustibili, prețuri de valorificare reduse sau instabile și efectele cumulate ale secetei și recoltelor slabe din ultimii ani. În acest context, organizația solicită autorităților sprijin financiar dedicat achiziției de îngrășăminte. Miza: decizii tehnologice luate acum, efecte în campania 2026–2027 Potrivit Forumului APPR, fermierii iau deja decizii privind achiziția inputurilor, fertilizarea și înființarea culturilor pentru campania agricolă 2026–2027. Fără un calendar clar și o măsură „aplicabilă imediat”, „numeroase exploatații” ar urma să fie obligate să reducă dozele de fertilizare, să diminueze suprafețele cultivate sau să amâne achiziții esențiale. Organizația avertizează că impactul nu se oprește la nivelul cash-flow-ului din ferme: subfertilizarea ar însemna diminuarea potențialului de producție, scăderea competitivității agriculturii românești și o vulnerabilitate suplimentară pentru securitatea alimentară. Ce solicită fermierii și ce fonduri invocă Forumul APPR afirmă că a transmis încă din iulie propuneri ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Autorității de Management pentru Planul Strategic PAC 2023–2027 și Direcției Generale Politici Agricole, semnalând o „nouă criză a îngrășămintelor” pe fondul tensiunilor geopolitice, perturbării lanțurilor de aprovizionare și creșterii costurilor de producție. În centrul cererii este alocarea europeană de 29.977.500 euro (aprox. 149,9 milioane lei) destinată României, pe care fermierii vor să o vadă transformată „rapid” într-un sprijin concret, predictibil și ușor accesibil, completat cu o contribuție din bugetul național. Concret, fermierii cer: instituirea unui ajutor direct pentru achiziția de îngrășăminte; criterii de eligibilitate adaptate realităților din ferme; includerea achizițiilor deja efectuate; simplificarea procedurilor administrative; plăți făcute înaintea principalelor perioade de fertilizare. Forumul APPR invocă și faptul că alte state membre, precum Franța, au anunțat deja măsuri de sprijin, iar în România ar fi nevoie „fără întârziere” de un mecanism „clar și eficient”. În lipsa unei intervenții la timp, organizația susține că fondurile riscă fie să fie dispersate într-un mecanism cu impact economic marginal, fie să ajungă prea târziu pentru a mai influența deciziile din ferme. [...]
Salariul mediu net din agricultură a rămas cu 1.231 lei sub media națională în iunie 2026, un decalaj care continuă să apese pe capacitatea sectorului de a atrage și păstra forță de muncă, potrivit Agronet , pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INS) prezentate de Agrointeligența . În iunie 2026, câștigul salarial mediu net pentru categoria statistică „agricultură, silvicultură și pescuit” a fost de 4.503 lei, față de 5.734 lei la nivelul întregii economii. Asta înseamnă că un salariat din sector câștigă, în medie, circa 78,5% din salariul net mediu național. Decalajul crește în lei, deși sectorul a recuperat ușor procentual Datele comparate pe termen lung arată o evoluție mixtă: agricultura a crescut ceva mai repede procentual decât media economiei între 2017 și 2026, dar diferența nominală (în lei) s-a mărit. În iunie 2017, salariul net mediu în agricultură era 1.816 lei, iar media națională 2.380 lei (diferență: 564 lei). În iunie 2026, agricultura a ajuns la 4.503 lei, iar media națională la 5.734 lei (diferență: 1.231 lei). Raportul s-a îmbunătățit de la aproximativ 76,3% (2017) la 78,5% (2026), însă distanța în lei a urcat cu 667 lei pe lună. Creștere anuală modestă: +87 lei față de iunie 2025 Față de iunie 2025, când câștigul net mediu în sector era 4.416 lei, creșterea a fost de 87 lei, echivalentul a aproximativ 2%. Agronet precizează că datele se referă la categoria „agricultură, silvicultură și pescuit”, nu exclusiv la angajații din ferme. Publicația mai notează că aceste creșteri sunt nominale, iar comparația sumelor nu reflectă automat evoluția puterii de cumpărare, deoarece în interval s-au modificat și prețurile bunurilor și serviciilor. Aproximativ 120.000 de salariați în sector, în creștere lentă Sectorul avea aproximativ 120.000 de salariați în iunie 2026, față de circa 113.700 în iunie 2017, adică un plus de aproximativ 6.300 persoane (în jur de 5,5%) în nouă ani. Ritmul de creștere a numărului de salariați este, astfel, mult mai lent decât cel al salariului nominal. Agronet subliniază că această cifră nu trebuie confundată cu numărul total al persoanelor care lucrează în agricultură: statisticile salariale nu includ automat fermierii din propria exploatație, membrii gospodăriilor agricole sau alte persoane active fără statut de salariat. [...]
Debitul Dunării rămâne la început de septembrie mult sub normal, cu efect direct asupra disponibilului de apă pentru agricultură , în condițiile în care fluviul este prognozat să revină la circa 1.500 mc/s la intrarea în România, potrivit Adevărul , care citează prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) . La Baziaș , punctul de intrare a Dunării în țară, debitul ar urma să crească ușor în primele două zile ale intervalului prognozat, până la aproximativ 1.600 mc/s. După o zi relativ staționară, INHGA estimează o nouă scădere, până la circa 1.500 mc/s în jurul datei de 4 septembrie. De ce contează pentru agricultură: sub jumătate din media multianuală Nivelurile prognozate rămân „mult sub valorile obișnuite” ale perioadei. Media multianuală a debitului Dunării este de aproximativ 3.900 mc/s în august și 3.800 mc/s în septembrie, iar debitul estimat pentru 4 septembrie ar însemna aproximativ 39% din media lunii septembrie, conform datelor prezentate. INHGA indică, astfel, un început de toamnă cu un debit al Dunării sub normal, în pofida creșterii temporare din primele zile ale săptămânii—un context care, în practică, poate limita resursa de apă disponibilă în zonele dependente de alimentarea din fluviu și de afluenți, inclusiv pentru irigații. Cum arată tabloul pe râurile interioare: debite mici în multe bazine Situația de pe Dunăre se suprapune peste un regim hidrologic redus în multe zone ale țării. Pentru august, INHGA estimează, în general, debite între 30% și 50% din mediile multianuale lunare, cu diferențe regionale: 50%–80% din mediile multianuale în bazinul Prahovei și în bazinele superioare ale Ialomiței și Buzăului; sub 30% în mai multe bazine, între care Crasna, Barcău, Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb, Bârlad, Râmnicu Sărat, cursul superior al Siretului, afluenții Prutului și râurile din Dobrogea. Pentru septembrie, estimarea rămâne similară: în general 30%–50%, cu 50%–80% în bazinul Prahovei și sub 30% în bazinele menționate. Evoluții diferite pe sectoarele Dunării și risc de viituri rapide pe cursuri mici În aval de Porțile de Fier, evoluția debitelor diferă pe sectoare: în prima parte a intervalului ar urma creșteri pe sectorul Gruia–Călărași și valori relativ staționare între Cernavodă și Tulcea, iar în a doua parte debitele ar fi relativ staționare între Gruia și Bechet și în creștere pe sectorul Corabia–Tulcea. În același timp, INHGA avertizează că precipitațiile prognozate pot genera creșteri de niveluri și debite pe unele râuri mici din zonele de deal și munte; în cazul ploilor torențiale, pot apărea scurgeri importante pe versanți și viituri rapide , chiar dacă, la nivel general, regimul rămâne caracterizat de debite reduse. [...]
Debitul Dunării rămâne mult sub normal, ceea ce menține presiunea pe irigații și alimentarea cu apă în zonele dependente de fluviu, chiar dacă în următoarele zile este așteptată o ușoară creștere, potrivit Agerpres , care citează prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) valabilă până pe 19 septembrie. La intrarea în țară, în secțiunea Baziaș , debitul Dunării va fi staționar în jurul valorii de 1.250 m³/s, apoi va crește până la 1.550 m³/s. Chiar și după această creștere, nivelul rămâne mult sub media multianuală a lunii septembrie, de 3.800 m³/s. Cum evoluează debitele pe sectoare În aval de Porțile de Fier , INHGA estimează: o scădere ușoară a debitelor în prima parte a intervalului de prognoză; o creștere ușoară în a doua parte pe sectorul Gruia – Călărași; valori relativ staționare pe sectorul Cernavodă – Tulcea. Ce se întâmplă pe râurile interioare Pentru râurile din țară, debitele sunt prognozate în creștere duminică pe cursurile de apă din jumătatea de est, pe fondul precipitațiilor prognozate și al propagării, în timp ce pe celelalte râuri vor fi relativ staționare, urmate de o ușoară scădere până la finalul intervalului. Hidrologii avertizează că, pe durata intervalului, sunt posibile creșteri de niveluri și debite pe unele râuri mici din zonele de deal și munte, ca urmare a precipitațiilor sub formă de aversă. [...]
Motorina a urcat în marile rețele din România la 10,37–10,44 lei/litru și se apropie de 10,50 lei , ceea ce pune presiune directă pe costurile din agricultură într-o perioadă de lucrări intense în câmp, potrivit AGRO TV . Scumpirea vine pe fondul unei crize tot mai accentuate pe piața internațională a carburanților, cu probleme de aprovizionare în Europa și noi perturbări ale fluxurilor de petrol. Pentru ferme, miza este imediată: în septembrie, consumul de motorină crește odată cu recoltarea culturilor de primăvară, transportul producției, pregătirea terenului și înființarea culturilor de toamnă. În acest context, orice nouă creștere la pompă se traduce în costuri mai mari de producție, într-un an în care multe exploatații se confruntă deja cu efectele secetei și cu prețuri mici la cereale. De ce se scumpește: presiuni simultane pe ofertă Materialul indică mai mulți factori care tensionează piața: probleme de aprovizionare în Europa , pe fondul unui deficit de motorină la nivel european invocat de autoritățile din Ungaria ; atacuri asupra rafinăriilor rusești , care ar fi redus capacitatea Rusiei de a produce și exporta carburanți; perturbări din Orientul Mijlociu , după ce Arabia Saudită a oprit temporar conducta petrolieră East-West în urma unui atac cu drone. În cazul conductei East-West, aceasta transporta aproximativ 4 milioane de barili pe zi către Marea Roșie, iar Reuters estimează că, dacă întreruperea se prelungește, până la 4% din oferta mondială de petrol ar putea fi pusă în pericol. Efecte și reacții în regiune Situația nu este prezentată ca fiind exclusiv românească. În Ungaria, autoritățile au anunțat măsuri de sprijin pentru consumatori , iar fermierii ar urma să beneficieze inclusiv de rambursări ale accizei la motorină , pentru a limita impactul scumpirilor asupra agriculturii. În paralel, AGRO TV notează că în Statele Unite prețurile motorinei au urcat la niveluri record, iar subiectul a ajuns pe agenda politică internațională, semn că presiunea pe acest segment de carburant este mai largă decât piața locală. [...]
