Știri
Știri din categoria Agricultură
Guvernul a majorat cu 94,3 milioane de lei bugetul schemei de compensare a accizei la motorina folosită în agricultură, pentru a acoperi integral plata sprijinului aferent cantităților utilizate de fermieri în perioada 1 ianuarie–31 martie 2026, potrivit Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Măsura are impact direct în costurile de producție, într-un moment în care lucrările agricole mecanizate depind de prețul combustibilului.
Hotărârea de Guvern adoptată în ședința din 30 iulie 2026 modifică HG nr. 1.174/2014 și asigură fondurile necesare pentru plata integrală a sprijinului aferent primului trimestru din 2026.
Bugetul schemei de ajutor de stat pentru anul 2026 este suplimentat cu 94,3 milioane de lei, de la 620 milioane de lei la 714,3 milioane de lei. Conform ministerului, majorarea este făcută astfel încât să fie acoperită în totalitate plata sprijinului aferent perioadei 1 ianuarie–31 martie 2026.
Schema vizează producătorii agricoli din trei zone:
În 2026, sprijinul este de 2,697 lei/litru, reprezentând diferența dintre acciza standard și acciza redusă aplicabilă motorinei utilizate în agricultură. Rata accizei reduse este de 106,72 lei/1.000 litri, conform prevederilor legale în vigoare.
Plățile urmează să fie făcute prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), în limita bugetului aprobat.
Vicepremierul Tánczos Barna, ministrul interimar al agriculturii, a indicat și o posibilă schimbare de ritm pentru viitor:
„În același timp, ajutorul de stat trebuie să ajungă cât mai rapid la fermieri, de aceea lucrăm la o propunere astfel încât, în viitor, fermierii să poată recupera sumele aferente accizei în maximum trei luni de la achiziția motorinei.”
Recomandate
România cere ca reînnoirea generațională să devină obiectiv transversal în viitoarea Politică Comună în domeniul Pescuitului , mizând pe simplificarea regulilor și pe un pachet de sprijin pentru tineri, într-un sector care se confruntă cu îmbătrânirea forței de muncă și dificultăți de recrutare, potrivit Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale . Poziția a fost prezentată de subsecretarul de stat Cristian-Mihael Leonov la reuniunea informală a miniștrilor UE responsabili pentru pescuit (28–29 iulie 2026, Cork), organizată sub egida Președinției irlandeze a Consiliului UE. Discuțiile au vizat atât condițiile de muncă și siguranța, cât și îmbunătățirea cadrului de reglementare și consolidarea competitivității economice a sectorului după 2028. Ce măsuri susține România la nivel UE În intervențiile sale, delegația României a susținut o serie de direcții cu impact de reglementare și operațional pentru operatori, în special pentru cei mici: includerea reînnoirii generaționale ca obiectiv transversal al viitoarei Politici Comune în domeniul Pescuitului; simplificarea și digitalizarea procedurilor pentru operatorii la scară mică; mecanisme mai accesibile de autorizare în acvacultură; dezvoltarea unui „pachet de instalare” pentru tinerii pescari și antreprenorii din acvacultură, care să combine sprijin financiar, formare profesională, mentorat și investiții în tehnologii moderne. De ce contează: finanțare predictibilă și reguli mai ușor de aplicat MADR leagă atragerea tinerilor de viabilitatea economică a sectorului și de accesul la finanțare, într-un cadru cu reguli clare și condiții de muncă sigure. „Nu putem vorbi despre reînnoire generațională fără un sector viabil economic, cu reguli clare, condiții de muncă sigure și acces real la finanțare. Tinerii trebuie să vadă în pescuit și acvacultură o perspectivă profesională stabilă, modernă și atractivă. România va susține măsuri europene care protejează resursele, dar care investesc, în egală măsură, în oameni, în întreprinderi și în dezvoltarea comunităților costiere și rurale”, a declarat subsecretarul de stat Cristian-Mihael Leonov. În marja reuniunii, Leonov a discutat cu comisarul european pentru pescuit și oceane, Costas Kadis, și cu ministrul irlandez al agriculturii, alimentației și mediului marin, Martin Heydon. Potrivit ministerului, discuțiile au vizat particularitățile sectorului românesc (inclusiv acvacultura de apă dulce și pescuitul costier la scară mică din Marea Neagră) și nevoia unei finanțări europene „predictibile și clar identificabile” pentru pescuit și acvacultură, inclusiv pentru control și colectarea datelor. Ce urmează Ministerul afirmă că va continua să promoveze în negocierile europene soluții adaptate specificului național, cu obiectivul de modernizare a sectorului, dezvoltare durabilă a acvaculturii și crearea de oportunități pentru noua generație de pescari și antreprenori. În comunicat nu sunt precizate termene sau instrumente financiare concrete pentru implementarea propunerilor. [...]
Fermierii ar putea recupera acciza la motorină în cel mult trei luni , față de până la opt luni în prezent, dacă Ministerul Finanțelor acceptă propunerea vicepremierului și ministrului interimar al Agriculturii, Tánczos Barna , potrivit Newsweek . Miza este una de cash-flow: banii se întorc mai repede în ferme, fără ca oficialul să indice un impact bugetar suplimentar. Tánczos Barna spune că va înainta o propunere către Ministerul Finanțelor pentru ca rambursarea accizei să se facă „în maximum trei luni”, astfel încât agricultorii să nu mai aștepte „și până la opt luni” după prima cheltuială. De ce contează: presiunea de lichiditate din agricultură În explicația ministrului interimar, problema nu este nivelul accizei în sine, ci întârzierea cu care statul returnează banii, ceea ce blochează resurse financiare în exploatații. „Agricultura suferă din cauza acestei probleme, suferă din cauza faptului că acciza la motorină se plăteşte doar la 8 luni după prima cheltuială.” Oficialul a dat și un exemplu de calendar: dacă acciza este plătită în ianuarie, rambursarea poate veni abia în august, situație pe care o numește „incorect[ă] faţă de fermieri”. Ce urmează: discuții la Finanțe și plăți pentru trimestrul I În paralel, în „următoarele zile” ar urma să se facă plata ajutorului de stat pentru consumul de motorină din primul trimestru, iar actul normativ ar urma să fie discutat „cel mai probabil” în ședința de Guvern de joi, conform informațiilor din articol. Tánczos Barna a mai spus că a cerut sprijinul premierului interimar Ilie Bolojan pentru o soluție „mult mai eficientă” în același buget, potrivit Digi24.ro , insistând că prioritatea este accelerarea plăților, nu creșterea sumelor. [...]
Interdicția UE la export pentru oi și capre din România până la finalul lui 2026 blochează un flux comercial evaluat la 300 mil. euro și mută presiunea pe măsuri sanitare rapide (în special vaccinarea) pentru a redeschide piețele, potrivit Economica . Comisia Europeană a decis, printr-o hotărâre din 17 iunie 2026, interzicerea mișcărilor de ovine și caprine de pe întreg teritoriul României către destinații din afara țării – atât către alte state membre, cât și către țări terțe – până la 31 decembrie 2026. Măsura vine după izbucnirea, la 8 iunie 2026, a unui focar de pestă a micilor rumegătoare (PPR) într-o exploatație din județul Mureș. De ce a impus Comisia o interdicție națională, nu una regională Într-un răspuns scris către europarlamentarul Georgiana Teodorescu, Comisia arată că originea infecției nu a fost stabilită și că a existat „un risc ridicat de răspândire ulterioară”. În plus, rezultatele preliminare ale supravegherii din mai și iunie 2026 ar confirma „circulația mascată și larg răspândită a virusului în România în ultimele luni”. Pe acest fond, Comisia justifică interdicția temporară ca fiind necesară pentru protejarea statutului de sănătate animală al UE și a pieței unice, prin reducerea riscului de transmitere către alte state membre și către țări terțe. În același răspuns, instituția explică de ce nu a acceptat continuarea exporturilor din zone neafectate, chiar cu garanții suplimentare (testare, carantinare, trasabilitate): riscul de circulație nedetectată a bolii în România a cântărit decisiv. Miza economică: exporturi reluate, apoi oprite Decizia a venit la scurt timp după reluarea exporturilor de oi și capre vii către țările arabe, în contextul în care autoritățile discutau despre posibile exporturi de 300 de milioane de euro în 2026 (aprox. 1,5 miliarde lei). În primele zece luni ale anului trecut, România a încasat peste 210 milioane de euro din exportul de oi vii (aprox. 1,05 miliarde lei), iar ANSVSA anunța la 15 iunie că aproximativ 1 milion de capete fuseseră deja trimise peste granițele UE. Tot atunci, ANSVSA preciza că România a cerut Bruxellesului să evite un embargo general și să permită fluxuri comerciale din zone considerate sigure, solicitare care nu a fost acceptată în decizia din 17 iunie. Ce poate face România pentru reluarea exporturilor: vaccinarea, în prim-plan Comisia indică drept posibilă soluție pentru reluarea exporturilor adoptarea unor măsuri precum vaccinarea, care ar putea „oferi dovezi solide privind absența PPR în populația sa de oi și capre”. În acest cadru, vor fi oferite gratuit: 300.000 de doze de vaccin, într-o primă etapă; încă 900.000 de doze, într-o a doua etapă, prin demersuri administrative ale Comisiei către furnizor. Totalul ar urma să ajungă la 1.200.000 de doze oferite gratuit. Ce urmează pentru fermieri: sprijin financiar, dar la cerere și prin instrumente existente În privința compensării pierderilor, Comisia arată că, „la cererea statului membru”, poate adopta măsuri excepționale de sprijin pentru pierderi de piață legate de restricțiile impuse pentru combaterea bolilor. În paralel, sunt menționate opțiuni prin Politica Agricolă Comună (PAC) – inclusiv modificarea planurilor strategice pentru plăți de criză – și posibilitatea de sprijin în anumite condiții prin regulile UE privind ajutoarele de stat. [...]
Două scheme de ajutor de stat pentru crescătorii de bovine și suine, cu un buget total de peste 65 milioane euro, au trecut de Comisia pentru agricultură din Camera Deputaților , dar plățile depind în continuare de aprobarea Comisiei Europene și de pașii finali din Parlament, potrivit AGRO TV . Măsurile sunt gândite ca o compensare parțială a pierderilor generate de creșterea costurilor de producție, în special la îngrășăminte și combustibili, pe fondul efectelor economice ale crizei din Orientul Mijlociu. Schemele ar urma să acopere activitatea fermelor zootehnice derulată în perioada 1 martie – 31 decembrie 2026, iar sprijinul ar putea fi acordat până la finalul anului, după avizul Comisiei Europene. Ce sume sunt prevăzute și cum ar urma să fie finanțate După amendamentele adoptate în comisie, plafoanele maxime sunt: Suine: 11,54 milioane euro (aprox. 58 milioane lei), bani care ar urma să vină din suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului. Bovine: 54,4 milioane euro (aprox. 277,18 milioane lei), finanțare prin aceeași procedură bugetară. În ambele cazuri, Guvernul ar urma să adopte hotărârile necesare în termen de zece zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a actelor normative. Condiția-cheie: aprobarea Comisiei Europene și implementarea prin APIA Schema va fi notificată Comisiei Europene în baza articolului 108 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, iar implementarea la nivel național ar urma să fie făcută prin centrele județene și locale ale APIA . Președintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților, deputatul Ionel Ciunt, a indicat că măsurile se bazează pe cadrul temporar de ajutor de stat adoptat de Comisia Europeană în contextul crizei din Orientul Mijlociu, care permite granturi temporare pentru sectoarele afectate de scumpirile la energie, combustibili și îngrășăminte. Termenul-limită până la care ajutoarele pot fi acordate este 31 decembrie 2026 , iar plafonul maxim pe beneficiar este de 50.000 euro (aprox. 252.000 lei), conform regulilor europene aplicabile. Ce urmează în Parlament Inițiativele au fost deja adoptate de Senat, în procedură de urgență. Înainte de votul final în plenul Camerei Deputaților, proiectele trebuie să primească și raportul Comisiei pentru buget, ultimul pas parlamentar înainte de trimiterea la promulgare. [...]
Canicula și evapotranspirația ridicată împing fermele din vest spre irigare și lucru seara , în condițiile în care, la buletinul de la ora 18:00 din 29 iulie 2026, nu sunt estimate ploi semnificative în regiunile analizate, potrivit Agronet . Fereastra de lucru rămâne utilă până spre seară pentru recoltare, transport și lucrări în câmp, dar cu limitări legate de stresul termic și pierderea apei din sol. Ce se schimbă operațional: ferestre de lucru, dar cu restricții la tratamente În ansamblu, transportul este considerat favorabil spre seară, iar recoltarea și manipularea loturilor uscate pot continua în intervalele fără umezeală. În schimb, tratamentele (intervențiile fitosanitare) sunt de limitat la perioade cu vânt redus, fără ploaie apropiată și fără stres termic, cu prudență sporită în Banat și Crișana. Irigarea este indicată ca decizie de evaluat cu prioritate în vest, Oltenia, Muntenia, București-Ilfov și Transilvania, în funcție de umiditatea efectivă a solului. Vestul (Banat și Crișana): caniculă și presiune pe apă În Banat (Timiș și Caraș-Severin), căldura și aerul foarte uscat mențin disconfortul termic până la finalul ferestrei de lucru. Pentru intervalul până seara, sunt estimate precipitații de 0 mm, cu probabilitate maximă de 1%, iar avertizarea este de cod galben pentru caniculă și disconfort termic. În aceste condiții, irigarea este trecută în prim-plan după verificarea apei din sol, iar pentru tratamente sunt indicate doar intervale scurte, mai potrivite după răcire. În Crișana (Arad și Bihor), seara rămâne uscată, cu vânt slab până la moderat și șanse foarte mici de ploaie (0 mm estimate; probabilitate maximă 1%). Agronet indică evapotranspirație de 6,79 mm, ceea ce susține nevoia de verificare rapidă a solelor (porumb, floarea-soarelui, soia, legume, livezi, vie) și prioritizarea irigării, în timp ce tratamentele rămân o opțiune restrictivă în context de caniculă. Restul regiunilor: logistică posibilă, deficitul de apă rămâne de urmărit În Maramureș și Satu Mare, intervalul de final de zi este descris ca favorabil pentru transport și lucrări, cu probabilitate redusă de ploaie (maxim 5%), dar cu recomandarea de a verifica vântul înaintea tratamentelor. Transilvania are un final de zi însorit, fără avertizări active și fără precipitații estimate, însă evapotranspirația de peste 5 mm este un semnal pentru monitorizarea umidității în culturile sensibile la deficit. În Moldova, vremea este liniștită și permite continuarea recoltării și transportului, dar vântul rămâne un factor de control pentru orice tratament, iar lipsa ploilor susține monitorizarea stresului hidric în culturile cu consum mare de apă. Dobrogea rămâne uscată, cu fereastră bună pentru lucrări și transport, însă vântul și rafalele pot limita precizia intervențiilor fitosanitare, care sunt de amânat pentru o fereastră mai potrivită. Muntenia are condiții stabile, fără ploi estimate, cu vânt moderat; activitatea poate continua, dar cu atenție la necesarul de apă al culturilor de vară. La ce să se aștepte fermele în orele următoare În lipsa ploilor prognozate în fereastra de lucru, deciziile cu impact imediat rămân organizarea muncii spre seară (pentru a reduce expunerea la arșiță) și prioritizarea irigării acolo unde verificarea locală confirmă deficitul de apă din sol, mai ales în vest și în zonele cu caniculă. [...]
Protestul oierilor pune presiune pe Guvern pentru deblocarea exporturilor , după ce manifestația din fața ANSVSA s-a mutat în Piața Victoriei, pe fondul unei crize care, potrivit fermierilor, împinge fermele spre faliment și blochează vânzarea animalelor vii, arată Digi24 . Protestatarii cer reluarea exporturilor, despăgubiri și demiterea președintelui ANSVSA, Alexandru Bociu. Manifestația a escaladat dimineață în fața sediului ANSVSA, unde, potrivit Jandarmeriei, o parte dintre participanți au forțat dispozitivul de ordine și gardurile metalice și ar fi aruncat cu obiecte contondente, iar jandarmii au folosit substanță iritant-lacrimogenă. Ulterior, protestul a continuat printr-un marș către Guvern. Trafic blocat în Piața Victoriei, potrivit Jandarmeriei Jandarmeria București susține că participanții au blocat aproximativ 30 de minute traficul rutier pe Șoseaua Kiseleff și au refuzat să ocupe spațiul aprobat pentru adunarea publică, ceea ce ar fi afectat circulația din zonă, inclusiv rutele autospecialelor cu regim prioritar. „Timp de 30 de minute, participanții au blocat traficul rutier pe Șoseaua Kiseleff și refuză să ocupe locul de desfășurare a adunării publice (...) afectând inclusiv rutele de deplasare ale autospecialelor cu regim prioritar”, a transmis Jandarmeria. Instituția a făcut apel la respectarea traseului și a condițiilor stabilite pentru desfășurarea protestului și la cooperare cu forțele de ordine. Miza economică: exporturi blocate și despăgubiri cerute de fermieri Protestul are ca punct central blocarea exporturilor de ovine și caprine către țări terțe, pe care fermierii o leagă de criza sanitar-veterinară generată de pesta micilor rumegătoare. Organizatorii susțin că restricțiile au produs pierderi economice și că numeroase ferme sunt în pragul falimentului. Potrivit Digi24, la protest participă aproximativ 5.000 de oieri, conform organizatorilor, în timp ce Asociația Moldoovis Botoșani estimează circa 6.500 de participanți. Principalele solicitări prezentate în material includ: deblocarea exportului de ovine „acolo unde este posibil”; compensarea integrală a pierderilor economice și plata urgentă a despăgubirilor pentru pesta micilor rumegătoare; demiterea președintelui ANSVSA, Alexandru Bociu; vaccinarea împotriva antraxului pe cheltuiala statului; protejarea fermelor de atacurile faunei sălbatice; acordarea despăgubirilor în cel mult 30 de zile; măsuri pentru creșterea competitivității sectorului și stabilirea responsabilităților pentru gestionarea crizei. Președinta Asociației Oierilor „Țara Loviștei”, Constanța Ștefan, a declarat la Digi24 că protestatarii nu vor pleca de la Guvern până când o delegație nu va fi primită de premier și a avertizat că, în lipsa deblocării exporturilor și a despăgubirilor, „peste 100.000 de familii de ciobani” ar putea ajunge „cazuri sociale”. Ce spune ANSVSA despre restricții și ce urmează Președintele ANSVSA, Alexandru Bociu, a afirmat că instituția continuă discuțiile cu Comisia Europeană pentru a identifica o soluție care să permită reluarea exporturilor și a calificat decizia de suspendare drept „disproporționată”. El a spus că experții tehnici ai ANSVSA sunt „în dialog” cu experții Comisiei Europene. Pe termen scurt, din informațiile disponibile în material, presiunea rămâne pe dialogul dintre autoritățile române și Comisia Europeană și pe eventuale decizii guvernamentale privind despăgubirile și măsurile cerute de fermieri. Pentru context suplimentar despre blocarea exporturilor, Digi24 trimite la analiza sa dedicată subiectului: Digi24 . [...]
