Știri
Știri din categoria Agricultură
Finlanda fixează din 1 mai 2026 un minim de 10,18 euro/oră în agricultura sezonieră, iar pentru românii care pleacă la muncă diferența o face contractul: orele, plata suplimentarelor și costurile de cazare trebuie trecute explicit, altfel oferta nu poate fi evaluată corect, potrivit Agronet.
Finlanda nu are un salariu minim unic stabilit prin lege pentru toate sectoarele, iar nivelurile minime sunt stabilite, de regulă, prin contracte colective. Pentru agricultura sezonieră, autoritatea finlandeză pentru securitate și sănătate în muncă indică un salariu minim de 10,18 euro pe oră (aprox. 51 lei/oră), aplicabil începând cu 1 mai 2026. Într-o perioadă scurtă de inițiere, salariul poate fi cu cel mult 10% mai mic, iar inițierea pentru activități precum recoltarea ar trebui să dureze doar câteva zile.
Publicația arată că, în mediul rural, contractul colectiv este obligatoriu pentru angajatori, însă salariul efectiv poate crește în funcție de calificare, experiență, program, ore suplimentare și munca de duminică sau în zilele de sărbătoare. În același timp, venitul real depinde de elemente care trebuie clarificate înainte de plecare, mai ales când angajatorul oferă cazare sau reține diverse costuri.
Lucrătorului i se recomandă să ceară în scris, înainte de plecare:
Un anunț care indică doar un venit lunar, fără numărul de ore, nu permite calcularea corectă a remunerației, subliniază materialul.
Pentru cetățenii români (UE), accesul la munca sezonieră este mai simplu decât pentru lucrătorii din afara Uniunii: românii pot lucra în Finlanda fără permis de ședere pentru muncă. Dacă șederea continuă depășește trei luni, dreptul de ședere trebuie înregistrat la Serviciul Finlandez pentru Imigrație.
Înainte de începerea activității, lucrătorul are nevoie și de documentele fiscale necesare plății salariului, iar angajatorul trebuie să poată explica procedura privind numărul personal de identificare, cardul fiscal și contribuțiile reținute.
Agricultura sezonieră este prezentată ca o posibilă „poartă de intrare” pe piața muncii finlandeze, însă existența cererii nu înseamnă automat posturi disponibile pentru oricine. Agronet notează că datele Statistics Finland indicau 48.600 de locuri de muncă vacante în întreaga economie în primul trimestru din 2026, indicator care acoperă toate sectoarele și nu reflectă strict agricultura.
Separat, Serviciul Finlandez pentru Imigrație a raportat în 2026 aproximativ 2.110 cereri pentru permise de ședere destinate muncii sezoniere între trei și nouă luni și aproximativ 815 cereri pentru certificate de muncă sezonieră de cel mult 90 de zile, însă aceste cifre se referă la persoane din afara UE și nu includ românii.
Materialul avertizează că un candidat nu ar trebui să plătească pentru „promisiunea” unui loc de muncă fără date verificabile despre angajator și contract. Oferta ar trebui să includă denumirea juridică a companiei/fermei, adresa, persoana de contact, perioada activității, salariul și condițiile de cazare.
Un punct sensibil este modul de plată: la oră sau la cantitate (de exemplu, în funcție de cât se culege). Dacă plata este la cantitate, contractul trebuie să explice formula de calcul și să respecte nivelul minim rezultat din contractul colectiv aplicabil.
Recomandate
Fermierii ar putea recupera acciza la motorină în cel mult trei luni , față de până la opt luni în prezent, dacă Ministerul Finanțelor acceptă propunerea vicepremierului și ministrului interimar al Agriculturii, Tánczos Barna , potrivit Newsweek . Miza este una de cash-flow: banii se întorc mai repede în ferme, fără ca oficialul să indice un impact bugetar suplimentar. Tánczos Barna spune că va înainta o propunere către Ministerul Finanțelor pentru ca rambursarea accizei să se facă „în maximum trei luni”, astfel încât agricultorii să nu mai aștepte „și până la opt luni” după prima cheltuială. De ce contează: presiunea de lichiditate din agricultură În explicația ministrului interimar, problema nu este nivelul accizei în sine, ci întârzierea cu care statul returnează banii, ceea ce blochează resurse financiare în exploatații. „Agricultura suferă din cauza acestei probleme, suferă din cauza faptului că acciza la motorină se plăteşte doar la 8 luni după prima cheltuială.” Oficialul a dat și un exemplu de calendar: dacă acciza este plătită în ianuarie, rambursarea poate veni abia în august, situație pe care o numește „incorect[ă] faţă de fermieri”. Ce urmează: discuții la Finanțe și plăți pentru trimestrul I În paralel, în „următoarele zile” ar urma să se facă plata ajutorului de stat pentru consumul de motorină din primul trimestru, iar actul normativ ar urma să fie discutat „cel mai probabil” în ședința de Guvern de joi, conform informațiilor din articol. Tánczos Barna a mai spus că a cerut sprijinul premierului interimar Ilie Bolojan pentru o soluție „mult mai eficientă” în același buget, potrivit Digi24.ro , insistând că prioritatea este accelerarea plăților, nu creșterea sumelor. [...]
Vântul poate bloca tratamentele fitosanitare în mai multe regiuni în dimineața de 28 iulie, chiar dacă intervalul rămâne în mare parte uscat și favorabil pentru acces în câmp și transport, potrivit Agronet . Semnalul cel mai important este pentru Moldova și zona montană, unde rafalele cresc riscul operațional și împing decizia de aplicare a tratamentelor spre amânare sau spre ferestre foarte scurte, verificate local. În buletinul de la ora 05:00, precipitațiile estimate până la prânz sunt „foarte reduse sau nule” în majoritatea zonelor, ceea ce susține lucrările mecanizate și logistica. În schimb, pentru tratamente, publicația recomandă ca decizia să fie luată doar după verificarea la fața locului a vântului și a stării vegetației (inclusiv umezeala pe plante), deoarece intensificările locale pot compromite aplicarea. Unde vântul schimbă planul de lucru Moldova este indicată ca zonă cu „risc operațional moderat” dimineața, cu tratamentele amânate din cauza vântului și rafalelor. În Dobrogea, deși vremea este senină și fără ploi estimate, rafalele pot ajunge la 33 km/h, suficient pentru a evita tratamentele în fereastra de dimineață. Și în zona montană, vântul este „fenomen de urmărit”, cu variații mari între culoare și versanți, ceea ce face ca tratamentele să depindă strict de confirmarea calmului local. În restul țării, vântul rămâne un factor de prudență: în Banat, Transilvania și Muntenia sunt menționate ferestre utilizabile, dar condiționate de intensificări locale, iar tratamentele sunt recomandate doar în intervale scurte, după verificare în parcelă. București-Ilfov apare ca cea mai stabilă fereastră regională, cu vânt slab și probabilitate foarte mică de precipitații. Ce lucrări merită prioritizate până la prânz Agronet separă explicit lucrările care pot continua relativ normal de cele sensibile la vânt: Recoltare și transport: în general favorabile în cele mai multe regiuni, dar cu atenție la încărcare și deplasare în zonele cu rafale (în special Moldova, Dobrogea și zona montană). Tratamente fitosanitare : de evitat în fereastra de dimineață în Moldova și Dobrogea ; în celelalte regiuni, doar dacă vântul observat local permite și cultura nu este umedă. Irigare și stres hidric: decizia trebuie luată după controlul umidității solului; Oltenia are cea mai mare evapotranspirație raportată (5,866 mm), iar peste 5 mm sunt menționate și în Muntenia și Dobrogea. Pajiști și furaje (cosit/uscare/balotat): lipsa ploilor estimate nu garantează o fereastră bună; umiditatea ridicată poate conta mai mult, mai ales în Maramureș, Transilvania, Moldova și zona montană. Până la buletinul de la prânz, recomandarea operațională centrală rămâne verificarea în teren a vântului în solele expuse și separarea lucrărilor mecanizate (mai ușor de susținut în condiții uscate) de tratamentele care depind direct de calmul atmosferic. [...]
ANSVSA spune că nu există o decizie de vaccinare în masă a oilor , iar strategia discutată pentru Pesta Micilor Rumegătoare (PMR) rămâne, deocamdată, una de „regionalizare” și vaccinare țintită, pentru a evita blocaje comerciale și a menține exporturile, potrivit AgroInfo . În mesajul transmis „pentru corecta informare” a crescătorilor, procesatorilor și partenerilor comerciali, ANSVSA arată că înaintea oricărei decizii finale continuă consultările tehnice cu Comisia Europeană. Instituția menționează o videoconferință programată joi, la ora 12:00, cu experții EUVET (grupul de experți veterinari de urgență al Comisiei Europene) și convocarea de urgență a Consiliului Științific al ANSVSA pentru validare internă. Miza: menținerea fluxurilor comerciale și evitarea blocării exporturilor Potrivit ANSVSA, nu există „un plan de imunizare la nivel național”, iar scenariul vaccinării generalizate este respins, inclusiv din perspectiva riscului de a bloca exporturile. Abordarea prezentată este una „regională și controlată”, construită pe delimitarea epidemiologică a țării în două arii distincte, astfel încât fluxurile comerciale să fie separate. Ce zonare propune ANSVSA și unde ar putea apărea vaccinarea Planul tehnic înaintat Comisiei Europene ar viza: Zona liberă (restul României) : fără vaccinare, cu obiectivul declarat de a menține circulația animalelor și produselor. ANSVSA indică folosirea sistemului electronic TRACES (platformă europeană de trasabilitate) pentru controlul mișcărilor comerciale. Zona de vaccinare (Constanța și Tulcea) : vaccinare doar dacă planul este aprobat la nivel european. În această zonă, valorificarea ar urma să se facă pe două canale: piața locală , cu condiții speciale pentru produse (de exemplu, lactatele ar urma să circule după tratamente termice precum pasteurizarea sau UHT); export , inclusiv pentru animale vii și produse, cu respectarea cerințelor și certificatelor sanitar-veterinare agreate cu țări terțe. ANSVSA precizează că, până la emiterea unei decizii oficiale europene de punere în aplicare, „statusul actual rămâne neschimbat”, iar vaccinarea nu se efectuează. Exportul, condiționat de biosecuritate și renegocierea certificatelor În propunerea menționată, ANSVSA ar fi inclus protocoale speciale de biosecuritate și carantină pentru centrele de colectare din Dobrogea, astfel încât exportul de animale vii către țări terțe (inclusiv state arabe) să poată continua „în siguranță”. Instituția mai arată că poartă negocieri cu parteneri din țări terțe pentru renegocierea certificatelor sanitar-veterinare, cu „perspective pozitive” la acest moment. Ce spune conducerea ANSVSA Președintele ANSVSA, Alexandru Nicole Bociu, afirmă că instituția urmărește protejarea intereselor fermierilor și menținerea piețelor de export și invocă întâlniri anterioare cu sectorul, inclusiv alături de Ministerul Agriculturii. „Vreau să îi asigur pe toți oierii din România că ANSVSA face demersuri în fiecare zi pentru a le proteja interesele și pentru a ține deschise piețele de export (...) nu luăm nicio decizie fără dumneavoastră.” În concluzie, mesajul ANSVSA este că nu se discută o vaccinare națională a efectivelor de ovine, iar orice măsură de vaccinare ar putea fi limitată la Constanța și Tulcea și doar după aprobarea Comisiei Europene, cu obiectivul declarat de a debloca exporturile și de a reduce impactul economic asupra sectorului. [...]
Interdicția UE la export pentru oi și capre din România până la finalul lui 2026 blochează un flux comercial evaluat la 300 mil. euro și mută presiunea pe măsuri sanitare rapide (în special vaccinarea) pentru a redeschide piețele, potrivit Economica . Comisia Europeană a decis, printr-o hotărâre din 17 iunie 2026, interzicerea mișcărilor de ovine și caprine de pe întreg teritoriul României către destinații din afara țării – atât către alte state membre, cât și către țări terțe – până la 31 decembrie 2026. Măsura vine după izbucnirea, la 8 iunie 2026, a unui focar de pestă a micilor rumegătoare (PPR) într-o exploatație din județul Mureș. De ce a impus Comisia o interdicție națională, nu una regională Într-un răspuns scris către europarlamentarul Georgiana Teodorescu, Comisia arată că originea infecției nu a fost stabilită și că a existat „un risc ridicat de răspândire ulterioară”. În plus, rezultatele preliminare ale supravegherii din mai și iunie 2026 ar confirma „circulația mascată și larg răspândită a virusului în România în ultimele luni”. Pe acest fond, Comisia justifică interdicția temporară ca fiind necesară pentru protejarea statutului de sănătate animală al UE și a pieței unice, prin reducerea riscului de transmitere către alte state membre și către țări terțe. În același răspuns, instituția explică de ce nu a acceptat continuarea exporturilor din zone neafectate, chiar cu garanții suplimentare (testare, carantinare, trasabilitate): riscul de circulație nedetectată a bolii în România a cântărit decisiv. Miza economică: exporturi reluate, apoi oprite Decizia a venit la scurt timp după reluarea exporturilor de oi și capre vii către țările arabe, în contextul în care autoritățile discutau despre posibile exporturi de 300 de milioane de euro în 2026 (aprox. 1,5 miliarde lei). În primele zece luni ale anului trecut, România a încasat peste 210 milioane de euro din exportul de oi vii (aprox. 1,05 miliarde lei), iar ANSVSA anunța la 15 iunie că aproximativ 1 milion de capete fuseseră deja trimise peste granițele UE. Tot atunci, ANSVSA preciza că România a cerut Bruxellesului să evite un embargo general și să permită fluxuri comerciale din zone considerate sigure, solicitare care nu a fost acceptată în decizia din 17 iunie. Ce poate face România pentru reluarea exporturilor: vaccinarea, în prim-plan Comisia indică drept posibilă soluție pentru reluarea exporturilor adoptarea unor măsuri precum vaccinarea, care ar putea „oferi dovezi solide privind absența PPR în populația sa de oi și capre”. În acest cadru, vor fi oferite gratuit: 300.000 de doze de vaccin, într-o primă etapă; încă 900.000 de doze, într-o a doua etapă, prin demersuri administrative ale Comisiei către furnizor. Totalul ar urma să ajungă la 1.200.000 de doze oferite gratuit. Ce urmează pentru fermieri: sprijin financiar, dar la cerere și prin instrumente existente În privința compensării pierderilor, Comisia arată că, „la cererea statului membru”, poate adopta măsuri excepționale de sprijin pentru pierderi de piață legate de restricțiile impuse pentru combaterea bolilor. În paralel, sunt menționate opțiuni prin Politica Agricolă Comună (PAC) – inclusiv modificarea planurilor strategice pentru plăți de criză – și posibilitatea de sprijin în anumite condiții prin regulile UE privind ajutoarele de stat. [...]
Crescătorii de ovine anunță două proteste la ANSVSA, pe fondul blocajului la export și al disputelor privind vaccinarea , potrivit AgroInfo . Miza imediată este una operațională și economică: fermierii cer măsuri care să deblocheze comerțul și să reducă presiunea financiară din ferme, în contextul în care sectorul ovin/caprin este descris ca fiind într-o „situație dezastruoasă”. Primul protest este programat joi, 30 iulie 2026, și este organizat de Asociația Regională a Crescătorilor de Ovine și Caprine Voiniceni și Asociația Crescătorilor de Ovine și Caprine Corbu Vaslui. Al doilea protest este anunțat pentru 3 august 2026 de oierul Ionică Sterp, vicepreședintele Asociației Profesionale a Ciobanilor (APC). Ambele acțiuni ar urma să aibă loc în București, în fața sediului Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) , iar pentru protestul din 30 iulie este menționată și deplasarea către Piața Victoriei (Guvernul României). Ora de începere indicată pentru 30 iulie este 10:00. Ce revendicări pun pe masă crescătorii Potrivit informațiilor din articol, protestele vizează în principal: vaccinarea ovinelor și costurile asociate; blocarea exportului; solicitarea de despăgubiri pentru fermieri; cererea ca statul să plătească vaccinarea împotriva antraxului; asumarea răspunderii pentru „dezastrul produs în sectorul ovin”. În mesajul citat de AgroInfo, crescătorul de oi Răzvan Răducan susține că protestul din 30 iulie este organizat în cadrul legal notificat de cele două asociații și face apel la mobilizare și coordonare pentru transport, prin contactarea reprezentanților asociațiilor din județe. De ce contează: risc de escaladare și presiune pe decizie publică Anunțarea a două proteste la interval de câteva zile indică o tensiune în creștere între crescătorii de ovine/caprine și autorități, cu potențial de escaladare dacă revendicările legate de export, despăgubiri și finanțarea vaccinării nu primesc un răspuns rapid. În lipsa unor detalii suplimentare în sursă despre măsurile pregătite de autorități, rămâne neclar ce soluții ar putea fi discutate pe termen scurt și în ce calendar. [...]
Un fermier din Teleorman își mărește suprafața cu rapiță LID Invicto pentru toamna 2026 , mizând pe stabilitatea producțiilor și pe comportamentul bun al hibridului în condiții dificile, potrivit Agrointel . Decizia vine de la Alin Zamfir, care lucrează teren în Ciuperceni (județul Teleorman) și a testat LID Invicto pe o parte din cele 470 de hectare cultivate cu rapiță. Fermierul spune că hibridul „a ramificat foarte bine” și a compensat o primăvară „foarte friguroasă”, chiar dacă vegetația a fost lentă. Ce urmărește fermierul: producție estimată și risc mai mic În fermă, așteptările pentru LID Invicto sunt ridicate, cu o producție estimată de 4 tone/ha. Zamfir precizează că este primul an în care hibridul este folosit la el în exploatație și își exprimă încrederea că nu va fi o alegere greșită. Pe lângă performanța agronomică, un argument operațional invocat este accesul la un serviciu de asigurare împotriva secetei, menționat ca element care întărește parteneriatul cu furnizorul. Caracteristicile invocate pentru LID Invicto Materialul indică faptul că LID Invicto este un hibrid semitimpuriu și evidențiază câteva trăsături urmărite în practică, în special pentru stabilitatea culturii: vigoare foarte bună la răsărire și la ieșirea din iarnă; toleranță foarte mare la scuturare; număr foarte mare de ramificații; număr foarte mare de silicve; lungime medie a silicvelor. Hibridul este încadrat în gama „Azot Master” a Lidea , descrisă ca incluzând hibrizi care valorifică eficient azotul din sol (azotul fiind principalul nutrient care influențează creșterea și producția la rapiță). De ce contează pentru ferme: decizia de extindere înainte de semănatul din 2026 În contextul pregătirii campaniei de toamnă 2026, cazul din Teleorman arată cum fermierii își calibrează suprafețele în funcție de comportamentul hibrizilor în ani cu stres climatic și de pachetul de servicii asociat (inclusiv asigurare). În lipsa unor date comparative de piață în material, impactul rămâne la nivel de decizie operațională la nivel de fermă: extinderea suprafeței cu un hibrid considerat mai predictibil în condiții grele. [...]
