Știri
Știri din categoria Agricultură
Israelul cere Ucrainei dovezi înainte de orice demers privind cerealele „furate”, după ce președintele Volodimir Zelenski a acuzat public Tel Aviv că ar fi cumpărat pe piața israeliană cereale sustrase de Rusia din Ucraina, potrivit Agrointel.
Ministerul israelian de Externe a respins acuzațiile și a transmis că așteaptă probe transmise „prin canalele standard”, conform declarațiilor ministrului Gideon Saar, citate de N12 News. Oficialul israelian a criticat și modul în care a fost purtată disputa în spațiul public.
„Respingem diplomația Twitter. Le repetăm încă o dată prietenilor noștri ucraineni: dacă aveți dovezi de furt, furnizați-le prin canalele standard”, a spus Saar.
Disputa are o componentă operațională și de conformare: fără documente și verificări privind originea încărcăturilor, autoritățile israeliene nu indică faptul că ar putea acționa pe baza acuzațiilor politice. În practică, o astfel de poziție împinge discuția spre anchete juridice și proceduri de verificare a lanțului de aprovizionare (trasabilitate), cu potențiale efecte asupra fluxurilor comerciale.
Potrivit materialului, la finalul lunii aprilie 2026 a izbucnit un scandal diplomatic legat de nave ajunse în porturi israeliene cu cereale despre care Ucraina susține că ar proveni din teritorii ocupate temporar și ar fi fost exportate ilegal de Rusia. Ucraina a indicat, între altele, portul Haifa și a menționat ca zone de proveniență Mariupol, Berdiansk și Sevastopol.
Ministerul ucrainean de Externe l-a convocat pe ambasadorul Israelului și a transmis o notă de protest. Ministrul ucrainean Andriy Sybiga a declarat că ar exista dovezi privind exporturi ilegale de peste 850.000 de tone de cereale în ultimele patru luni, mai notează Agrointel.
Autoritățile israeliene au cerut investigații juridice suplimentare și dovezi privind originea încărcăturii, poziție care, potrivit sursei, a atras critici din partea Kievului pentru întârziere.
Recomandate
Ucraina pregătește sancțiuni împotriva transportatorilor și intermediarilor implicați în exportul de grâu din teritorii ocupate , după ce președintele Volodîmîr Zelenski a acuzat că în Israel a ajuns „încă o navă” cu cereale pe care Kievul le consideră „furate” de Rusia, potrivit Reuters . Zelenski a spus că achiziția de grâu provenit din teritorii ucrainene ocupate „nu este – și nu poate fi – o afacere legitimă” și a susținut că autoritățile israeliene „nu pot să nu știe” ce nave intră în porturi și ce marfă transportă. De ce contează: risc de sancțiuni și blocaje pe lanțul de aprovizionare Miza imediată este una operațională și de conformare: dacă Kievul introduce sancțiuni, acestea pot viza atât transportul maritim, cât și entitățile (persoane și companii) care ar încerca să obțină profit din astfel de livrări. Zelenski a indicat că pachetul de sancțiuni ar urma să îi includă pe cei care transportă grâul și pe „indivizii și entitățile juridice” implicate. În paralel, cazul ridică o problemă practică pentru comercianți: traderi citați de Reuters spun că este imposibil de urmărit originea grâului după ce acesta este amestecat, ceea ce complică verificările în tranzacții și în porturi. Ce susține Ucraina și care este poziția Israelului Kievul consideră „furat” tot grâul produs în cele patru regiuni pe care Rusia le-a revendicat după invazia din 2022, precum și în Crimeea (anexată de Rusia în 2014). Rusia numește aceste regiuni „noi teritorii”, însă ele sunt recunoscute internațional ca parte a Ucrainei; Moscova nu a comentat statutul legal al grâului colectat acolo, notează Reuters. Pe linie diplomatică, ministrul ucrainean de externe Andrii Sîbiha a anunțat că ambasadorul Israelului la Kiev a fost convocat, invocând lipsa de acțiune a Israelului în privința intrării transporturilor de cereale din zone ocupate. Ministrul israelian de externe, Gideon Sa’ar, i-a transmis lui Sîbiha că Ucraina nu a furnizat dovezi că grâul ar fi „furat”. Ce urmează Zelenski a afirmat că Ucraina a făcut „toți pașii necesari pe canale diplomatice”, dar că nava nu a fost oprită. El a mai spus că se așteaptă ca Israelul să se abțină de la acțiuni care ar putea afecta relațiile bilaterale. Kremlinul, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, a refuzat să comenteze și a indicat că Rusia nu se va implica, potrivit Reuters. [...]
Ucraina avertizează că va reacționa diplomatic împotriva companiilor și statelor care cumpără cereale pe care le consideră furate din teritoriile ocupate , pe fondul acuzațiilor că Rusia exportă astfel de transporturi către mai multe destinații, potrivit Mediafax . Ministerul ucrainean de Externe spune că monitorizează mai multe nave cu cereale despre care afirmă că au fost confiscate de Rusia din regiunile ocupate și expediate către cel puțin patru țări. Purtătorul de cuvânt Heorhiy Tykhyi a indicat Turcia, Egipt și Algeria între destinațiile vizate și a susținut că numărul statelor implicate ar putea fi mai mare. Presiune pe cumpărători și pe lanțul comercial Kievul afirmă că poziția sa nu vizează doar companii din anumite state, ci „orice actor” implicat în ceea ce Ucraina descrie drept comerț ilegal. Potrivit autorităților ucrainene, aceste tranzacții ar contribui indirect la finanțarea efortului de război al Rusiei, în contextul conflictului declanșat după invazia din 2022. În material sunt menționate două exemple de transporturi: nava „Asomatos” (sub pavilion Panama), care ar fi acostat în Egipt cu peste 25.000 de tone de grâu încărcat în Feodosia, în Crimeea anexată de Rusia; nava „Victoria” (sub pavilion rusesc), care ar fi transportat peste 7.000 de tone de grâu din Mariupol către Egipt și care se află deja sub sancțiuni impuse de Ucraina. Egiptul, în centrul disputei Președintele Volodimir Zelenski a declarat anterior că a discutat subiectul cu omologul său egiptean, Abdel Fattah el-Sisi, iar Egiptul ar fi transmis că nu va mai accepta cereale provenite din teritoriile ocupate și că este interesat de importuri directe din Ucraina. Totuși, Kievul spune că va solicita explicații autorităților egiptene în legătură cu noile transporturi. Contextul este sensibil și prin prisma rolului Egiptului pe piața globală: țara este cel mai mare importator de grâu din lume și unul dintre principalii cumpărători de cereale rusești, cu achiziții estimate la aproximativ 7,6 milioane de tone în acest sezon, la un nivel similar cu anul anterior. Context: rute alternative și planuri de „hub” în Egipt În paralel, Vladimir Putin a anunțat că Moscova și Cairo analizează crearea unui hub comun pentru cereale și energie pe teritoriul egiptean. În acest cadru, Rusia caută rute alternative pentru exporturile de materii prime, în condițiile sancțiunilor occidentale impuse după invazia Ucrainei. Autoritățile de la Kiev spun că vor continua să monitorizeze transporturile și să reacționeze împotriva celor implicați în comerțul cu resurse pe care le consideră furate din teritoriile ocupate. [...]
Plățile ANT pentru anul de cerere 2025 ar urma să înceapă marți, 5 mai 2026 , după ce APIA finalizează testările din weekend și „dă drumul” plăților în sistem, potrivit AgroInfo . Ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna , a spus că plățile pentru ajutoarele naționale tranzitorii (ANT) – atât pe cap de animal, cât și pe hectar – intră în execuție imediat ce se încheie verificările tehnice ale sistemului informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) . În paralel, sunt în derulare testări și pentru plățile aferente agriculturii ecologice, conform aceleiași intervenții. „Săptămâna viitoare, marți, pornesc plățile pe ANT. Se fac testările pe sistemul informatic în weekend și colegii de la APIA dau drumul la plățile pe ANT. De asemenea, pe agricultura ecologică, se fac acum testări și se pregătesc plățile.” De ce contează: banii intră după aprobarea actului normativ În spatele calendarului anunțat este aprobarea actului normativ necesar pentru demararea plăților, adoptat recent în ședința de Guvern după obținerea avizelor. Tanczos Barna a indicat că aprobarea a venit „abia ieri”, iar avizele au fost obținute „în extremis”, tocmai pentru a permite pornirea plăților. Plățile efective sunt programate să înceapă marți, imediat după finalizarea testelor tehnice realizate de APIA. Ce sunt ANT și cum sunt finanțate Ajutoarele naționale tranzitorii sunt subvenții plătite de la bugetul de stat, din bugetul anului următor anului de cerere. Ele sunt acordate în sistem regresiv, ceea ce înseamnă că suma alocată scade în fiecare an, și vizează atât sectorul vegetal, cât și pe cel zootehnic. Plafoanele alocate pentru ANT 2025, pe scheme Vegetal ANT1 culturile amplasate pe teren arabil: 286.960,259 mii lei , echivalentul sumei de 56.481.569 euro ANT 2 și 3 in pentru fibră și cânepă pentru fibră: 22,355 mii lei , echivalentul sumei de 4.400 euro ANT 4 tutun: 7.453,098 mii lei , echivalentul sumei de 1.466.972 euro ANT 5 hamei: 341,416 mii lei , echivalentul sumei de 67.200 euro ANT 6 sfeclă de zahăr: 13.324,524 mii lei , echivalentul sumei de 2.622.628 euro Zootehnie ANT7 schema decuplată de producție, specia bovine, sector lapte: 135.036,41 mii lei , echivalentul sumei de 26.578.830 euro ANT8 schema decuplată de producție, specia bovine, sector carne: 316.407,57 mii lei , echivalentul sumei de 62.277.600 euro ANT9 schema cuplată de producție, speciile ovine/caprine: 158.776,88 mii lei , echivalentul sumei de 31.251.600 euro [...]
O fermă de melci din Bihor a ajuns la o producție anuală de aproximativ 5 tone și își bazează modelul de business pe două piețe cu valoare adăugată, cosmetice și gastronomie , potrivit AgroInfo . Proiectul, dezvoltat de o familie din localitatea Lăzăreni (la circa 25 km de Oradea), mizează pe export pentru volum, dar își propune să crească și vânzările în România, în special către HoReCa . Ferma este operată de Igor și Lilia Gonța și crește sute de mii de exemplare din specia Helix aspersa maxima . Producția se desfășoară pe o suprafață de aproximativ 5.000 de metri pătrați, pe terenuri aflate la marginea pădurii, iar activitatea este descrisă ca o afacere de familie, cu implicarea zilnică a copiilor. Investiție inițială și ritm de dezvoltare Investiția inițială a fost de „câteva zeci de mii de euro” (aprox. câteva sute de mii de lei), iar dezvoltarea proiectului a presupus patru ani de muncă constantă, conform articolului. Ferma a pornit de la 40.000 de ouă importate din Italia, iar „recolta a ajuns deja la nivel de tone”, în contextul unei producții anuale menționate de circa 5 tone. Două fluxuri de venit: mucină pentru cosmetice și carne pentru gastronomie Modelul operațional are două direcții: Extragerea mucinei (descrisă în material drept „aur lichid”), un ingredient folosit în industria cosmetică. Procesul este prezentat ca fiind non-invaziv , astfel încât melcii nu sunt omorâți și revin în fermă. Valorificarea în gastronomie a melcilor care nu merg către cosmetice. Carnea de melc este prezentată ca proteină dietetică, cu conținut scăzut de grăsimi și fără colesterol, fiind consumată în mai multe țări occidentale. În material, Igor Gonța afirmă că ferma are produse cosmetice sub brand propriu și că intenția este de a „închide ciclul” și de a avea lanțul complet în România, în condițiile în care, în prezent, produsele cosmetice sunt realizate în laboratoare din Europa. Exportul rămâne principalul canal, dar ținta este HoReCa din România Cea mai mare parte a producției este exportată, melcii fiind poziționați ca produs premium în restaurantele din Europa de Vest. În paralel, familia spune că vrea să facă „primii pași” pe piața locală, în special în zona HoReCa, unde ar urmări să își extindă vânzările. [...]
Pescuitul de ton a ajuns aproape integral pe baze sustenabile , după ce reguli mai stricte și monitorizarea capturilor au redus presiunea asupra stocurilor, potrivit Agerpres , care citează o rezoluție și date prezentate de ONU cu ocazia Zilei mondiale a tonului, marcată pe 2 mai. Adunarea Generală a ONU a stabilit această zi printr-o rezoluție adoptată la 7 decembrie 2016, cu obiectivul de a crește gradul de conștientizare privind valoarea tonului, amenințările la adresa populațiilor și beneficiile economice și sociale ale stocurilor gestionate durabil. Documentul invită statele membre, organizațiile internaționale și societatea civilă să marcheze ziua „într-un mod adecvat”, în funcție de prioritățile naționale. Un element cu impact direct pentru industrie este că rezoluția subliniază și componenta de finanțare: costurile activităților care decurg din implementare ar urma să fie acoperite din contribuții voluntare. De ce contează: presiunea cererii și riscul de pescuit excesiv ONU arată că, în trecut, creșterea cererii globale de ton a pus presiune tot mai mare pe pescuit. În zonele unde sistemele de gestionare erau fragmentate sau insuficiente, acest lucru a dus la pescuit excesiv pentru unele stocuri. Progresul invocat de ONU: de la 75% la 99% capturi din stocuri sustenabile Potrivit datelor citate, după desemnarea Zilei mondiale a tonului s-au înregistrat progrese semnificative: în 2017, doar 75% din capturile de ton proveneau din stocuri sănătoase, fără pescuit excesiv; „astăzi”, 99% din capturile comerciale de ton sunt estimate ca provenind din stocuri evaluate științific drept biologic sustenabile. Ca exemplu de refacere, ONU indică tonul roșu de Atlantic, care, după ce a fost „odinioară absent”, este „din nou comun” în sudul Angliei și Irlandei. Ce a făcut diferența: reguli înainte de sezon și control mai bun Recuperarea este pusă pe seama eforturilor coordonate ale guvernelor prin intermediul a cinci organizații regionale de gestionare a pescuitului de ton. Printre măsurile menționate se numără: adoptarea unor „proceduri de gestionare” – reguli convenite de oameni de știință, manageri și pescari înainte de începerea pescuitului; îmbunătățirea monitorizării, controlului și supravegherii (MCS), inclusiv monitorizarea electronică; investiții în formarea științifică și în calitatea datelor. [...]
Blocajul transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz taie din producția globală de îngrășăminte și împinge costurile în sus , cu risc de scăderi rapide ale recoltelor și presiune pe prețurile alimentelor mai târziu în 2026, potrivit Digi24 . În centrul problemei este întreruperea livrărilor de îngrășăminte și a ingredientelor-cheie, pe fondul războiului din Iran și al blocării transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz. Svein Tore Holsether , directorul executiv al Yara, a spus într-un interviu pentru BBC că situația pune în pericol producția globală de alimente și poate declanșa o competiție mai dură pentru acces la hrană. Șoc pe lanțul de aprovizionare: producție mai mică, prețuri mai mari Holsether estimează că, în acest moment, aproximativ „o jumătate de milion de tone” de îngrășăminte pe bază de azot nu mai sunt produse la nivel global din cauza contextului actual. În același timp, prețul îngrășămintelor a crescut cu 80% de la începutul războiului dintre Statele Unite, Israel și Iran, conform informațiilor citate în articol. Un element structural agravează șocul: potrivit Organizației Națiunilor Unite, aproximativ o treime din îngrășămintele mondiale (inclusiv uree, potasiu, amoniac și fosfați) tranzitează în mod normal Strâmtoarea Ormuz. Cu alte cuvinte, o perturbare în această rută se propagă rapid în piața globală. Efectul în agricultură: randamente mai mici și risc de insecuritate alimentară Miza economică se vede direct în productivitatea agricolă. Neutilizarea îngrășămintelor pe bază de azot ar putea reduce randamentele unor culturi cu până la 50% încă din primul sezon, potrivit șefului Yara. El mai arată că impactul se va resimți cel mai rapid în Asia, Asia de Sud-Est, Africa și America Latină, unde ajung o parte importantă din aceste produse. În zonele unde fertilizarea este deja insuficientă, cum sunt mai multe țări din Africa subsahariană, efectele ar putea fi mai severe, cu scăderi semnificative ale producției agricole. Când s-ar putea vedea în prețurile alimentelor Analiștii citați indică un decalaj între lipsa îngrășămintelor și efectul în piața alimentară: în Asia, consecințele nu ar urma să se vadă imediat în prețuri, ci abia la sfârșitul anului, când recoltele care ar fi trebuit plantate în această primăvară vor fi mai mici sau inexistente. Profesorul Paul Teng, expert în securitate alimentară în Singapore, avertizează că unele țări pot avea suficiente îngrășăminte pentru sezonul actual, dar, dacă criza se prelungește, impactul asupra culturilor (precum orezul) ar putea apărea în lunile următoare. Presiune suplimentară pe ferme: costuri în creștere, venituri care nu țin pasul Holsether mai spune că fermierii sunt prinși între costuri mai mari și prețuri ale produselor agricole care nu au crescut suficient pentru a le acoperi, menționând energia, motorina pentru tractoare și îngrășămintele ca principale surse de scumpire. În plan social, Programul Alimentar Mondial al ONU estimează că efectele combinate ale conflictului din Orientul Mijlociu ar putea împinge încă 45 de milioane de oameni în foamete severă în 2026, iar în Asia și Pacific insecuritatea alimentară este așteptată să crească cu 24%, cea mai mare creștere relativă dintre regiuni. [...]
