Știri
Știri din categoria Agricultură
Blocajul transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz taie din producția globală de îngrășăminte și împinge costurile în sus, cu risc de scăderi rapide ale recoltelor și presiune pe prețurile alimentelor mai târziu în 2026, potrivit Digi24.
În centrul problemei este întreruperea livrărilor de îngrășăminte și a ingredientelor-cheie, pe fondul războiului din Iran și al blocării transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz. Svein Tore Holsether, directorul executiv al Yara, a spus într-un interviu pentru BBC că situația pune în pericol producția globală de alimente și poate declanșa o competiție mai dură pentru acces la hrană.
Holsether estimează că, în acest moment, aproximativ „o jumătate de milion de tone” de îngrășăminte pe bază de azot nu mai sunt produse la nivel global din cauza contextului actual. În același timp, prețul îngrășămintelor a crescut cu 80% de la începutul războiului dintre Statele Unite, Israel și Iran, conform informațiilor citate în articol.
Un element structural agravează șocul: potrivit Organizației Națiunilor Unite, aproximativ o treime din îngrășămintele mondiale (inclusiv uree, potasiu, amoniac și fosfați) tranzitează în mod normal Strâmtoarea Ormuz. Cu alte cuvinte, o perturbare în această rută se propagă rapid în piața globală.
Miza economică se vede direct în productivitatea agricolă. Neutilizarea îngrășămintelor pe bază de azot ar putea reduce randamentele unor culturi cu până la 50% încă din primul sezon, potrivit șefului Yara. El mai arată că impactul se va resimți cel mai rapid în Asia, Asia de Sud-Est, Africa și America Latină, unde ajung o parte importantă din aceste produse.
În zonele unde fertilizarea este deja insuficientă, cum sunt mai multe țări din Africa subsahariană, efectele ar putea fi mai severe, cu scăderi semnificative ale producției agricole.
Analiștii citați indică un decalaj între lipsa îngrășămintelor și efectul în piața alimentară: în Asia, consecințele nu ar urma să se vadă imediat în prețuri, ci abia la sfârșitul anului, când recoltele care ar fi trebuit plantate în această primăvară vor fi mai mici sau inexistente.
Profesorul Paul Teng, expert în securitate alimentară în Singapore, avertizează că unele țări pot avea suficiente îngrășăminte pentru sezonul actual, dar, dacă criza se prelungește, impactul asupra culturilor (precum orezul) ar putea apărea în lunile următoare.
Holsether mai spune că fermierii sunt prinși între costuri mai mari și prețuri ale produselor agricole care nu au crescut suficient pentru a le acoperi, menționând energia, motorina pentru tractoare și îngrășămintele ca principale surse de scumpire.
În plan social, Programul Alimentar Mondial al ONU estimează că efectele combinate ale conflictului din Orientul Mijlociu ar putea împinge încă 45 de milioane de oameni în foamete severă în 2026, iar în Asia și Pacific insecuritatea alimentară este așteptată să crească cu 24%, cea mai mare creștere relativă dintre regiuni.
Recomandate
Parlamentul European a votat un cadru care schimbă regulile de acces pe piață pentru plantele obținute prin noile tehnici genomice , introducând două categorii cu obligații diferite și menținând, pentru o parte dintre ele, regimul strict aplicat organismelor modificate genetic (OMG), potrivit Agerpres . Miza economică și operațională este directă: ce tip de semințe pot ajunge mai repede la fermieri și în ce condiții pot fi comercializate în UE. Două categorii, două regimuri de conformare Normele revizuite pentru noile tehnici genomice (NTG) mută accentul reglementării pe „caracteristicile genetice finale” ale plantei, nu pe metoda prin care a fost obținută. NTG-1 : plante cu un număr și tip limitat de modificări, care ar fi putut apărea și prin ameliorare convențională. După confirmarea încadrării, vor fi tratate ca plante convenționale . Totuși, la cererea Parlamentului, plantele modificate pentru rezistență la erbicide sau pentru a produce substanțe insecticide nu pot intra la NTG-1 . NTG-2 : plante cu modificări genetice mai extinse sau mai complexe. Pentru acestea se aplică normele stricte deja în vigoare pentru OMG-uri , inclusiv analiza riscurilor și obligația de autorizare pentru comercializare în UE . Etichetare, trasabilitate și opțiuni naționale Pentru NTG-2 , rămân obligatorii trasabilitatea deplină și etichetarea completă . În plus, statele membre pot restricționa sau interzice cultivarea acestor plante, chiar dacă sunt autorizate la nivelul UE. Pentru NTG-1 , soiurile care conțin sau sunt derivate dintr-o plantă din această categorie vor fi incluse într-o bază de date publică a UE , iar sacii de semințe și materialul de reproducere trebuie etichetate „NTG-1”, astfel încât fermierii să poată decide informat. Producția ecologică: interdicție, cu o excepție tehnică Regulile prevăd că în producția ecologică nu va fi permisă nicio plantă NTG . În același timp, prezența NTG-1 care nu poate fi tehnic evitată nu va fi considerată neconformare. Comisia Europeană urmează să evalueze dacă regulamentul generează sarcini administrative, economice sau practice pentru producătorii ecologici, inclusiv din perspectiva percepției lor și a consumatorilor. Brevete și garanții împotriva concentrării pieței Textul menționează că NTG-urile vor putea fi brevetate , dar nu și trăsăturile sau secvențele care apar în natură ori sunt produse prin mijloace biologice. Eurodeputații au introdus și garanții pentru a evita concentrarea pieței și pentru a susține prețuri abordabile și acces echitabil pentru fermieri, inclusiv păstrarea dreptului de a conserva și replanta semințele . Ce tip de produse sunt deja în discuție În afara UE există deja produse pe piață sau în stadii avansate de dezvoltare, iar regulile se aplică atât plantelor din Europa, cât și celor importate. Exemplele menționate includ grâul cu conținut scăzut de gluten , cartofii rezistenți la agenți patogeni și porumbul tolerant la secetă . Declarație „Este o victorie istorică pentru fermierii europeni și pentru viitorul Europei. Aprobând utilizarea NTG-urilor, am ales inovația, competitivitatea și siguranța alimentară.” — Jessica Polfjard (PPE, Suedia), raportoare, citată de Agerpres În forma prezentată de sursă, articolul nu detaliază calendarul următorilor pași procedurali, însă votul Parlamentului fixează arhitectura de reglementare care va determina, în practică, cât de rapid și în ce condiții pot fi introduse pe piața UE noile soiuri obținute prin NTG. [...]
Riscul unui „Super El Niño” ar putea alimenta scumpiri la cereale în a doua parte din 2026 , pe fondul unor posibile pierderi de producție în mari zone exportatoare și al unei piețe deja tensionate de geopolitică și costuri ridicate, potrivit unei analize publicate de Agrointel . Contextul de pornire este unul fragil: piețele agricole globale sunt sub presiune din cauza războiului din Ucraina , a conflictului din Orientul Mijlociu și a costurilor ridicate, inclusiv la îngrășăminte și combustibili, conform publicației Agrarheute.com (citată de Agrointel). În acest cadru, semnalele privind un posibil episod „Super El Niño” adaugă un risc climatic cu potențial de a amplifica volatilitatea prețurilor. Economistul-șef al FAO, Máximo Torero , avertizează pe LinkedIn că un astfel de fenomen ar putea agrava crizele existente legate de securitatea alimentară, deficitul de apă și fragilitatea lanțurilor de aprovizionare. În paralel, indicatorii climatici invocați în material sugerează că 2026 ar putea aduce unul dintre cele mai puternice episoade El Niño din ultimii 140 de ani. Unde se poate rupe lanțul: producție afectată, ofertă mai mică, prețuri mai sus El Niño are efecte diferite pe regiuni, iar pentru agricultură riscurile se traduc în pierderi de producție sau în costuri mai mari, în funcție de cultură și de momentul sezonului. Materialul indică drept principale canale de risc: perturbarea perioadelor de polenizare la cereale și porumb; inundații și precipitații extreme, cu pierderi totale de producție prin exces de apă și eroziunea solului; secetă prelungită, cu stres hidric sever în regiuni exportatoare. În termeni regionali, Australia și sudul Asiei sunt expuse la secete și valuri de căldură, iar în India este așteptată slăbirea musonului, cu potențial de a afecta însămânțările de grâu. În Africa de Est sunt prognozate precipitații abundente, în timp ce sudul Africii poate suferi din cauza secetei. În America de Sud, pe coasta vestică pot apărea ploi torențiale și inundații, în timp ce Argentina și unele regiuni din Brazilia ar putea avea condiții mai favorabile. Grâu și porumb: piața a început să prețuiască riscul, dar „fereastra” critică e spre toamnă La nivel global, prețul grâului se menține peste nivelul anului trecut, deși în ultima lună a scăzut cu aproximativ 8%, potrivit datelor citate în analiză. De la începutul lui 2026, cotațiile internaționale ale grâului au urcat deja cu aproximativ 20%, pe fondul includerii în preț a riscurilor asociate fenomenului El Niño. Un element de echilibru rămân stocurile globale consistente din anul precedent, care „oferă o anumită protecție pieței”, notează materialul. Totuși, dacă Australia sau India ar avea probleme de producție, presiunea pe prețuri ar putea reveni. Pentru porumb, logica este similară, iar experiențele anterioare arată că efectele unui El Niño puternic se resimt mai ales din a doua parte a anului — de la sfârșitul verii spre toamnă. Concluzia analizei: dacă prognozele se confirmă, prețurile grâului și porumbului ar putea crește semnificativ în a doua jumătate a lui 2026. Soia: volatilitate mare, cu impact indirect în zootehnie Pe lângă cereale, atenția pieței se mută și pe soia, unde mici ajustări ale estimărilor de recoltă din Brazilia pot genera fluctuații importante de preț, potrivit materialului. Brazilia, SUA și Argentina sunt principalii producători, iar riscurile sunt împărțite: sudul Braziliei ar putea beneficia de precipitații suplimentare, în timp ce nordul țării riscă secetă. Un punct sensibil menționat este statul Mato Grosso, una dintre cele mai importante regiuni producătoare de soia din lume. Factorul decisiv indicat în analiză este evoluția precipitațiilor în principalele zone de producție ale Braziliei în intervalul decembrie 2026 – februarie 2027. Pentru Europa, efectele directe ale El Niño sunt descrise ca fiind mai reduse, dar consecințele economice pot veni prin prețuri: scumpirea soiei se transmite, de regulă, după câteva luni, către costurile furajelor proteice, influențând indirect producția de carne de porc, pasăre și lapte. În plus, o recoltă relativ bună în Europa s-ar putea suprapune cu producții mai slabe în alte regiuni, ceea ce ar putea susține prețuri mai mari la cereale. [...]
Întârzierile la plata subvențiilor riscă să blocheze cash-flow-ul fermierilor , deși „toți banii” ar fi disponibili, iar problema ține mai degrabă de coordonare și execuție între instituții, potrivit Agrointel . Ministrul interimar Tanczos Barna a criticat public întârzierile la plățile pentru schemele de dezvoltare rurală și modul în care APIA și AFIR colaborează pentru închiderea campaniei de subvenții 2025. În emisiunea Agrostrategia de pe TVR 1, Tanczos Barna a spus că soluționarea problemelor a fost întârziată de lipsa de coordonare între instituții și de discuții administrative prelungite, în locul unei rezolvări rapide a blocajelor. În același timp, ministrul s-a declarat nemulțumit că, în loc să existe preocupare pentru soluții, funcționarii ar fi fost concentrați pe „pasarea vinei”. „DR-urile nu sunt plătite nici până acum și tot caută soluții APIA cu mai mult sau mai puțin succes. (…) Este inacceptabil din punctul meu de vedere. Dar o să închidem campania de plăți în câteva zile, avem toți banii la dispoziție, atât AFIR cât și APIA au toți banii.” Ce plăți au fost făcute și unde persistă blocajele Ministrul a indicat că, în cursul săptămânii, au fost făcute plăți din AFIR de „vreo 270 de milioane de lei” (luni, 16 iunie), iar plata ANT (Ajutoare Naționale Tranzitorii) ar fi ajuns la „97–98%”. În schimb, plățile pentru „DR-uri” (intervenții/scheme din zona dezvoltării rurale) ar fi rămas restante, cu „doar câteva” astfel de scheme încă în dificultate, conform declarațiilor sale. Tot el a avertizat că apropierea termenului final de plată (menționând un orizont de „două săptămâni”) face ca apariția repetată a problemelor să fie „extrem de frustrantă”. AFIR: întârzieri legate de disponibilul financiar, rezolvate prin ordin comun Tanczos Barna a afirmat că și la AFIR au existat probleme cu plățile și că instituția ar fi rămas în urmă „mai mult decât APIA”, însă cauza ar fi fost „disponibilul financiar” venit de la Ministerul Finanțelor. Potrivit ministrului, situația ar fi fost deblocată printr-un „ordin comun” între Ministerul Finanțelor și Ministerul Agriculturii, iar sumele necesare ar fi acum la dispoziție. De ce contează pentru fermieri și pentru piață Mesajul central al ministrului este că blocajul nu ar fi unul de finanțare, ci de funcționare administrativă între APIA și AFIR. Pentru fermieri, întârzierile la subvenții înseamnă presiune directă pe lichidități, într-un moment în care multe exploatații își calibrează plățile curente și investițiile în funcție de calendarul subvențiilor. În lipsa unor date suplimentare în material despre câți beneficiari sunt afectați sau ce sume mai sunt restante pe „DR-uri”, amploarea exactă a întârzierilor nu poate fi cuantificată doar din informațiile disponibile. [...]
În plină campanie de recoltare , un incendiu la combină sau tractor poate bloca lucrările și amplifica pierderile , iar prevenția ajunge să fie o decizie operațională cu efect direct în costuri, potrivit Antena 3 . Materialul arată că riscul crește în perioadele cu temperaturi ridicate, praf și resturi vegetale, când utilajele funcționează continuu. Un incendiu nu înseamnă doar reparația în sine, ci și indisponibilitatea utilajului exact când „fiecare zi contează”, cu impact asupra întregii activități a fermei. Sursa notează că o combină sau un tractor modern poate valora „zeci sau sute de mii de euro”, ceea ce ridică miza protejării investiției. De ce apar incendiile la utilajele agricole Antena 3 enumeră drept cauze frecvente o combinație de factori tehnici și condiții de exploatare, între care: instalații electrice defecte; acumularea de paie și pleavă în compartimentul motor; supraîncălzirea unor componente; scurgeri de combustibil sau ulei; lipsa întreținerii periodice; defectarea sistemului de evacuare. În timpul recoltării, materialul vegetal uscat se poate strânge rapid în jurul motorului și al evacuării, iar contactul cu suprafețe fierbinți poate declanșa un incendiu „în câteva minute”, conform articolului. Măsuri operaționale: verificări înainte de campanie și curățare zilnică O măsură cu efect direct în reducerea riscului este verificarea tehnică înainte de intrarea în câmp. Specialiștii citați în material recomandă controlul: instalației electrice; conductelor de combustibil; sistemului hidraulic; curelelor și lagărelor; sistemului de evacuare; dispozitivelor parascântei. Separat, curățarea utilajelor este prezentată ca o rutină de siguranță, nu doar de întreținere, pentru că praful, pleava și resturile vegetale sunt „extrem de inflamabile”. Sunt indicate ca zone de curățare zilnică compartimentul motor, zonele din jurul evacuării, transmisiile, lagărele și alte componente unde se acumulează reziduuri. Intervenția rapidă și trecerea la sisteme automate Materialul insistă că „primele minute fac diferența” și recomandă dotarea utilajelor cu stingătoare și echipamente de intervenție rapidă. Totuși, în unele situații incendiul este observat prea târziu sau evoluează prea repede pentru ca intervenția manuală să fie suficientă. În acest context, Antena 3 notează că tot mai mulți fermieri din România investesc în sisteme automate de stingere, dedicate combinelor, tractoarelor și altor utilaje, ca soluție de reducere a riscului în perioadele de utilizare intensă. Concluzia materialului: protecția utilajelor este, practic, protecția continuității activității fermei, iar oprirea unui utilaj în vârf de sezon poate genera costuri mai mari decât investiția în prevenție și protecție. [...]
APIA a virat 46,03 milioane lei pentru serviciile de ameliorare la animale , o tranșă care intră direct în fluxul de numerar al beneficiarilor și confirmă continuarea finanțării de la bugetul de stat pentru acest tip de intervenție, potrivit AGRO TV . Plata a fost făcută miercuri către conturile celor care au solicitat ajutorul de stat în sectorul creșterii animalelor (ameliorare rase), prin cererile de plată aferente serviciilor prestate în luna martie și trimestrul I din 2026. Conform comunicatului APIA citat de publicație, suma plătită este de 46.027.721,69 lei și este asigurată de la bugetul de stat , prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale . Schema de sprijin este acordată în baza OUG nr. 61/2023 , care instituie o schemă de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările și completările ulterioare. [...]
Producția globală de pește și acvacultură a atins niveluri record, dar presiunea pe sustenabilitate crește , pe fondul degradării stocurilor marine și al accesului inegal la aceste alimente, potrivit Economica , care citează date din raportul bienal SOFIA al FAO (via Agerpres ). FAO avertizează că, deși sectorul își consolidează rolul în alimentația unei populații globale în creștere, „asigurarea unei creșteri durabile și echitabile rămâne o provocare semnificativă”. În paralel, organizația își exprimă îngrijorarea privind starea stocurilor piscicole marine: ponderea peștelui recoltat în limite biologic sustenabile a scăzut la 62,4% în 2023, cu 2,1% mai puțin decât în 2021, pe fondul ajustărilor metodologice și al revizuirii criteriilor de sustenabilitate în unele regiuni. Acvacultura, motorul creșterii: volum mare, concentrare în Asia Raportul indică acvacultura drept „principalul motor al creșterii sistemelor alimentare acvatice”, cu o producție de 142 de milioane de tone în 2024, din care 89% este concentrată în Asia. În același timp, sectorul primar al acvaculturii a oferit locuri de muncă pentru 65 de milioane de oameni, ceea ce îi conferă un rol „esențial” în economiile rurale și de coastă. Cei mai mari cinci producători de animale acvatice din apele interioare sunt India, Bangladesh, China, Myanmar și Uganda, care cumulează 51% din total, potrivit raportului. Comerț în creștere și prognoze până în 2034, cu riscuri de distribuție inegală Comerțul cu produse din pescuit și acvacultură a urcat la 186 de miliarde de dolari în 2024 (aprox. 837 miliarde lei), semnalând o cerere globală puternică, care ar putea susține dezvoltarea economică și îmbunătățirea nutriției, arată analiza. FAO estimează că viitoarea creștere a numărului de animale acvatice va fi determinată în principal de acvacultură, cu prognoze de 214 milioane de tone pentru 2034, față de 195 milioane de tone în 2023. Disponibilitatea pe cap de locuitor ar urma să ajungă la 21,9 kilograme la nivel global, față de 21 de kilograme în prezent, însă FAO avertizează că aceasta ar putea scădea dacă ritmul de creștere a populației depășește oferta. Creșterea nu este așteptată să fie uniformă: FAO proiectează cea mai mare rată de creștere a disponibilității alimentelor acvatice de origine animală în Africa (18%), în timp ce, în prezent, disponibilitatea pe cap de locuitor în regiuni precum Africa „rămâne mult sub media globală”. Ce poate frâna trendul: climă, mediu și guvernanță FAO indică drept factori de risc schimbările climatice, degradarea mediului, perturbările economice și schimbările în dinamica politică internațională, care afectează sustenabilitatea și performanța sistemelor alimentare acvatice. Concluzia raportului pune accent pe necesitatea de investiții, guvernanță eficientă și inovare, în lipsa cărora „creșterea va depăși echitatea și sustenabilitatea”. [...]
