Știri
Știri din categoria Agricultură

Ucraina avertizează că va reacționa diplomatic împotriva companiilor și statelor care cumpără cereale pe care le consideră furate din teritoriile ocupate, pe fondul acuzațiilor că Rusia exportă astfel de transporturi către mai multe destinații, potrivit Mediafax.
Ministerul ucrainean de Externe spune că monitorizează mai multe nave cu cereale despre care afirmă că au fost confiscate de Rusia din regiunile ocupate și expediate către cel puțin patru țări. Purtătorul de cuvânt Heorhiy Tykhyi a indicat Turcia, Egipt și Algeria între destinațiile vizate și a susținut că numărul statelor implicate ar putea fi mai mare.
Kievul afirmă că poziția sa nu vizează doar companii din anumite state, ci „orice actor” implicat în ceea ce Ucraina descrie drept comerț ilegal. Potrivit autorităților ucrainene, aceste tranzacții ar contribui indirect la finanțarea efortului de război al Rusiei, în contextul conflictului declanșat după invazia din 2022.
În material sunt menționate două exemple de transporturi:
Președintele Volodimir Zelenski a declarat anterior că a discutat subiectul cu omologul său egiptean, Abdel Fattah el-Sisi, iar Egiptul ar fi transmis că nu va mai accepta cereale provenite din teritoriile ocupate și că este interesat de importuri directe din Ucraina. Totuși, Kievul spune că va solicita explicații autorităților egiptene în legătură cu noile transporturi.
Contextul este sensibil și prin prisma rolului Egiptului pe piața globală: țara este cel mai mare importator de grâu din lume și unul dintre principalii cumpărători de cereale rusești, cu achiziții estimate la aproximativ 7,6 milioane de tone în acest sezon, la un nivel similar cu anul anterior.
În paralel, Vladimir Putin a anunțat că Moscova și Cairo analizează crearea unui hub comun pentru cereale și energie pe teritoriul egiptean. În acest cadru, Rusia caută rute alternative pentru exporturile de materii prime, în condițiile sancțiunilor occidentale impuse după invazia Ucrainei.
Autoritățile de la Kiev spun că vor continua să monitorizeze transporturile și să reacționeze împotriva celor implicați în comerțul cu resurse pe care le consideră furate din teritoriile ocupate.
Recomandate

Blocarea porturilor Odesa riscă să aglomereze din nou Constanța și Dunărea , pentru că rutele alternative ale Ucrainei pot prelua doar aproximativ jumătate din capacitatea exporturilor maritime, ceea ce mută presiunea logistică spre România, potrivit Agronet . Atacurile asupra navelor și infrastructurii au oprit aproape complet intrarea vaselor comerciale în porturile din regiunea Odesa, iar ministrul ucrainean al Agriculturii, Taras Vîsoțkîi, a declarat pentru Reuters că rutele alternative vor ajunge la un nivel operațional stabil cel mai devreme la sfârșitul lunii august 2026. Chiar și atunci, ele ar putea acoperi doar circa 50–55% din volumul gestionat de porturile maritime. Pentru fermierii români, miza este dublă: pe de o parte, reducerea ofertei ucrainene pe piața internațională poate susține cotațiile la grâu, porumb și oleaginoase; pe de altă parte, redirecționarea mărfurilor ucrainene către calea ferată, rutier, Dunăre și Portul Constanța poate scumpi logistica și poate îngreuna exportul recoltei din România, exact în vârful sezonului. Volum mare blocat și costuri mai mari pe rutele terestre Vîsoțkîi estimează că „puțin peste 30 de milioane de tone” de cereale și oleaginoase riscă să nu ajungă la export dacă traficul prin porturile din regiunea Odesa nu este reluat. Ucraina a exportat 34,4 milioane de tone de cereale în sezonul 2025/2026, iar autoritățile evaluează la 43 de milioane de tone excedentul exportabil din sezonul curent. Rutele alternative – cale ferată, transport rutier și Dunăre – ar putea prelua împreună aproximativ 3–3,3 milioane de tone lunar, față de circa 6 milioane de tone pe lună cât pot gestiona porturile ucrainene de la Marea Neagră. În plus, aceste rute adaugă între 45 și 50 de dolari pe tonă la costul suportat de producători (aprox. 205–230 lei/tonă), ceea ce reduce prețul net încasat de fermieri și împinge presiunea spre infrastructura statelor vecine. Ministrul ucrainean afirmă că prețurile interne la cereale și oleaginoase au scăzut, în medie, cu aproximativ 30%, iar pierderile directe ale sectorului agricol ar putea ajunge în 2026 la 1,5–3 miliarde de dolari (aprox. 6,9–13,8 miliarde lei), pe fondul prețurilor mai mici și al blocajelor logistice. De ce România poate deveni „gâtul de sticlă” al exporturilor din regiune Presiunea pe Dunăre și la Constanța apare într-un moment în care capacitatea este deja limitată. Debitul redus obligă operatorii să încarce barjele sub capacitatea normală, iar cantitatea transportată poate scădea cu 30–60%, în funcție de navă și sectorul navigat. Consecința este simplă: pentru același volum sunt necesare mai multe curse, iar concurența crește pentru resursele logistice. În acest context, Agronet amintește că navlul dintre Reni sau Izmail și Constanța ajunsese la aproximativ 28 de dolari pe tonă la 20 iulie 2026 (aprox. 130 lei/tonă), cu circa 7 dolari pe tonă peste nivelul de la începutul lunii. Pe termen scurt, calea ferată este indicată drept principala alternativă, în timp ce Dunărea „nu poate juca un rol major” înainte de octombrie, din cauza nivelurilor scăzute ale apei. Autoritățile ucrainene tratează rutele alternative ca soluție temporară, nu ca înlocuitor pentru porturile Odesa. Suprapunerea fluxurilor cu recolta internă și riscul de blocaj comercial Problema practică pentru România este suprapunerea tranzitului ucrainean peste exporturile proprii, într-o perioadă în care fermierii români au nevoie de acces la transport, depozitare și terminale portuare. Fără programarea volumelor și urmărirea destinației mărfurilor, tranzitul poate genera aglomerare și întârzieri în executarea contractelor locale. Clubul Fermierilor Români a cerut reguli stricte pentru tranzitul cerealelor ucrainene, inclusiv volume autorizate în avans, trasabilitate electronică și corelarea intrării mărfurilor cu existența unei nave pregătite pentru preluare. Solicitările nu sunt, deocamdată, reguli adoptate. Ce urmează: presiune cel puțin încă o lună, chiar și în scenariul optimist Guvernul ucrainean a aprobat la 4 august ajustarea prețurilor minime de export, descrisă drept prima măsură de urgență pentru susținerea fermierilor, însă efectul nu poate compensa lipsa capacității logistice. Chiar dacă navele ar începe imediat să revină în porturile Odesa, ministrul estimează că ar fi necesară cel puțin o lună pentru revenirea la volumele de export de dinaintea blocajului. Până atunci, rutele prin statele vecine – inclusiv România – rămân sub presiune, iar fermierii români pot resimți simultan volatilitatea prețurilor și creșterea costurilor logistice. [...]

Blocajele din Marea Neagră împing cerealele ucrainene spre rute care pot aglomera Constanța și Dunărea , pe fondul unei capacități de export reduse și al unei recolte estimate în creștere, potrivit Agronet . În Ucraina, fermierii recurg la depozite temporare pentru a câștiga timp, însă măsura nu rezolvă problema de fond: ieșirea la export rămâne limitată, iar costurile logistice se adaugă într-un lanț deja tensionat. Depozitarea provizorie îi ajută pe producători să evite vânzarea imediată atunci când silozurile sunt pline sau când transportul către porturi nu ține pasul cu ritmul recoltării. Materialul nu precizează ce tip de structuri sunt folosite, capacitatea lor sau costurile, astfel că impactul asupra calității cerealelor și duratei de păstrare nu poate fi cuantificat. Capacitatea de export prin Marea Neagră, sub presiune Problema centrală este viteza cu care marfa poate fi scoasă din țară. Conform unei analize Agronet citate în articol, capacitatea Ucrainei de a exporta cereale prin Marea Neagră s-ar fi redus cu aproximativ o treime, de la aproape 6 milioane la 4 milioane de tone pe lună, după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii portuare. În aceste condiții, o parte mai mare din volum rămâne mai mult timp la fermieri, în silozuri și în terminale intermediare. Depozitele temporare pot elibera spațiu pentru continuarea recoltatului, dar mută o parte din presiune către ferme, care trebuie să suporte păstrarea, manipularea și transportul ulterior. Articolul mai notează riscurile practice ale stocării pe perioade mai lungi (controlul umidității și temperaturii, protecția față de infiltrații și dăunători, evitarea amestecării loturilor), fără a oferi date despre condițiile tehnice ale depozitelor folosite în Ucraina. O recoltă mai mare poate amplifica blocajele Asociația Ucraineană a Cerealelor și-a ridicat prognoza pentru recolta din 2026 la 84,6 milioane de tone, cu 4,6 milioane de tone peste rezultatul din 2025, iar potențialul de export este estimat la aproape 52 de milioane de tone în sezonul 2026–2027. Realizarea acestui export depinde însă de funcționarea porturilor maritime din regiunea Odesa, potrivit datelor prezentate în articol. Prognoza pe culturi indică: porumb: 32,1 milioane de tone; grâu: 23,7 milioane de tone; floarea-soarelui: 13,3 milioane de tone; orz: 5,5 milioane de tone; soia: 4,6 milioane de tone; rapiță: 3,5 milioane de tone. Pentru fermieri, depozitarea temporară poate amâna vânzarea, dar nu elimină presiunea financiară: întârzierea exportului prelungește perioada până la încasări, în timp ce costurile de păstrare și transport pot reduce prețul net obținut pe tonă. Ce înseamnă pentru România: competiție pe infrastructură Dacă porturile ucrainene rămân restricționate, o parte din cereale poate fi redirecționată către porturile dunărene, transportul feroviar și Portul Constanța . În mod obișnuit, Marea Neagră asigură aproximativ 70% din exporturile Ucrainei, iar blocajele ar putea lăsa până la 32,4 milioane de tone fără o ieșire suficientă către piața externă, potrivit unei analize Agronet privind riscul logistic regional. Pentru România, articolul indică o posibilă creștere a concurenței pentru: barje, vagoane și camioane; spații de depozitare; terminale de transbordare; acces la dane și ferestre de încărcare; capacități de condiționare a cerealelor. Presiunea ar apărea chiar în perioada recoltării, când aceeași infrastructură este folosită intens și de producătorii români, cu potențial de creștere a timpilor de așteptare și a costurilor de transport. Depozitarea câștigă timp, dar nu înlocuiește exportul Amenajarea spațiilor temporare este prezentată ca măsură de adaptare care poate preveni pierderea imediată a recoltei și poate menține marfa disponibilă până la reluarea transportului. Totuși, dacă blocajele persistă, costurile se acumulează, prețurile interne pot scădea, iar producătorii pot ajunge să vândă sub presiune pentru a elibera spațiul înaintea următoarelor culturi. Pentru România, factorii care vor conta în perioada următoare sunt durata perturbărilor din Marea Neagră, nivelul Dunării și capacitatea Portului Constanța de a prelua fluxuri suplimentare fără să blocheze cerealele românești, mai arată analiza. [...]

România încearcă să deschidă un coridor de tranzit prin Turcia pentru exportul de ovine , cu obiectiv imediat pe carcase și, pe termen mediu și lung, pe animale vii, pentru acces mai facil la piețele din Orientul Mijlociu, potrivit AgroInfo . O delegație a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și a Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), condusă de viceprim-ministrul Tánczos Barna , ministru interimar al Agriculturii, a avut consultări la Ankara cu Ministerul Agriculturii și Silviculturii din Turcia. Discuțiile au vizat consolidarea cooperării agroalimentare și, în mod special, facilitarea exportului și tranzitului produselor românești din carne de ovine și al animalelor vii prin teritoriul Turciei. În întâlnirea bilaterală cu ministrul turc İbrahim Yumaklı, partea română a pus accent pe un traseu de tranzit care să permită, în primă fază, transportul carcaselor de ovine, iar ulterior și al animalelor vii, pentru a ajunge mai ușor pe piețele din Orientul Mijlociu. „Pentru România, obiectivul imediat este înlesnirea tranzitului pentru carcase de ovine, iar pe termen mediu și lung a tranzitului animalelor vii, pentru a avea acces pe piețele din Orientul Mijlociu”, a precizat Tánczos Barna. Componenta sanitar-veterinară, decisivă pentru tranzit Un element central al discuțiilor a fost colaborarea sanitar-veterinară, în contextul unor riscuri de boală care pot bloca sau întârzia fluxurile comerciale. Conform declarațiilor ministrului, Turcia s-a confruntat anul trecut cu scrapie, iar România gestionează în prezent pesta micilor rumegătoare , iar cele două părți au discutat despre învățarea din experiența reciprocă și acțiuni comune de prevenire și combatere. După întâlnirea la nivel ministerial, autoritățile sanitar-veterinare din cele două țări au continuat discuțiile tehnice privind condițiile necesare pentru facilitarea tranzitului. Negocierile pentru identificarea soluțiilor urmează să continue și săptămâna viitoare. Ce alte schimburi comerciale au fost discutate Pe lângă ovine, în cadrul întrevederii s-a discutat și despre produse agroalimentare românești de interes pentru piața turcă, în special legume și produse lactate. Totodată, partea turcă și-a manifestat interesul pentru exportul de bovine și carne de vită din România, iar MADR ar urma să sprijine fermierii români în stabilirea de contacte comerciale cu parteneri din Turcia. [...]

Debitul Dunării a coborât la un nou minim istoric, iar staționarea la acest nivel până cel puțin pe 12 august ridică presiunea pe operațiunile de transport fluvial și pe gestionarea resurselor de apă , în condițiile în care autoritățile iau în calcul inclusiv scufundarea controlată a unei barje pentru a menține condiții de navigație, potrivit Economica . Dunărea înregistrează un debit de 1.400 mc/s, iar acest nivel minim ar urma să se mențină „staționar” până cel puțin pe 12 august, a explicat într-un mesaj video Ana-Maria Agiu, purtătoarea de cuvânt a Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR) , informație relatată de Agerpres. La Cernavodă, nivelul este de -218 cm și ar urma să ajungă la -228 cm pe 12 august, adică o scădere de 10 cm. În același timp, ANAR indică faptul că, față de prognoza de luni, ritmul de scădere ar fi mai lent, ceea ce ar însemna „trei-patru zile în plus” pentru menținerea debitelor minime necesare funcționării în siguranță a centralei de la Cernavodă . Din monitorizarea de joi, nivelul Dunării a scăzut în ultima zi cu 2 cm. Măsuri pe Dunăre: barje și evaluări stricte de siguranță Pe componenta operațională, ANAR anunță că a fost finalizată încărcarea ultimei barje și că este luată în calcul scufundarea a cel puțin uneia dintre ele. Instituția precizează însă că astfel de operațiuni sunt evaluate „foarte strict” la fața locului și trebuie să respecte cerințele de siguranță ale manevrelor și ale personalului. Restricții la apă în țară și semne de secare pe râuri Dincolo de Dunăre, ANAR semnalează un regim hidrologic deficitar la nivel național, în special în bazinele Crișanei, Olteniei, Munteniei și Moldovei, iar în Crișana sunt sectoare de râuri cu fenomene de secare și debite sub necesar. Potrivit monitorizării instituției (cu date până la finalul lunii iulie), 80 de localități din 12 județe au restricții de alimentare cu apă în sistem centralizat. Exemplele menționate includ: Neamț – 26 de localități Bihor – 15 localități Bacău – 10 localități Galați – 8 localități Vaslui – 8 localități Maramureș – 7 localități Pentru localitățile fără sisteme centralizate (alimentare din puțuri și fântâni), ANAR indică 61 de localități din trei județe : Botoșani (55), Gorj (3) și Iași (3). Coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri este, în prezent, de 71%, conform aceleiași surse. [...]

Vântul puternic și canicula reduc fereastra de lucru în câmp în dimineața de 7 august, cu risc operațional ridicat în special în Moldova și Crișana , unde intervențiile sensibile (tratamente, intrări pe parcelă, transport) ar trebui amânate sau făcute doar după verificare locală, potrivit Agronet . La nivel național, publicația indică temperaturi maxime pentru fereastra de lucru care urcă spre 31,5–35,5°C, iar prioritatea până la prânz este siguranța operațiunilor. Unde este riscul cel mai mare și ce înseamnă pentru lucrări În Moldova, combinația de cer parțial noros, probabilitate de precipitații și semnal de vânt puternic susține „o abordare restrictivă”, cu recomandarea de a nu porni lucrări în câmp fără confirmare în teren. În Crișana, deși dimineața este senină, riscul regional este descris ca sever, iar „nu există un interval clar pentru tratamente”, pe fondul vântului și temperaturilor ridicate. Și în restul țării, vântul „de urmărit” apare ca factor de risc pentru lucrările de dimineață: Banat, Maramureș, Transilvania, Muntenia, Oltenia și zona montană, în timp ce în Dobrogea și București-Ilfov limita principală devine canicula, care scurtează rapid intervalul util de lucru. Decizii practice: ce se amână și ce se prioritizează Recomandările operaționale sintetizate în buletin vizează, în principal, reducerea expunerii la risc înainte de prânz: Tratamente : amânare în regiunile cu vânt de urmărit, ploi probabile sau temperaturi în creștere; în Muntenia și București-Ilfov pot exista doar intervale locale foarte scurte , care trebuie verificate înainte de aplicare. Recoltare și transport : pornire doar după controlul vântului, umezelii și accesului pe parcelă; în Moldova și Maramureș este indicat un risc operațional mai ridicat . Irigare : prioritară în Banat, Crișana, Muntenia și Oltenia, dar decizia rămâne condiționată de verificarea solului și a culturii. Furaje (lucernă, cosit, balotat) : dimineața nu trebuie tratată ca „fereastră sigură” fără confirmarea uscării reale și a stabilității vremii, mai ales în zonele cu umiditate/instabilitate. La ce să se uite fermierii până la buletinul de la prânz Până la actualizarea de la prânz, Agronet recomandă monitorizarea intensificării vântului, apariției averselor locale și a ritmului de creștere a temperaturii spre reperele de la 11:00–12:00, cu reconfirmarea în teren a stării frunzei, a solului și a accesului înainte de tratamente, recoltare, transport sau lucrări cu utilaje. [...]

Pagubele provocate de ciori în culturile de floarea-soarelui ajung până la 90% , iar fermierii spun că pierderile se traduc direct în mii de lei pe hectar, în condițiile în care metodele de alungare funcționează doar temporar, potrivit Euronews . Problema este semnalată în mai multe județe – Ialomița, Buzău, Dolj și Iași – unde agricultorii reclamă distrugeri masive ale producției, în unele zone chiar în proporție de 90%. Specialiștii citați de publicație spun că situația „nu pare să aibă vreo rezolvare” rapidă, deoarece păsările se adaptează repede la metodele de speriere și revin pe câmp. Impact economic: producții prăbușite și pierderi de cel puțin 2.000 lei/ha Ion Notingăr, fermier din județul Iași, spune că lucrează 320 de hectare de floarea-soarelui, iar în funcție de amplasament parcelele sunt afectate între 30% și 80%. În unele puncte, gradul de dăunare se apropie de 90%. „Dăcă scoatem 200 de kilograme de floarea soarelui la hectar. În condițiile în care, normal, noi trebuia să scoatem 4.000-4.500 la hectar.” Fermierul estimează pierderile și în bani: „Dacă socotim o pierdere de 30 la sută, înseamnă undeva la fiecare hectar cel puțin 2.000 de lei.” Impact operațional: alungarea păsărilor cere prezență permanentă, dar efectul e limitat Fermierii încearcă să alunge ciorile cu zgomot, petarde și „tunuri anti păsări”, însă efectul este de scurtă durată, pentru că păsările pleacă și revin. „În fiecare dimineață, noi suntem nevoiți a ne deplasa cu petarde, cu tun anti păsări din tarla în tarla.” Denis Țopa, profesor universitar la Facultatea de Agricultură (USV Iași) , afirmă că păsările se adaptează imediat, iar „soluția” ar fi prezența omului cât mai des în teren, deoarece ciorile „nu au dușmani naturali” și se sperie în principal de oameni. Același specialist avertizează că și graurii pot produce pagube mari și că, odată ce identifică o sursă bună de hrană, revin constant. Cadru de reglementare: vânătoare permisă din 15 august, cu cotă de 90 de păsări Potrivit informațiilor din material, ciorile vor putea fi vânate în intervalul 15 august – 31 ianuarie, iar cota de vânat este de 90 de păsări. Pentru mulți fermieri, termenul este însă „prea îndepărtat”, în condițiile în care atacurile au loc acum, iar pagubele se acumulează rapid. În lipsa unei soluții eficiente pe termen scurt, agricultorii rămân, practic, cu costuri suplimentare de pază și cu producții diminuate, în timp ce stolurile mari – descrise de fermier ca fiind de „5.000-6.000” de păsări – pot compromite o parcelă într-un interval scurt. [...]