Știri
Știri din categoria Externe

Washingtonul amână relansarea negocierilor de pace pentru Ucraina, pe fondul temerilor că o nouă rundă de diplomație nu ar aduce rezultate și al mutării atenției SUA către războiul cu Iranul, în condițiile în care emisarii lui Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, nu se grăbesc să ajungă la Kiev, potrivit Digi24, care citează Kyiv Independent.
Ezitarea vine după luni de discuții interne despre o posibilă vizită care ar fi fost prima deplasare a celor doi emisari în Ucraina, deși ambii au mers în repetate rânduri la Moscova pentru întâlniri cu Vladimir Putin. Un înalt oficial ucrainean citat de publicația ucraineană spune că au existat promisiuni repetate privind o vizită la Kiev, fără ca acestea să fie respectate.
Președintele Volodimir Zelenski a criticat public această abordare, considerând că vizitele repetate în Rusia, fără o deplasare similară în Ucraina, transmit un semnal politic negativ.
„Este lipsit de respect să vii la Moscova și nu și la Kiev, este pur și simplu lipsit de respect.”
Potrivit unei persoane familiarizate cu discuțiile, vizita ar fi trebuit să funcționeze ca un „declanșator” pentru reluarea diplomației trilaterale Ucraina–Rusia–SUA, într-un moment în care discuțiile sunt practic stagnante. Negocierile ar fi fost înghețate de peste două luni, iar atenția Washingtonului s-a mutat către conflictul cu Iranul și eforturile diplomatice asociate.
Ultima rundă de discuții trilaterale a avut loc pe 16 februarie, iar o întâlnire planificată pentru finalul aceleiași luni a fost amânată cu puțin timp înainte de atacurile americano-israeliene asupra Iranului, mai notează materialul citat.
Două surse citate spun că planul inițial era ca Witkoff și Kushner să meargă mai întâi la Kiev, să se întâlnească cu Zelenski și abia apoi să se deplaseze la Moscova pentru discuții cu Putin. Între timp, mai mulți factori complică o astfel de vizită:
În centrul blocajului rămâne disputa asupra Donbasului: Rusia ar cere retragerea forțelor ucrainene din părțile controlate de Ucraina din regiune ca precondiție pentru un acord, cerere respinsă de Kiev, care susține că înghețarea actualei linii a frontului este singura bază realistă pentru un armistițiu.
Un oficial ucrainean citat afirmă că „nu există încă substanță”, iar un oficial american a declarat pentru Kyiv Independent că vizita rămâne în discuție, dar „nu a fost încă confirmată”.
Deși dialogul Kiev–Washington continuă „prin mai multe canale”, Ucraina caută „noi formate” pentru a revitaliza relația cu SUA, în contextul în care, potrivit unui oficial ucrainean citat, situația din SUA „nu este potrivită” pentru o astfel de vizită, tocmai din cauza războiului din Iran. Vizita emisarilor rămâne, așadar, incertă.
Recomandate

Kievul încearcă să extindă Starlink la lovituri în Rusia, mutând decizia la Musk. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , i-a cerut lui Donald Trump și altor oficiali americani să ajute Ucraina să obțină acordul lui Elon Musk pentru a folosi sistemul de comunicații prin satelit Starlink la ghidarea atacurilor pe teritoriul Rusiei, potrivit Mediafax . Solicitarea vine pe fondul presiunii pentru o utilizare mai extinsă a Starlink, în condițiile în care Zelenski caută alternative care să reducă dependența de sistemele americane de apărare aeriană Patriot, necesare pentru a contracara atacurile constante cu rachete și drone ale Rusiei asupra Ucrainei, potrivit Associated Press (AP), citată de Mediafax. În același context, AP notează că interceptoarele „sunt din ce în ce mai puține”, pe măsură ce războiul SUA și Israel împotriva Iranului continuă, iar Trump ar fi renunțat vineri la un angajament recent de a acorda Ucrainei o licență pentru a produce aceste interceptoare. Zelenski i-ar fi adresat cererea direct lui Trump într-o întâlnire din Biroul Oval, în această săptămână, în timpul unei vizite scurte la Washington, potrivit unei persoane familiarizate cu situația. Ulterior, el le-ar fi spus parlamentarilor, pe Dealul Capitoliului, că dorește ca Starlink să ajute la vizarea atacurilor din interiorul Rusiei, potrivit unei persoane prezente în sală. Trump nu s-a angajat să dea curs solicitării. De ce contează: Starlink, infrastructură privată cu limitări impuse de proprietar Musk le-a permis ucrainenilor să utilizeze Starlink pe propriul teritoriu, inclusiv în regiunile ucrainene ocupate de ruși, însă a restricționat utilizarea sistemului în interiorul Rusiei. În acest cadru, o eventuală extindere ar depinde de acordul proprietarului infrastructurii, SpaceX, compania care deține Starlink. Casa Albă, Ambasada Ucrainei la Washington și oficialii SpaceX nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii privind cererea lui Zelenski, mai arată materialul. Riscurile invocate: amenințări la adresa constelației de sateliți Potrivit AP, acordarea permisiunii pentru o utilizare extinsă a Starlink ar putea veni cu riscuri pentru Musk. Agenția a relatat anterior că două servicii de informații din țări NATO suspectează că Rusia dezvoltă o nouă armă antisatelit, care ar putea viza constelația Starlink cu nori de șrapnel pe orbită. Rusia consideră Starlink o amenințare gravă, iar miile de sateliți pe orbită joasă au fost „esențiali” pentru supraviețuirea Ucrainei în fața invaziei la scară largă începută în februarie 2022, potrivit aceleiași surse. [...]

SUA vor intensifica în următoarele săptămâni eforturile diplomatice pentru reluarea negocierilor de pace între Ucraina și Rusia , pe fondul unui blocaj în care ambele părți își mențin „linii roșii” greu de reconciliat, potrivit Kyiv Post , care îl citează pe secretarul de stat american Marco Rubio . Rubio a declarat la Fox News că Washingtonul va face „un efort concentrat” pentru a vedea dacă discuțiile dintre Kiev și Moscova pot fi repornite, admițând însă că obstacolele diplomatice rămân semnificative. În evaluarea sa, progresul depinde de apropierea pozițiilor celor două părți. „Veți vedea unele eforturi în următoarele săptămâni să vedem dacă putem reporni negocierile între Rusia și Ucraina și să punem capăt acestui război.” Vizită a emisarilor americani la Kiev, după multiple deplasări la Moscova Demersul diplomatic ar urma să fie susținut de o vizită la Kiev, în a doua jumătate a lunii august, a emisarilor americani pentru pace Steve Witkoff și Jared Kushner, prima deplasare a acestora în capitala ucraineană de la preluarea rolurilor de intermediari principali. Președintele Volodîmîr Zelenski a spus, după o întâlnire cu ușile închise cu președintele SUA Donald Trump la Casa Albă, că se așteaptă ca emisarii să ajungă „în următoarele săptămâni”, iar vizita ar putea coincide cu Ziua Independenței Ucrainei, pe 24 august. Potrivit publicației, vizita urmărește să corecteze un dezechilibru în contactele diplomatice ale Washingtonului: Witkoff ar fi călătorit în Rusia de cel puțin opt ori, iar Kushner l-a însoțit o dată, în timp ce niciunul nu a mers la Kiev în acest interval. Ce ar putea intra pe agendă: format de discuții și un posibil armistițiu aerian În Kiev, discuțiile sunt așteptate să includă propuneri pentru reluarea unor negocieri trilaterale și un posibil „armistițiu aerian” care să oprească loviturile asupra infrastructurii civile și energetice, notează Kyiv Post. Zelenski a susținut anterior că emisarii trebuie să vadă direct consecințele războiului pentru a înțelege nevoile militare și de securitate ale Ucrainei. În paralel, inițiativa diplomatică vine în contextul în care legislatorii americani lucrează la avansarea proiectului „Lindsey O. Graham Sanctioning Russia Act of 2026”, iar Kievul consideră întărirea sancțiunilor un instrument necesar pentru a presa Moscova spre negocieri „semnificative”, potrivit aceleiași surse. [...]

Ucraina a interceptat doar una din 27 de rachete balistice rusești, pe fondul lipsei de interceptoare Patriot , ceea ce a amplificat efectele unui atac aerian masiv asupra Kievului, potrivit Kyiv Post . În urma loviturilor, cel puțin nouă persoane au murit și 30 au fost rănite în capitală. Atacul din noaptea de 1 august a inclus, în total, 35 de rachete și 185 de drone de atac de diferite tipuri, a transmis președintele Volodîmîr Zelenski pe Telegram. Deși Kievul a fost ținta principală, au fost raportate lovituri și în regiunile Dnipropetrovsk, Sumî, Harkiv și Poltava. Zelenski a pus incapacitatea de a doborî celelalte 26 de rachete balistice pe seama epuizării stocurilor de interceptoare și a avertizat că acest deficit „încurajează” noi atacuri. El a cerut partenerilor internaționali să grăbească livrările de sisteme antirachetă cu capabilități anti-balistice, pentru a limita pierderile de vieți omenești. Victime și distrugeri în Kiev Administrația Militară a Orașului Kiev a raportat nouă morți și 30 de răniți, inclusiv patru copii. Cele mai mari pierderi au fost în districtul Darnîțkîi, unde serviciile de urgență au indicat șapte decese și 14 răniți; au fost avariate o clădire administrativă și imobile rezidențiale din apropiere, iar într-o piață publică a rămas un crater. În districtul Solomianskîi, două persoane au fost ucise și opt au fost rănite, inclusiv doi copii. O clădire rezidențială cu cinci etaje a fost parțial distrusă și a luat foc, iar echipele de intervenție au evacuat 35 de persoane de la etajele superioare. Impact operațional: avarii în șapte districte și măsuri de urgență Autoritățile au raportat pagube în șapte districte ale orașului, inclusiv din cauza resturilor căzute după interceptări. Au fost afectate: 18 clădiri rezidențiale (blocuri și case); o clinică medicală; un studio de film; supermarketuri; mai multe vehicule, inclusiv ambulanțe; clădirea care găzduiește ambasada Lituaniei. În zonele lovite au fost instalate puncte mobile de control ale poliției, iar anchetatorii documentează pagubele. Bilanțul victimelor ar putea crește, pe măsură ce operațiunile de căutare și degajare continuă. [...]

Reluarea folosirii rachetelor nord-coreene sugerează un nou stoc pentru Rusia , într-un moment în care Moscova își intensifică atacurile asupra Ucrainei, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Două surse sub rezerva anonimatului au declarat că armata rusă ar fi folosit o rachetă nord-coreeană într-un atac lansat în noaptea de miercuri spre joi, în apropierea orașului Krîvîi Rih (Krivoi Rog), în centrul Ucrainei. În atac ar fi fost uciși mai mulți membri ai aceleiași familii. Informația nu este confirmată oficial în material de către forțele aeriene ucrainene, care nu au răspuns imediat unei solicitări de comentarii. De ce contează: semnal despre capacitatea de aprovizionare a Rusiei Deși Rusia a mai folosit în trecut rachete nord-coreene împotriva țintelor ucrainene, una dintre surse a indicat că reluarea utilizării după o pauză îndelungată ar putea însemna că Moscova dispune de un nou stoc de astfel de arme, pe fondul intensificării atacurilor cu rachete. O sursă militară a afirmat că 8 august 2025 a fost ultima dată când Ucraina a confirmat un atac rusesc cu o rachetă nord-coreeană. Context: atacuri cu rachete și drone și presiune pe apărarea aeriană Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Rusia a atacat Ucraina cu zeci de rachete și sute de drone în timpul nopții, iar opt persoane au fost ucise. Zelenski a deplâns lipsa de provizii pentru apărarea aeriană și le-a cerut aliaților să sprijine Kievul. Rusia a început să folosească rachete balistice nord-coreene cu rază scurtă de acțiune KN-23 și KN-24 împotriva Ucrainei spre sfârșitul anului 2023, mai notează Reuters, citat de Agerpres. În același context, Coreea de Nord este prezentată drept un aliat apropiat al Rusiei în conflict, furnizând mii de soldați și milioane de obuze de artilerie, pe lângă rachete. [...]

Ucraina își rafinează campania de drone cu rază lungă împotriva infrastructurii energetice ruse, trecând de la lovituri „în masă” la atacuri tehnice asupra componentelor greu de înlocuit, pe fondul sprijinului de informații din SUA și Franța pentru planificarea rutelor și a țintelor , potrivit Kyiv Post , care citează o analiză Financial Times . Schimbarea de tactică urmărește să țină instalațiile rusești oprite mai mult timp și să crească costul fiecărei lovituri pentru Moscova. Planificatori militari ucraineni, operatori de drone și specialiști din energie au declarat pentru Financial Times că obiectivul nu mai este doar incendierea rafinăriilor sau distrugerea rezervoarelor, ci scoaterea din funcțiune a unor „noduri” critice ale sistemului. Informațiile SUA și Franței: rute, apărare antiaeriană, selecția țintelor Oficiali ucraineni au spus că informațiile furnizate de Statele Unite și Franța au ajutat la cartografierea dispunerii apărării antiaeriene ruse și la identificarea unor rute care permit dronelor să o evite pentru a lovi ținte în adâncimea teritoriului rus. Andriy Zagorodnyuk, fost ministru al apărării și președinte al Center for Defense Strategies, a afirmat că sprijinul de informații american și francez a îmbunătățit selecția țintelor, ajutând echipele ucrainene „să învețe unde să lovească”. El a mai spus că planificatorii ucraineni au construit o hartă detaliată a rețelei energetice a Rusiei pentru a identifica punctele unde o perturbare poate opri segmente mai mari ale sistemului și pentru a viza echipamentele cel mai greu de înlocuit. În paralel, președintele Franței, Emmanuel Macron, a susținut în ianuarie că Franța a devenit principalul furnizor de informații pentru Kiev, înlocuind Washingtonul, fără să detalieze afirmația, notează materialul. De la „a lovi rafinării” la a bloca funcționarea: rolul inginerilor și al analizelor tehnice Doi operatori de drone implicați în lovituri în adâncime au declarat pentru Financial Times că selecția țintelor este ghidată de analize tehnice detaliate, care iau în calcul logistica, traiectoriile de zbor și prioritățile operaționale. Înainte de misiuni, unitățile primesc informări de la ingineri energeticieni și experți din industrie despre componentele indispensabile funcționării rafinăriilor și despre cele care ar necesita cel mai mult timp pentru a fi înlocuite. Un element de avantaj operațional pentru Ucraina, potrivit sursei, este faptul că Rusia și Ucraina au moștenit sisteme energetice similare, proiectate în perioada sovietică, ceea ce oferă inginerilor ucraineni o înțelegere detaliată a proceselor industriale, a configurațiilor de echipamente și a vulnerabilităților din facilitățile rusești. Lovituri repetate înainte de reparații și extinderea campaniei Potrivit operatorilor de drone și unei analize Financial Times bazate pe imagini satelitare, unitățile ucrainene au început să lovească repetat aceleași echipamente critice înainte ca reparațiile să fie finalizate, pentru a împiedica reluarea funcționării. Președintele Volodîmîr Zelenski a declarat, la finalul săptămânii trecute, că a cerut noului comandant-șef numit și ministrului apărării interimar să extindă campania de lovituri în adâncime. Yevhen Khmara, ministrul apărării desemnat, a spus că a lucrat cu noul comandant Mykhailo Drapatyi la planuri pentru a „muta războiul pe teritoriul agresorului cât mai mult posibil”. Robert „Madyar” Brovdi, comandantul Forțelor pentru Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei, a încadrat atacurile asupra rafinăriilor într-o campanie mai largă de slăbire a rețelelor care susțin efortul de război al Rusiei – de la exporturile de petrol care finanțează armata până la rutele logistice. El a mai spus că operațiunile depind și de eliminarea sistematică a apărării antiaeriene, radarului și mijloacelor de război electronic pentru a deschide „coridoare” de zbor pentru drone, adăugând că teritoriul european al Rusiei și zonele ocupate din Ucraina sunt acum în raza de acțiune. [...]

Atacul aerian rusesc a forțat Polonia să-și activeze apărarea aeriană , după ce un obiect neidentificat a fost detectat noaptea în spațiul aerian polonez și ar fi căzut ulterior în estul țării, pe fondul loviturilor cu drone și rachete asupra Ucrainei, soldate cu cel puțin 13 morți, potrivit Digi24 . Incidentul din Polonia ridică miza operațională și de securitate la granița estică a UE și NATO: Comandamentul Operațional al Forțelor Armate Poloneze a anunțat că a identificat locul probabil al prăbușirii obiectului în apropierea satului Tarnawa-Kolonia, în provincia Lublin, însă „resturile” nu au fost încă identificate, iar investigațiile sunt în desfășurare. Informațiile despre atacul din Ucraina sunt relatate de Reuters , iar detaliile privind obiectul și reacția Poloniei sunt preluate și de TVP World . Ce a făcut Polonia: avioane de vânătoare și alertă radar În timpul atacurilor aeriene rusești asupra Ucrainei, Polonia a trimis avioane de vânătoare pentru protejarea spațiului aerian și a ridicat nivelul de pregătire al apărării antiaeriene și al sistemelor radar, măsuri descrise ca preventive de forțele armate poloneze. Potrivit Comandamentului Operațional, obiectul neidentificat a fost detectat în jurul orei locale 3:40, deplasându-se spre vest, apoi a dispărut de pe radar. Armata a trimis un elicopter la ultima poziție cunoscută, iar echipajul a indicat o zonă nelocuită drept posibil loc de impact, lângă Tarnawa-Kolonia. La fața locului au început operațiuni de securizare și investigații. Bilanțul din Ucraina și zonele lovite Atacurile aeriene rusești au ucis cel puțin 13 persoane în Ucraina, inclusiv una la Kiev, iar loviturile s-au extins până la Lviv, în vestul țării. La Kiev, serviciile de urgență au anunțat un mort și doi răniți, iar primarul Vitali Kliciko a spus că au izbucnit incendii în câteva spații nerezidențiale. Alte șase persoane, inclusiv doi copii, au fost ucise în regiunile Dnipropetrovsk și Poltava. În Krivoi Rog, orașul natal al președintelui Volodimir Zelenski, autoritățile locale au raportat șase morți și opt răniți, după un atac descris drept lovitură directă cu o rachetă balistică Iskander-M; printre victime se numără două fete de 5 și 12 ani. În Lviv, oficialii au spus că rachetele au avariat două blocuri și au rănit 15 persoane, iar echipele de salvare încercau să ajungă la oameni blocați sub dărâmături. Context: discuțiile despre apărare antirachetă Atacurile au avut loc în contextul în care Zelenski se întorcea din Statele Unite, unde a declarat că președintele Donald Trump a fost de acord să acorde Ucrainei licențe pentru rachete Patriot (detalii într-un material separat Digi24, aici ). Zelenski a avertizat anterior că este probabil un atac masiv și a legat siguranța populației de disponibilitatea aliaților de a furniza apărare antirachetă. Ce urmează, pe partea poloneză, depinde de identificarea obiectului și de concluziile anchetei militare aflate în curs; până atunci, autoritățile spun că nu au confirmat natura resturilor din zona indicată. [...]