Știri
Știri din categoria Agricultură
UE oprește din 3 septembrie importurile de carne din Brazilia, ridicând un nou obstacol de conformare pentru exportatori, într-o decizie care arată că regulile sanitare europene rămân deasupra facilităților comerciale din acordul UE–Mercosur, potrivit Mediafax.
Un comitet al UE format din experți din statele membre a votat marți interzicerea importurilor de carne din Brazilia începând cu 3 septembrie, motivul invocat fiind utilizarea substanțelor antimicrobiene pentru stimularea creșterii animalelor. Votul ar fi fost unanim, iar Brazilia devine astfel prima țară eliminată de pe lista statelor considerate conforme cu restricțiile UE privind utilizarea antimicrobienelor la animale.
Din 3 septembrie, Brazilia nu va mai putea exporta în Uniunea Europeană o serie de produse de origine animală, inclusiv:
Informația a fost confirmată pentru Euronews de purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Eva Hrncirova, conform materialului citat.
Decizia vine după ce acordul de liber schimb dintre UE și țările Mercosur (inclusiv Brazilia) a intrat provizoriu în vigoare de la 1 mai. În acest context, Comisia Europeană a reiterat că normele UE de siguranță alimentară continuă să se aplice produselor agricole importate din America Latină.
„Acordurile comerciale nu modifică normele noastre. Comisia stabilește standardele sanitare și fitosanitare obligatorii ale Uniunii, iar atât fermierii noștri, cât și exportatorii din țările terțe trebuie să le respecte”, a declarat Hrncirova.
Un diplomat al UE a punctat, tot pentru Euronews, miza de credibilitate și competiție corectă:
„Faptul că Uniunea este capabilă să aplice regulile este esențial pentru încredere, pentru condiții de concurență echitabile și pentru relații bune cu partenerii noștri comerciali”.
Lista țărilor terțe care respectă cerințele UE și pot exporta animale destinate producției de alimente către UE urmează să fie adoptată oficial „în zilele următoare”.
Reluarea importurilor din Brazilia rămâne posibilă, însă condiționată: UE ar putea redeschide piața după ce Brazilia va demonstra respectarea normelor de siguranță. În acel moment, Brazilia ar putea beneficia din nou de facilitățile tarifare aplicabile în cadrul Mercosur, la fel ca celelalte state din bloc.
Recomandate
România riscă o presiune competitivă mai mare pe fermieri dacă importurile din Mercosur intră pe piața UE fără controale și reguli echivalente , au avertizat participanți la o conferință despre „diplomație în agribusiness”, potrivit AGRO TV . Evenimentul, organizat de AgroTV în parteneriat cu Profit.ro la InterContinental Athenee Palace Bucharest, a pus în discuție securitatea alimentară, accesul pe piețele externe și, mai ales, diferențele de standarde între producția din UE și cea din afara Uniunii — un subiect cu impact direct asupra costurilor și competitivității producătorilor locali. Mercosur: miza pentru piața românească este „egalitatea de reguli” Unul dintre punctele centrale ale dezbaterii a fost acordul comercial dintre Uniunea Europeană și țările Mercosur și efectele potențiale asupra pieței din România, în condițiile în care fermierii europeni operează sub reguli mai stricte de producție. Fostul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (în prezent deputat) a cerut controale mai stricte pentru produsele agroalimentare provenite din statele Mercosur, invocând diferențe de reglementare privind utilizarea antibioticelor, hormonilor și a unor pesticide. „Noi nu putem creşte pui cu antibiotic. Noi nu putem creşte vacă de carne utilizând hormonii. Noi nu avem voie să utilizăm în sectorul vegetal din România pesticide din categoria 1. Aceste pesticide sunt utilizate în zona de Mercosur. Am cerut nişte garanţii de bun simţ, pentru că nu sunt împotriva comerţului liber, dar trebuie să ne protejăm.” Barbu a mai susținut și ideea licențierii companiilor care importă produse agroalimentare din zona Mercosur, argumentând că există un risc de „reetichetare” odată ce marfa intră în UE. „Pericolul cel mai mare este că, odată intrate pe teritoriul unui stat din Uniunea Europeană, acel produs devine european.” MADR: standarde stricte în UE, reguli diferite la import Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii , Emil Dumitru, a punctat diferența dintre regulile de producție din piața unică europeană și cele aplicate produselor din afara UE, într-un context în care producătorilor europeni li se cere să crească producția cu resurse mai puține. „Aici discutăm de o piaţă unică europeană care are nişte reguli foarte stricte de producţie şi de nişte produse care nu se supun aceloraşi reguli. Uniunea Europeană vrea să producem mai mult cu mai puţin, lucru care nu se poate face.” Control sanitar și trasabilitate: exemplul Marocului Ambasadorul Marocului la București, Hassan Abouyoub, a vorbit despre rolul controlului sanitar și despre faptul că, în cazul Marocului, responsabilitatea controlului este la plecare, urmată de verificări prin sondaj în UE. „Totul este testat şi controlat în Maroc pentru că trebuie să certificăm produsele. Trebuie să facem totul digital cu Europa şi responsabilitatea controlului este la plecare. Apoi au loc controale prin sondaj în UE, dar nu la aceeași scară.” Cine a participat și când poate fi urmărită conferința Conferința „Diplomație în AGRIBUSINESS. Provocări și oportunități într-un context global în schimbare” a fost moderată de Ovidiu Ghinea și Oana Osman. Printre participanți s-au numărat oficiali, diplomați și reprezentanți ai industriei alimentare, inclusiv: Florin-Ionuț Barbu – deputat Emil Dumitru – secretar de stat MADR Özgür Kıvanç Altan – ambasadorul Republicii Turcia în România Cyrille Schweizer – consilier agricol regional al Ambasadei Franței în România Hassan Abouyoub – ambasadorul Regatului Maroc în România Aurel Popescu – președinte Romalimenta Dorin Cojocaru – președinte al Asociației Patronale Române din Industria Laptelui Pavel Gavril Suian – diplomat, prof. dr. Conferința va putea fi urmărită la AgroTV sâmbătă, de la ora 20:00, conform sursei. [...]
Europa riscă un nou val de scumpiri la alimente în 2027 , pe fondul creșterii prețurilor la gaze naturale, îngrășăminte și combustibil, un lanț de costuri care se transmite lent din energie în agricultură și apoi în prețurile de la raft, potrivit Digi24 . La peste două luni de la începutul războiului din Iran, unele dintre cele mai mari supermarketuri europene spun că, deocamdată, conflictul nu a afectat prețurile produselor. Presiunea ar urma însă să se vadă odată ce scumpirea îngrășămintelor și a combustibilului intră în costurile producției agricole pentru anul viitor, iar efectul final ajunge în prețurile plătite de consumatori. Mecanismul descris este unul în trei pași, fiecare cu întârzieri de săptămâni: gazele naturale sunt folosite la producerea îngrășămintelor, îngrășămintele intră în agricultură, iar agricultura livrează alimentele. David Laborde, șeful Diviziei de Economie Agroalimentară din cadrul FAO, explică faptul că o mare parte din produsele aflate acum pe rafturi au fost realizate cu resurse cumpărate sau contractate înainte ca „criza” să se declanșeze complet. De ce se transmite șocul: gaz, îngrășăminte, apoi producție agricolă Europa își produce îngrășămintele cu azot, dar depinde de importurile de gaze naturale. În contextul crizelor din Golful Persic, scumpirea gazelor se reflectă în costul îngrășămintelor, iar mai departe în costurile fermierilor. După închiderea Strâmtorii Ormuz, prețurile la gazele naturale au crescut cu 59%, iar cele ale îngrășămintelor cu până la 50%, potrivit Politico , citat de Digi24. Europenii ar urma să resimtă mai întâi scumpirea combustibilului, spre finalul verii, în timp ce impactul îngrășămintelor este așteptat mai târziu. Efectul în ferme: mai puțin azot, culturi schimbate, randamente mai mici În această primăvară, mulți fermieri europeni au avut rezerve de îngrășăminte cumpărate înainte de război, iar oficiali ai Comisiei Europene au spus că resursele pentru sezonul curent sunt „asigurate, în mare parte”. Problema, potrivit materialului, este că acest tampon se epuizează, în timp ce îngrășămintele s-au scumpit, iar grâul se vinde la același preț ca înainte de război. În consecință, o parte dintre agricultori reduc cantitatea de azot folosită, iar alții se orientează către plante care necesită mai puține îngrășăminte. Indiferent de soluție, scenariul indicat este același: recolte mai mici în 2027 și, implicit, prețuri mai mari pentru cumpărători. Digi24 dă și exemple de vulnerabilitate ridicată în unele state: Irlanda are o industrie a îngrășămintelor aproape inexistentă, iar 90% din terenurile agricole au nevoie de azot pe durata sezonului; fermierii cumpără, de regulă, îngrășăminte între februarie și septembrie, fără să fi făcut rezerve din timp. Suedia : federația națională a fermelor estimează că războiul din Iran i-a costat deja pe membri 160 de milioane de euro (aprox. 800 milioane lei) , echivalentul a 12% din profituri . Răspunsul UE: plan pe patru direcții, dar fără efect rapid Pentru a răspunde crizei, Comisia Europeană a implementat un pachet de măsuri de urgență în energie pentru reducerea costurilor și a relaxat normele privind ajutoarele de stat, pentru sprijinirea fermierilor. Pe zona îngrășămintelor, comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen , urmează să prezinte pe 19 mai un plan de acțiune construit pe patru piloni: reducerea dependenței de importuri, stimularea producției interne, promovarea alternativelor cu emisii reduse de carbon, sprijin pentru fermieri, astfel încât să folosească mai puține îngrășăminte. Materialul notează însă că efectele pozitive nu se vor vedea în 2027: construirea unei fabrici de îngrășăminte durează între trei și patru ani, iar producția europeană este deja cu 19% sub nivelul din 2019. Presiuni globale care pot amplifica scumpirile Digi24 arată că fermierii americani resimt deja probleme similare, pentru că achiziționează îngrășăminte mai aproape de momentul semănatului și au mai puțin timp pentru provizii: aproximativ 70% spun că nu își permit întreaga cantitate necesară, iar Departamentul Agriculturii din SUA estimează cele mai mici recolte de grâu din 1919 până în prezent. În același timp, China a înăsprit situația prin suspendarea sau restricționarea exporturilor pentru mai multe tipuri de îngrășăminte (fosfatice până în august, amestecuri azot–potasiu din martie și oprirea exporturilor de acid sulfuric din mai). Pe fondul acestor evoluții, Programul Alimentar Mondial al ONU avertizează că încă 45 de milioane de oameni s-ar putea confrunta cu insecuritate alimentară gravă dacă războiul din Iran continuă și în a doua jumătate a anului. [...]
MADR și ANSVSA pregătesc proceduri unitare și sprijin mai rapid pentru fermele de porci și procesatorii de carne, pe fondul presiunilor generate de pesta porcină africană și de costurile administrative din sector, potrivit Agrointel . Întâlnirea de lucru a avut loc marți, 12 mai, la sediul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), cu participarea reprezentanților crescătorilor de porci și ai procesatorilor. Discuțiile au fost coordonate de ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tánczos Barna , alături de președintele ANSVSA, dr. Alexandru Nicolae Bociu, și conducerea instituției. Miza: predictibilitate pentru operatori, fără relaxarea standardelor sanitar-veterinare Pe agenda discuțiilor au fost puse efectele pestei porcine africane (PPA) , nevoia de consolidare a biosecurității și dificultățile economice și administrative reclamate de operatorii din sector. În paralel, au fost abordate teme cu impact direct în piață: utilizarea materiei prime românești, trasabilitatea (urmărirea originii și a traseului produsului), etichetarea corectă și informarea consumatorilor. Un punct central a fost necesitatea unor proceduri „clare, aplicate unitar la nivel național”, astfel încât companiile care folosesc carne provenită din România să poată lucra „în condiții predictibile, sigure și competitive”. Participanții au cerut simplificarea fluxurilor administrative, dar fără diminuarea standardelor sanitar-veterinare și de siguranță alimentară. Ce măsuri au fost discutate În cadrul întâlnirii au fost analizate posibile instrumente de sprijin pentru fermieri și procesatori, între care: mecanisme mai rapide de despăgubire în situații generate de evoluția bolilor; soluții pentru reducerea costurilor aferente testării; clarificări de proceduri privind depozitarea, trasabilitatea și separarea fluxurilor tehnologice. ANSVSA a transmis că rămâne deschisă dialogului tehnic și instituțional, cu obiectivul de a identifica soluții aplicabile care să protejeze sănătatea animalelor și siguranța alimentelor, dar și să susțină producția și procesarea românească. Separat, în aceeași zi, ministrul interimar Tánczos Barna și președintele ANSVSA urmau să aibă întâlniri și cu reprezentanții procesatorilor de lapte și ai crescătorilor de ovine, conform informațiilor publicate. [...]
Târgul de Miere de la Muzeul Satului aduce apicultori din toată țara la București, cu degustări și vânzări, într-un format care poate susține direct veniturile producătorilor locali , potrivit Agerpres . Evenimentul se desfășoară de joi până duminică, iar accesul se face pe baza biletului de intrare în Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti ”. Târgul este organizat în contextul Zilei Internaționale a Albinei (20 mai) și combină componenta comercială – vânzare și degustare de produse apicole – cu una de informare și educație, prin dezbateri și activități pentru public. Componenta economică: vânzare directă și expunere pentru apicultori Pe aleile muzeului vor fi prezenți apicultori veniți din toată țara, care vor oferi spre degustare și vânzare produse apicole. Pentru producători, un astfel de format înseamnă acces la consumatori într-o zonă cu trafic ridicat, fără intermediere, ceea ce poate îmbunătăți marja de vânzare, chiar dacă sursa nu oferă date despre numărul de expozanți sau volumele estimate. Târgul va fi deschis între orele 9:00 și 19:00. Dezbateri și parteneri: apiturism și apiterapie Muzeul Satului arată că ediția din acest an reunește specialiști din țară și din străinătate, alături de Ambasada Republicii Slovenia în România și reprezentanți ai: Asociației Apicultorilor din Slovenia; Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA) ; Institutului de Cercetare - Dezvoltare pentru Apicultură; ANTREC. Joi sunt programate mese rotunde pe teme precum apiturismul (turism legat de apicultură), apiterapia și cooperarea dintre apicultori și terapeuți, inclusiv discuții despre modul în care produsele apicole pot susține sănătatea și imunitatea. Activități pentru public: ateliere și tur tematic Copiii pot participa la ateliere de creație dedicate rolului și importanței albinelor. În plus, vizitatorii interesați de „Drumul Dulce al Mierii” sunt invitați la un ghidaj tematic susținut de muzeograful Vasile Tătaru; turul este gratuit și începe de la intrarea din Șos. Kiseleff nr. 28, Platou „Arhondaric”, precizează muzeul. Duminică, de la ora 14:00, în curtea gospodăriei Cut, la Casa Apicultorului, actorul Nae Alexandru și interpreta de muzică populară Narcisa Băleanu vor prezenta „Povestea Casei Cut”, un moment reluat la fiecare ediție. Înființată de ONU în 2017, Ziua Mondială a Albinelor urmărește să atragă atenția asupra rolului albinelor și al altor polenizatoare și asupra necesității protejării lor; data de 20 mai este legată de Anton Janša, considerat un pionier al apiculturii moderne. [...]
Agroland Business System își extinde producția de ouă printr-o investiție greenfield de 20 mil. euro (aprox. 104 mil. lei), mizând pe venituri anuale suplimentare de 150 mil. lei dintr-o nouă platformă avicolă la Mihăilești, județul Giurgiu, potrivit Ziarul Financiar . Proiectul a primit autorizarea Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD), un pas necesar pentru demararea investiției. Platforma este gândită să adauge o capacitate de aproximativ 600.000 de găini ouătoare și o producție anuală estimată la circa 170 milioane de ouă, după atingerea capacității operaționale integrale. Cum este finanțat proiectul Investiția va fi acoperită din: surse proprii (25%) ; credit de investiții (75%) , garantat de Banca Europeană de Investiții (BEI) . Calendarul de implementare și țintele financiare Faza de implementare este programată să înceapă în T2 2026 , după obținerea autorizațiilor locale de construire și începerea lucrărilor. Finalizarea halelor de producție și a infrastructurii este estimată pentru sfârșitul lui 2027 , iar atingerea capacității integrale de producție este prevăzută pentru 2028 . Conducerea Agroland estimează că, la capacitate integrală, proiectul va aduce: venituri anuale suplimentare de aproximativ 150 mil. lei ; EBITDA de circa 20 mil. lei (EBITDA este un indicator al profitabilității operaționale înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizare). Context: obiectivul de creștere și dimensiunea grupului Obiectivul strategic al Agroland este să opereze un efectiv de 1 milion de găini ouătoare până în 2027 . În 2025, Agroland Business System a raportat cifră de afaceri consolidată de 358 mil. lei (plus 17% față de anul precedent) și profit net de 10,2 mil. lei (plus 34%). Grupul, fondat în 1997 de Horia Cardoș, operează prin trei divizii: Agroland Retail (peste 250 de magazine), Agroland Food și Agroland Agribusiness . [...]
Trei avertizări Cod Galben emise de ANM cresc riscul de pagube în ferme în următoarele două zile, pe fondul vântului puternic, vijeliilor, grindinei și averselor torențiale, potrivit Agrointel . Pentru agricultură, combinația de rafale, precipitații intense și grindină poate însemna pierderi punctuale în câmp și întârzieri în lucrările sezoniere. Administrația Națională de Meteorologie anunță, totodată, o răcire accentuată a vremii, cu lapoviță și ninsoare pe crestele montane. Informarea este valabilă de marți, 12 mai, ora 10:00, până joi, 14 mai, ora 10:00. Scăderea temperaturilor începe din vest și nord-vest, apoi se extinde în restul țării, astfel încât vremea devine mai rece decât în mod obișnuit pentru această perioadă. Unde și când sunt așteptate cele mai mari probleme ANM a emis mai multe atenționări și informări de Cod Galben care vizează aproape toată țara, cu două intervale principale: Cod Galben de vânt (12 mai, ora 22:00 – 13 mai, ora 10:00) pentru Crișana, Banat, Oltenia, vestul, centrul și sudul Munteniei, sudul Dobrogei, vestul Transilvaniei . În Oltenia, vestul și sudul Munteniei și sudul Dobrogei sunt prognozate rafale de 50–70 km/h , iar izolat 80 km/h . Cod Galben de instabilitate (12 mai, ora 10:00 – 12 mai, ora 22:00) pentru Banat, Oltenia, Muntenia, Dobrogea, cea mai mare parte a Transilvaniei și a Moldovei și zona de munte , cu intensificări ale vântului, vijelii, grindină, averse torențiale și descărcări electrice . La vijelii, rafalele pot ajunge la 50–60 km/h , izolat 70–90 km/h . În același interval de instabilitate, cantitățile de apă pot ajunge la 15–20 l/mp , iar izolat 30–40 l/mp , în perioade scurte (1–3 ore) sau prin acumulare. De ce contează pentru agricultură Pentru ferme, avertizările indică un risc ridicat de căderi de grindină și ploi torențiale care pot afecta culturile în vegetație și pot îngreuna accesul utilajelor pe teren. În paralel, vântul cu rafale poate produce pagube locale și poate amplifica efectele furtunilor, mai ales în zonele unde sunt prognozate intensificări puternice. Pe termen scurt, evoluția depinde de actualizările ANM, însă intervalele și zonele vizate sugerează o fereastră de vreme dificilă până cel puțin joi dimineață, 14 mai. [...]
