Știri
Știri din categoria Agricultură
Trei avertizări Cod Galben emise de ANM cresc riscul de pagube în ferme în următoarele două zile, pe fondul vântului puternic, vijeliilor, grindinei și averselor torențiale, potrivit Agrointel. Pentru agricultură, combinația de rafale, precipitații intense și grindină poate însemna pierderi punctuale în câmp și întârzieri în lucrările sezoniere.
Administrația Națională de Meteorologie anunță, totodată, o răcire accentuată a vremii, cu lapoviță și ninsoare pe crestele montane. Informarea este valabilă de marți, 12 mai, ora 10:00, până joi, 14 mai, ora 10:00. Scăderea temperaturilor începe din vest și nord-vest, apoi se extinde în restul țării, astfel încât vremea devine mai rece decât în mod obișnuit pentru această perioadă.
ANM a emis mai multe atenționări și informări de Cod Galben care vizează aproape toată țara, cu două intervale principale:
În același interval de instabilitate, cantitățile de apă pot ajunge la 15–20 l/mp, iar izolat 30–40 l/mp, în perioade scurte (1–3 ore) sau prin acumulare.
Pentru ferme, avertizările indică un risc ridicat de căderi de grindină și ploi torențiale care pot afecta culturile în vegetație și pot îngreuna accesul utilajelor pe teren. În paralel, vântul cu rafale poate produce pagube locale și poate amplifica efectele furtunilor, mai ales în zonele unde sunt prognozate intensificări puternice.
Pe termen scurt, evoluția depinde de actualizările ANM, însă intervalele și zonele vizate sugerează o fereastră de vreme dificilă până cel puțin joi dimineață, 14 mai.
Recomandate
Furtunile anunțate de ANM cresc riscul de pagube în ferme din mai multe regiuni, cu rafale de până la 90 km/h, grindină și cantități mari de apă într-un interval scurt, potrivit Agrointel , care citează avertizările emise de Administrația Națională de Meteorologie (ANM) pentru 3–4 iulie. Vremea severă poate afecta direct lucrările din câmp (recoltare, tratamente, irigații) și infrastructura din ferme, mai ales în zonele vizate de cod portocaliu, unde sunt prognozate vijelii puternice și averse torențiale importante cantitativ. Publicația notează că „vremea rea a făcut deja pagube în ferme”, fără a detalia localizări sau valori ale pierderilor în acest material. Avertizări ANM pentru 3 iulie: cod galben și cod portocaliu Cod galben (3 iulie, 10.00–17.00) – instabilitate atmosferică, averse torențiale, intensificări ale vântului, vijelii, grindină de mici și posibil medii dimensiuni (1–3 cm). Zone: cea mai mare parte a Transilvaniei și Olteniei, Maramureș, vestul/centrul/nordul Munteniei și Carpații Orientali și Meridionali. Rafale de 50–70 km/h, izolat peste 80 km/h. Cantități de apă: 15–25 l/mp, pe arii restrânse peste 30–40 l/mp. Cod portocaliu (3 iulie, 12.00–17.00) – averse torențiale importante cantitativ, vijelii puternice, grindină de medii dimensiuni (1–3 cm), descărcări electrice. Zone: sudul și estul Transilvaniei și Carpații Orientali și Meridionali. Rafale de 70–90 km/h. Cantități de apă: 25–40 l/mp, pe arii restrânse peste 50–60 l/mp. Avertizări ANM pentru seara de 3 iulie și ziua de 4 iulie Cod galben (3 iulie, 17.00 – 4 iulie, 08.00) – instabilitate atmosferică, averse torențiale, intensificări ale vântului, vijelii, grindină (1–3 cm). Zone: sudul și estul Transilvaniei, Muntenia, Dobrogea și cea mai mare parte a Moldovei. Rafale de 50–70 km/h. Cantități de apă: 15–20 l/mp, pe arii restrânse peste 30 l/mp. Cod portocaliu (3 iulie, 17.00–22.00) – averse torențiale importante cantitativ. Zone: Carpații Orientali și Meridionali. Cantități de apă: 25–40 l/mp, izolat peste 50 l/mp. Cod galben (4 iulie, 08.00–23.00) – intensificări ale vântului cu viteze de 50–70 km/h. Zone: Maramureș, cea mai mare parte a Transilvaniei și Moldovei, nord-estul Munteniei și nordul Dobrogei. ANM mai indică, potrivit aceleiași surse, că manifestări de instabilitate atmosferică vor apărea și sâmbătă (4 iulie), local în Muntenia. [...]
Seceta pedologică moderată și puternică persistă în mai multe regiuni și poate pune presiune pe randamentele la grâu și porumb , în condițiile în care ANM indică deficite de umiditate în sol pe suprafețe extinse, potrivit Economica . La grâul de toamnă, aprovizionarea cu apă pe adâncimea de sol 0–100 cm rămâne în limite satisfăcătoare până la optime în Oltenia și Muntenia, cea mai mare parte a Dobrogei și a Moldovei, local în sudul și centrul Transilvaniei, izolat în nord-est și în vestul Banatului, respectiv sud-estul Crișanei. În schimb, în Maramureș și pe suprafețe extinse din Crișana, dar și local în nordul și centrul Transilvaniei, nordul și nord-vestul Banatului, estul și centrul Moldovei și nordul Dobrogei, ANM semnalează secetă pedologică moderată și puternică. În cultura porumbului, rezerva de umiditate pe profilul 0–100 cm este descrisă ca satisfăcătoare până la optimă în cea mai mare parte a Banatului, Olteniei, Munteniei, Dobrogei și Moldovei, precum și local în nord-estul, centrul și sudul Transilvaniei. Totuși, conținutul de apă din sol coboară la valori scăzute și deosebit de scăzute (secetă pedologică moderată, puternică și extremă) în Maramureș și Crișana și, local, în centrul și nord-vestul Transilvaniei, nordul Banatului, nord-estul Munteniei, nordul Dobrogei, sud-estul Moldovei și sudul Olteniei. Efecte în câmp: vegetație accelerată, dar risc de stres în zonele fără apă ANM estimează procese vegetative „normale și chiar intensificate” la culturile de câmp și la speciile pomicole și viticole, pe fondul unui regim termic mai ridicat decât în mod obișnuit, mai ales acolo unde solul are o bună aprovizionare cu apă. În zilele cele mai calde, maximele peste pragurile biologice critice de rezistență ale plantelor (30–32°C) pot accelera acumularea substanței uscate și maturarea la cerealierele de toamnă. În același timp, la culturile prășitoare din zonele afectate de secetă pedologică pot apărea fenomene de stres, precum ofilirea temporară, răsucirea și uscarea parțială a frunzelor, mai ales la amiază. Stadiul culturilor și lucrările agricole: recoltări în derulare, condiții în general favorabile Pe partea de fenologie și lucrări, ANM indică: la orzul de toamnă continuarea recoltării în cea mai mare parte a zonelor, cu posibilitate de finalizare în sud, sud-vest și vest; la grâul de toamnă, maturitate în lapte și ceară (30–100%) și maturitate deplină (10–100%), local fiind posibilă declanșarea recoltării; la rapiță, finalizarea formării boabelor în silicve (80–100%), predominant maturitate deplină (10–100%) și începutul recoltării; la floarea-soarelui, înfrunzire (14–25 frunze), formarea capitulului (10–100%) și înflorire (10–40%); la porumb, predominant înfrunzire (10–20 frunze) și apariția paniculului (10–40%) la hibrizii extratimpurii și timpurii; la sfecla de zahăr, înfrunzire (15–28 frunze) și alungirea axei hipocotile (20–100%); la cartof, creșterea lăstarilor laterali (90–100%), îmbobocire și înflorire (10–100%) și formarea tuberculilor (10–60%); la pomi, creșteri vegetative și coacere, cu recoltări în curs la cireș, vișin și cais unde s-a atins maturitatea tehnologică; la vița-de-vie, înfrunzire și înflorire, iar la soiurile timpurii de masă dezvoltarea intensă a boabelor. În zilele fără precipitații, lucrările în câmp (fertilizări, erbicidări, prașile, tratamente fitosanitare, recoltare) ar urma să se desfășoare, „pe ansamblu”, în condiții favorabile. Prognoza meteo: mai cald decât normal și ploi puține Perioada analizată este caracterizată de o vreme mai caldă decât normal la nivel național, „chiar caniculară” în zonele de câmpie. Temperatura medie diurnă este estimată între 18 și 33°C, cu 1–9°C peste mediile climatologice în majoritatea regiunilor agricole. Maximele ar urma să ajungă la 25–40°C, iar minimele la 10–25°C. Din punct de vedere pluviometric, sunt așteptate ploi locale, izolat sub formă de aversă, reduse cantitativ, cu descărcări electrice și intensificări de scurtă durată ale vântului. [...]
Recoltarea cerealelor din Rusia întârzie cu 1–2 săptămâni , pe fondul vremii nefavorabile și al tensiunilor din aprovizionarea cu combustibil, potrivit Meduza . Întârzierea are o componentă operațională directă: mai puține suprafețe recoltate la început de iulie și livrări de motorină care ajung mai greu în unele regiuni. Datele citate de „Kommersant”, din consultanța Neo, arată că la 1 iulie în Rusia au fost treierate 1,3–1,5 milioane hectare de cereale și leguminoase, adică 3% din suprafața planificată și de trei ori mai puțin decât anul trecut (4,2–4,6 milioane hectare la aceeași dată). De ce s-a decalat calendarul: vremea Directorul general al Institutului pentru Conjunctura Pieței Agricole , Dmitri Rîlko, pune decalajul pe seama condițiilor meteo: în regiunile agricole a fost mai întâi răcoare, apoi au început ploile. Ministerul Agriculturii a indicat aceeași explicație, menționând că în unele regiuni semănatul a început mai târziu din cauza vremii, ceea ce a împins automat și începutul campaniei de recoltare. Riscul suplimentar: combustibil mai greu de găsit și livrări mai lente Albina Koriaghina, partener pentru dezvoltarea afacerilor în Neo, a spus că termenele de recoltare s-ar putea deplasa și din cauza deficitului de combustibil. În unele regiuni, fermierii s-au lovit de lipsa volumelor la licitații și la intermediari, dar și de prelungirea termenelor de livrare pentru comenzi deja agreate. Concret, livrarea combustibilului poate dura acum 5–10 zile, față de intervalul obișnuit de 1–3 zile. Ce spun sursele din piață despre marile companii Două surse ale „Kommersant” din piața agricolă susțin că marile companii nu au, în acest moment, un deficit semnificativ de combustibil pentru combine și alte utilaje, deoarece au stocuri. La nivel general, experții citați spun că marii agricultori sunt acoperiți cu motorină până la finalul lui 2026. În context, Meduza notează că „criza combustibilului” din Rusia a început după lovituri ale forțelor ucrainene asupra rafinăriilor, iar ulterior în aproape toate regiunile au fost introduse diverse restricții la vânzarea de combustibil. [...]
O posibilă fraudă în SNIIA riscă să submineze controlul pestei și exporturile , după ce 75 de oi declarate oficial ucise într-un focar din Tulcea au fost găsite vii într-o exploatație din Cluj, potrivit Agro Business . Cazul pune sub presiune credibilitatea sistemului național de trasabilitate a animalelor și poate avea consecințe economice și sanitar-veterinare. Animalele figurau în Sistemul Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor (SNIIA) ca fiind eliminate în cadrul măsurilor de combatere a unui focar de Pestă a Micilor Rumegătoare din județul Tulcea, însă au fost identificate în viață la sute de kilometri distanță, în județul Cluj. Situația ridică suspiciuni de înregistrare de date false în sistem și de obținere nelegală de despăgubiri, dar și de reintroducere în circuitul zootehnic a unor animale care ar fi trebuit eliminate conform legislației sanitar-veterinare. De ce contează: risc epidemiologic și vulnerabilități în trasabilitate În contextul epidemiei de Pestă a Micilor Rumegătoare, o astfel de practică poate compromite mecanismele de control ale bolii, cu efecte în lanț asupra sectorului. Publicația notează că miza nu este doar una de conformare administrativă, ci și una economică: afectarea credibilității controalelor poate influența exporturile României de animale vii și produse de origine animală. Ancheta ANSVSA și posibile consecințe ANSVSA a anunțat declanșarea unei anchete extinse pentru verificarea lanțului de trasabilitate și identificarea persoanelor implicate. Președintele ANSVSA, dr. Alexandru Nicolae Bociu, a indicat că instituția va aplica sancțiuni administrative, va retrage drepturi de operare în sistem și va sesiza organele de urmărire penală. „Să înregistrezi electronic uciderea unor animale, să primești despăgubiri pentru ele, dar să le ții fizic în viață și să le muți în alt capăt al țării este o tentativă clară de fraudă care sabotează siguranța alimentară și eforturile statului român de a eradica o boală ce împiedică exporturile la nivel național. Vom aplica cele mai dure sancțiuni administrative, vom retrage drepturile de operare în sistem și vom sesiza imediat organele de urmărire penală pentru fals, uz de fals și zădărnicirea combaterii bolilor. Lucrurile nu pot continua astfel.” Autoritatea precizează că animalele au fost izolate și puse sub sechestru sanitar-veterinar, urmând să fie testate și expertizate pentru eliminarea riscurilor epidemiologice. În paralel, inspectorii verifică implicarea operatorilor economici și a medicilor veterinari împuterniciți care au introdus datele în SNIIA, aceștia riscând pierderea dreptului de operare, sancțiuni administrative și răspundere penală, în funcție de concluziile anchetei. ANSVSA mai arată că verificările vor fi extinse la nivel național pentru a identifica eventuale situații similare, iar ancheta în desfășurare va stabili dacă este un incident izolat sau un mecanism fraudulos mai amplu. [...]
Standardizarea „tăițeilor cu ouă” intră în zona de reglementare alimentară , după ce produsul a fost inclus oficial în Registrul Național al Rețetelor Consacrate , ceea ce înseamnă o rețetă și un proces tehnologic definite, la care producătorii se pot raporta pentru atestare, potrivit Antena 3 . Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a anunțat că, începând cu 3 iulie 2026, „tăițeii cu ouă” sunt adăugați în RNRC. În registru sunt, în total, 46 de produse. Ce presupune „rețeta consacrată” și de ce contează pentru piață Conform definiției citate de MADR, o „rețetă consacrată” este un set de cerințe care include lista de materii prime și ingrediente, proporții și proces tehnologic, iar utilizarea rețetei trebuie să fie dovedită ca fiind anterioară anului 1975. În practică, eticheta de „rețetă consacrată” vine cu reguli stricte de fabricație și cu o promisiune de conformitate: ingrediente de calitate superioară și absența „aditivilor ascunși”, conform aceleiași surse. Ce pot atesta producătorii: șase variante și cerințe tehnice MADR arată că producătorii pot atesta șase sortimente, de la tăiței „cu două ouă” până la variante cu „10 ouă pentru fiecare kilogram de făină”. Standardul descris include și cerințe privind comportamentul produsului după fierbere (să își păstreze forma, să fie elastic și să nu se lipească), dar și parametri de proces: cernerea obligatorie a făinii; uscare lentă la temperaturi controlate, între 26 și 36°C; valabilitate de 8 luni, în condiții optime de depozitare. [...]
România împinge la Bruxelles o relaxare a protecției ursului brun , într-un demers care ar putea schimba regulile de gestionare a speciei în statele unde populația este considerată „în stare de conservare favorabilă”, potrivit Agerpres . Vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna , spune că inițiativa are sprijinul a 12 state membre și că procesul „a început cu dreptul”. Tanczos Barna a anunțat, la Forumul Național pentru Viitorul Agriculturii (organizat de Clubul Fermierilor Români), că a cerut experți de la Institutul de Cercetare și de la universitățile din Brașov și Suceava pentru a forma o echipă care să prezinte Comisiei Europene „situația reală” din România. Potrivit acestuia, data deplasării la Bruxelles ar urma să fie agreată „probabil săptămâna viitoare”. Ce cere România: reguli mai flexibile pentru statele cu populații mari Ministrul interimar afirmă că demersul inițiat de România și Slovacia vizează scoaterea ursului brun din categoria speciilor strict protejate și introducerea unor reguli de gestionare mai flexibile, acolo unde specia se află într-o stare de conservare favorabilă. În argumentația sa, Tanczos Barna susține că nu pot fi tratate identic situații foarte diferite între state și că ar trebui lăsată mai multă libertate statelor membre „în interesul apărării vieții omului și a bunurilor”. Ce urmează la nivel european: evaluarea directivelor și prezentarea datelor științifice Demnitarul a precizat că, în prezent, Comisia Europeană evaluează în ce măsură Directivele privind Păsările și Habitatele sunt adaptate realităților actuale, într-un demers denumit „test de stres”, care include și o componentă de consultare publică. În acest context, o echipă de experți din România ar urma să prezinte la Bruxelles rezultatele unui studiu științific privind populația de urși, bazat pe probe genetice, iar datele ar fi solicitate să fie luate în considerare în procesul de adaptare a normelor europene. Datele invocate: estimarea populației și amploarea studiului În material este menționat proiectul „Implementarea Planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România”, finanțat din fonduri europene de peste zece milioane de euro, care arată că România ar avea cea mai numeroasă populație de urși și cea mai mare diversitate genetică a speciei, cu un număr estimat între 10.600 și 12.700 de exemplare. Studiul a fost realizat pe parcursul a trei ani, de 800 de specialiști, care au colectat aproximativ 24.000 de probe la nivel național. [...]
