Știri
Știri din categoria Politică
Disputa politică pe PNRR riscă să blocheze decizii de guvernanță la companiile de stat, după ce Radu Oprea (fost secretar general al Guvernului din partea PSD) a acuzat-o pe Oana Gheorghiu că ar fi contribuit la pierderea a aproximativ 200 de milioane de euro (aprox. 1 miliard lei) din Planul Național de Redresare și Reziliență, potrivit Libertatea.
Miza conflictului este legată de cererea de plată nr. 3 din PNRR și de modul în care România a îndeplinit (sau nu) jaloane asumate față de Comisia Europeană, într-un context în care pierderile și suspendările de fonduri sunt deja cuantificate la nivel european.
Radu Oprea susține că motivarea Comisiei Europene pentru pierderea a circa 200 de milioane de euro ar face trimitere la Decizia 572/2025 și la un comitet „reactivat” și condus de Oana Gheorghiu, despre care afirmă că ar fi „diluat funcțiile principale ale AMEPIP” și ar fi creat o „structură paralelă de guvernanță corporativă”.
În postarea citată de publicație, Oprea afirmă că există „dovezi” și își leagă acuzația de explicațiile Comisiei privind pierderea banilor.
Conflictul Oprea–Gheorghiu a escaladat după un schimb de replici început pe 6 mai, pe fondul unui alt subiect: listarea la bursă a unor companii, inițiată de Executiv. Gheorghiu a răspuns pe 8 mai, afirmând că România a pierdut „sute de milioane de euro” la cererea de plată nr. 3 și că responsabilii ar încerca să-și acopere „incompetența”.
Pe 10 mai, Oprea a contestat o dată menționată de Gheorghiu, spunând că cererea de plată nr. 3 ar fi fost depusă pe 15 decembrie 2023 (nu pe 15 aprilie 2023) și a argumentat că, la acel moment, coordonarea legală a reformei la Secretariatul General al Guvernului ar fi fost în responsabilitatea PNL. Tot el indică și data de 28 mai 2025, când Comisia ar fi suspendat 330 de milioane de euro pentru neîndeplinirea jalonului 440, susținând că atunci conducerea SGG era tot PNL.
Potrivit informațiilor reluate în articol, scandalul mai larg a pornit după ce Comisia Europeană a comunicat Guvernului că România va primi 350 de milioane de euro (aprox. 1,75 miliarde lei) din banii suspendați, dar va pierde aproape 459 de milioane de euro (aprox. 2,3 miliarde lei) pentru neîndeplinirea a patru jaloane din cererea de plată nr. 3.
În același context, ministrul proiectelor europene Dragoș Pîslaru i-a acuzat pe fostul ministru Adrian Câciu și pe fostul premier Marcel Ciolacu că ar fi prezentat drept îndeplinite jaloane care „în realitate, nu erau finalizate”, acuzație respinsă de Câciu, care a contraatacat cu propriile afirmații despre pierderi și responsabilități.
Dincolo de schimbul de acuzații, disputa atinge direct arhitectura de guvernanță corporativă (regulile și instituțiile prin care sunt conduse companiile de stat) și relația cu condiționalitățile PNRR. În practică, astfel de conflicte pot întârzia decizii precum reforme instituționale, numiri, sau proiecte care depind de îndeplinirea jalonelor, cu efect asupra accesului la finanțare europeană.
Publicația nu indică, în materialul citat, o reacție nouă a Oanei Gheorghiu la acuzațiile formulate de Radu Oprea pe 10 mai.
Recomandate
PSD leagă legea salarizării de 700 mil. euro (aprox. 3,5 mld. lei) prinși în buget , iar Sorin Grindeanu susține că adoptarea actului ar trebui tratată ca o prioritate pentru a nu periclita aceste venituri, potrivit News . Declarațiile au fost făcute după ședința conducerii PSD, în contextul discuțiilor despre o posibilă nominalizare a lui Grindeanu pentru funcția de premier. El a spus că a fost mandatat de colegi ca, în cazul în care va fi desemnat, să își formeze echipa „sigur” cu membri PSD, „dar nu există o restricție” din acest punct de vedere. Miza bugetară invocată: 700 mil. euro la venituri, costuri „viitoare” la cheltuieli Grindeanu a argumentat că PSD își dorește aprobarea legii salarizării și a respins calculele care compară direct pierderea de 700 milioane de euro cu un „cost minim” de 8 miliarde (fără a preciza moneda), susținând că acestea ar fi costuri viitoare, în timp ce suma de 700 milioane de euro este deja inclusă la venituri în bugetul pe anul în curs. „Noi ne dorim să aprobăm legea salarizării. Haideți să fim corecți, pentru că vorbim de 700 de milioane de euro, care sunt calculați în acest buget, pe anul acesta, la venituri.” Presiune de calendar pentru PNRR și ținte asumate Liderul PSD a mai spus că, indiferent de guvern, în două luni ar trebui făcute lucruri pe care guvernele anterioare le-au făcut în aproape cinci ani, dacă obiectivul este atragerea unei părți cât mai mari din fondurile prinse în PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). În cazul în care PSD va asigura guvernarea, Grindeanu a indicat că ținta este atingerea cât mai multor obiective din PNRR, iar în acordul politic ar urma să fie incluse și OCDE, SAFE și angajamentele financiare. Întrebat despre liberalii aflați pe lista exclușilor din PNL și o eventuală cooptare, Grindeanu a spus că îi cunoaște pe „aproape toți”, îi consideră „oameni remarcabili”, dar „nu cred că se pune problema în acest moment, în acest fel”. [...]
Acuzațiile privind direcționarea de voturi în interiorul PSD redeschid discuția despre integritatea procesului electoral și despre rolul „consultanților” în decizii politice , după ce primarul Buzăului, Constantin Toma, a descris un mecanism de mobilizare pentru candidatul AUR George Simion la prezidențialele din 2024, potrivit HotNews . Într-un interviu la Recorder, în emisiunea „ Outsider Politic ”, Toma a spus că, înainte de scrutin, lideri PSD ar fi cerut organizațiilor din teritoriu să „aducă voturi” pentru George Simion în primul tur, astfel încât acesta să intre în turul doi cu Marcel Ciolacu. Primarul afirmă că întâlnirea ar fi avut loc la Vila Lac , în cadrul unei ședințe a Consiliului Politic Național, la care ar fi fost chemate 33 de organizații. Ce susține Constantin Toma că s-a decis la Vila Lac Potrivit relatării lui Toma, solicitarea ar fi fost transmisă de Paul Stănescu, în prezența altor lideri ai partidului, inclusiv Sorin Grindeanu, Marian Neacșu, Marcel Ciolacu. Primarul a descris o „temă” dată pe județe și localități, cu ținte de voturi, inclusiv la nivelul primarilor. În același context, Toma a afirmat că ideea ar fi venit „de la consultanți” și a indicat numele sociologului Marius Pieleanu, despre care spune că „așa se vorbește” că ar fi propus strategia, pe baza unor sondaje care ar fi arătat că Ciolacu ar fi avut șanse mai bune într-o finală cu Simion decât cu Elena Lasconi. Reacția lui Marius Pieleanu: „un fake uriaș” Marius Pieleanu a respins acuzațiile și a calificat afirmațiile primarului drept „fake news”, într-o declarație pentru „Știrile Zilei” de la Recorder. „E o mare prostie. Un fake uriaș. Și să-i fie rușine domnului Toma dacă a putut să spună… Om serios, rușine să-i fie!” Context: discuția despre „voturi date” lui Simion și rezultatul din 2024 Subiectul direcționării de voturi către George Simion a mai apărut public și în ianuarie 2025, într-un video postat de Marcel Ciolacu pe TikTok , în care Alfred Simonis îi spune că „toți i-am dat” voturi lui Simion. Ciolacu a susținut ulterior că discuția a fost o glumă, în timp ce purtătorul de cuvânt al PSD, Lucian Romașcanu, a vorbit despre „o înțelegere” a unor simpatizanți, „care s-a dovedit păguboasă”. Alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 au fost anulate, iar Marcel Ciolacu s-a clasat pe locul trei, după Călin Georgescu și Elena Lasconi, în ceea ce HotNews notează drept cel mai slab scor al unui social-democrat în cursa pentru Cotroceni; George Simion a fost pe locul patru. De ce contează acum Relatarea lui Toma, chiar contestată, pune din nou presiune pe PSD într-un moment de tensiune internă, în care primarul Buzăului s-a poziționat public împotriva conducerii și a demisionat din funcțiile de conducere din partid, rămânând însă membru. În lipsa unor probe prezentate în material, acuzațiile rămân la nivel de declarații contradictorii, dar reîncălzesc tema intervențiilor politice în arhitectura competiției electorale și a influenței consultanților în decizii cu miză națională. [...]
Președintele Nicușor Dan le-a cerut partidelor să închidă în două zile negocierile pentru un guvern minoritar pro-occidental , într-un calendar accelerat care ar trebui să ducă rapid la desemnarea premierului și la ieșirea din blocajul politic, potrivit Adevărul . Șeful statului a spus miercuri seară că discuțiile de până acum au conturat deja direcția: o „guvernare pro-occidentală, minoritară”, susținută în Parlament de partide care, cel puțin în această etapă, își asumă sprijinul fără a intra la guvernare. Președintele a insistat că procesul trebuie finalizat rapid, afirmând că speră ca actorii politici „să fie serioși să încheiem cât mai curând”. Termen-limită: vineri, cu „concluziile” la Cotroceni Întrebat când ar putea fi desemnat premierul, Nicușor Dan a indicat un termen scurt pentru clarificarea pozițiilor: „Ar trebui ca mâine să discute ei între ei și vineri să vină la mine cu concluziile.” Întrebat dacă desemnarea ar putea avea loc în weekend, președintele a evitat să avanseze un calendar, rezumând poziția la: „Haideți să vedem ce agreează partidele”. Ce opțiuni sunt pe masă și unde se blochează negocierile Contextul este eșecul învestirii cabinetului Veștea și reluarea consultărilor de la Cotroceni. În acest moment, rămân în discuție două scenarii principale: Guvern minoritar condus de PSD , sprijinit în Parlament de PNL, USR și UDMR; Guvern cu PNL în poziție de forță , cu PSD în rol de susținător extern, variantă care, potrivit materialului, a fost respinsă luni seara de Sorin Grindeanu . Miercuri, 24 iunie, Biroul Permanent Național al PSD s-a reunit online și a decis să îl susțină pe Sorin Grindeanu pentru funcția de premier. Într-o declarație citată, Grindeanu a susținut că PSD își dorește autonomie pe programul de guvernare și a respins „pactul pe funcții”, invocând ca obiective „relansarea economică” și recâștigarea încrederii în clasa politică. Dinspre PNL, europarlamentarul Siegfried Mureșan (vicepreședinte al partidului) a transmis că liberalii ar putea vota un guvern condus de Grindeanu doar în schimbul unor angajamente ferme privind deficitul și reformele, însă PNL ar rămâne în opoziție și ar „monitoriza strict” deciziile viitorului executiv. În paralel, USR a venit cu o propunere de depășire a crizei: ministrul Apărării, Radu Miruță , a vorbit despre o rotație între două formule de guvernare minoritară (una PNL–USR–UDMR și una PSD monocolor). PSD a reacționat dur, acuzând USR că „sabotează” formarea guvernului și calificând ideea „rotativei” drept „un tertip meschin”. De ce contează: presiune pe un acord minim pentru guvernare Calendarul impus de președinte mută presiunea pe partide să livreze rapid un acord funcțional, chiar și în formula unui guvern minoritar, într-un moment în care sprijinul parlamentar pare condiționat de angajamente pe deficit și reforme, iar negocierile sunt tensionate de dispute privind arhitectura guvernării. Următorul reper este întâlnirea de vineri, când partidele ar urma să vină la Cotroceni cu o poziție comună sau, cel puțin, cu concluzii care să permită pasul următor în desemnarea premierului. [...]
USR împinge scenariul unui guvern minoritar PNL–USR–UDMR, dar PSD avertizează că o „rotativă” ar afecta stabilitatea și costurile de finanțare ale statului , potrivit HotNews . Miza imediată este ieșirea din blocajul politic după eșecul învestirii unui guvern și, mai ales, riscul ca prelungirea negocierilor să se traducă în presiune pe ratingul de țară și pe dobânzile la care se împrumută România. Dominic Fritz a publicat miercuri seară o fotografie alături de liderii PNL și UDMR, Ilie Bolojan și Kelemen Hunor, susținând că cele trei formațiuni sunt „hotărâte” să își asume un guvern minoritar în formula PNL–USR–UDMR. În mesajul care însoțește fotografia, Fritz a scris că „modernizarea României nu poate fi amânată încă o generație” și că este nevoie de „un guvern serios” care să continue reformele. (Postarea este pe Facebook, la acest link .) „Rotativa” propusă de USR: guvern minoritar, apoi cabinet PSD În aceeași zi, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță (USR), a spus la Digi24, potrivit Agerpres, că partidul propune o rotație la guvernare între un executiv minoritar PNL–USR–UDMR și un guvern monocolor PSD. Miruță a argumentat că varianta ar încerca să împace constrângeri politice simultane: președintele Nicușor Dan „nu cu AUR”, USR „nu pentru guvern PSD”, iar PNL ar prefera opoziția dacă PSD intră la guvernare. Miruță a mai afirmat că USR nu va vota un guvern PSD și a invocat lipsa „acceptabilității sociale” pentru un executiv condus de social-democrați în acest moment. Pe fondul acestor discuții, HotNews notează că surse politice au indicat că USR a propus, în discuții cu PNL și UDMR, să ceară împreună o „rotativă” în care să înceapă cu guvernarea coaliția minoritară de dreapta, urmând ca ulterior să vină PSD cu un guvern monocolor. Potrivit acelorași surse, PNL și UDMR analizează varianta, iar dacă ar exista un acord, propunerea ar urma să fie dusă direct la președintele Nicușor Dan. Varianta nu ar fi fost discutată cu PSD, conform surselor citate. Contextul imediat este că Biroul Permanent al PSD a decis miercuri, în unanimitate, să îl propună pe Sorin Grindeanu pentru funcția de premier și să formeze o echipă de negociere pentru un acord politic cu celelalte partide parlamentare. Decizia a venit la două zile după respingerea în Parlament a guvernului propus de liberalul Adrian Veștea, desemnat premier de Nicușor Dan fără consultarea PNL. PSD: stabilitatea guvernamentală e legată de rating și de dobânzile statului PSD a respins public scenariul „rotativei”, printr-un comunicat de presă, și a acuzat USR că „subminează” acordul politic premergător desemnării premierului. Social-democrații susțin că România nu își poate permite, în următoarele șase luni, un guvern minoritar PNL–USR–UDMR condus de un premier de dreapta, urmat de un guvern monocolor PSD. În comunicat, PSD leagă explicit stabilitatea și predictibilitatea guvernamentală de condițiile de finanțare ale statului: „Este absolută nevoie de stabilitate și predictibilitate guvernamentală pentru menținerea ratingului de țară și a costurilor de finanțare ale statului român.” PSD mai afirmă că „pretențiile” USR mențin criza politică „cu efecte importante în plan economic și social” și cere USR „să înceteze sabotarea” formării rapide a unui guvern funcțional. În același text, social-democrații susțin că participă „cu bună credință” la discuțiile pentru un acord politic și că au dat mandat președintelui partidului să formeze guvernul, dacă va fi nominalizat de președintele României. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul pas depinde de decizia PNL și UDMR privind varianta „rotativei” și de modul în care ar fi prezentată președintelui Nicușor Dan. În paralel, poziția PSD indică faptul că o formulă cu guvern minoritar și schimbare programată a executivului rămâne, cel puțin deocamdată, un punct de conflict, cu argumentul central al social-democraților legat de stabilitate, rating și costurile de împrumut ale României. [...]
Criticile ministrului Dragoș Pîslaru la adresa „liniilor roșii” invocate de PSD riscă să rigidizeze negocierile pentru formarea guvernului , într-un moment în care, potrivit Mediafax , se conturează două scenarii de guvernare și o posibilă soluție minoritară. Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a declarat miercuri pentru G4Media că poziția PSD în negocieri este „prea restrictivă” și că partidul ar pune „condiții limitative” în discuțiile despre formarea Executivului. În acest context, el a ironizat faptul că PSD ar adopta acum „linii roșii”, după ce ar fi criticat anterior „inflexibilitatea și rigiditatea” premierului Ilie Bolojan. „Ideea pe care PSD-ul a pus-o acum, că ei nu se joacă de lucrurile acestea, este extrem de limitativă pe de-o parte și nu cred că sunt în măsură să pună condiții.” Două opțiuni de guvernare, cu PSD în centru În declarațiile citate, Pîslaru a indicat că discuțiile se poartă în jurul a două variante, pe care le consideră „legitime și posibile”: un guvern PSD „monocolor”; un guvern minoritar PNL–USR–UDMR, susținut de PSD. Ministrul a mai spus că, în final, acceptarea unui vot în Parlament din partea celeilalte tabere este „inevitabilă” în procesul politic. Ce urmează în negocieri: rolul președintelui și ideea unui acord politic Pîslaru a afirmat că președintele României, Nicușor Dan , „a anunțat foarte clar” că se uită la o soluție minoritară și așteaptă de la partide o propunere. În viziunea sa, următorul pas nu ar fi o negociere directă „în cameră între partide”, ci informarea președintelui că există o soluție pentru fiecare dintre cele două posibilități. El a mai indicat că responsabilitatea ar reveni în mare măsură președintelui să decidă „cine are și legitimitatea morală și profesionalismul” și că ar trebui să se ajungă ulterior la un „acord politic” care să includă o condiționare reciprocă pe o perioadă de timp, inclusiv în raport cu moțiuni potențiale și agenda de guvernare. [...]
România își leagă agenda de apărare de negocierile pentru bugetul UE , iar președintele Nicușor Dan merge joi, 25 iunie, la Summitul Flancului Estic din Gdansk (Polonia) cu un mesaj centrat pe finanțare și coordonare regională, potrivit Mediafax . Reuniunea, aflată la a doua ediție și cunoscută și ca „Formatul Helsinki”, aduce la aceeași masă lideri din state aflate în proximitatea granițelor cu Rusia, cu discuții despre întărirea apărării europene și cooperarea între țările UE pentru răspunsuri mai eficiente la riscurile de securitate, conform Administrației Prezidențiale. Ce urmărește România: mai mulți bani pentru apărare în bugetul UE În cadrul summitului, Nicușor Dan urmează să propună o coordonare între statele participante în negocierile privind viitorul buget multianual al Uniunii Europene, astfel încât să fie alocate mai multe fonduri pentru apărare și securitate. Administrația Prezidențială indică faptul că aceste investiții ar urma să sprijine inclusiv infrastructura cu dublă utilizare (civilă și militară), necesară pentru mobilitatea militară în Europa. Temele de pe agendă: Readiness 2030, industrie de apărare, SAFE Pe agenda discuțiilor sunt menționate: aplicarea Planului „Readiness 2030”; creșterea capacităților de apărare ale Uniunii Europene; sprijinirea industriei europene de apărare. Președintele României va prezenta măsurile luate de România pentru întărirea capacităților de apărare și descurajare și va vorbi despre participarea țării la programul european SAFE și la Proiectele de Interes Comun din domeniul Apărării Europene (EDPCI). Marea Neagră și „Eastern Flank Watch” Șeful statului îi va informa pe liderii europeni despre stadiul Hub-ului de Securitate de la Marea Neagră și despre propunerea României de a include un nou pilon în proiectul „Eastern Flank Watch”. În perspectiva Summitului NATO de la Ankara, România și celelalte state UE de pe Flancul Estic susțin o cooperare mai bună între UE și NATO, alături de consolidarea relației transatlantice, potrivit aceleiași surse. Cine participă și programul zilei Summitul este găzduit de premierul Poloniei, Donald Tusk . La reuniune sunt menționați președintele Lituaniei și prim-miniștrii Suediei, Finlandei, Estoniei și Letoniei. Joi, de la ora 15:00, Nicușor Dan este programat la declarații de presă comune, iar de la ora 16:30 are o întâlnire cu Lech Wałęsa, la Centrul European Solidaritatea din Gdansk. Prima întâlnire a acestui format a avut loc în Finlanda, în decembrie 2025. [...]
