Știri
Știri din categoria Agricultură
România riscă o presiune competitivă mai mare pe fermieri dacă importurile din Mercosur intră pe piața UE fără controale și reguli echivalente, au avertizat participanți la o conferință despre „diplomație în agribusiness”, potrivit AGRO TV.
Evenimentul, organizat de AgroTV în parteneriat cu Profit.ro la InterContinental Athenee Palace Bucharest, a pus în discuție securitatea alimentară, accesul pe piețele externe și, mai ales, diferențele de standarde între producția din UE și cea din afara Uniunii — un subiect cu impact direct asupra costurilor și competitivității producătorilor locali.
Unul dintre punctele centrale ale dezbaterii a fost acordul comercial dintre Uniunea Europeană și țările Mercosur și efectele potențiale asupra pieței din România, în condițiile în care fermierii europeni operează sub reguli mai stricte de producție.
Fostul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (în prezent deputat) a cerut controale mai stricte pentru produsele agroalimentare provenite din statele Mercosur, invocând diferențe de reglementare privind utilizarea antibioticelor, hormonilor și a unor pesticide.
„Noi nu putem creşte pui cu antibiotic. Noi nu putem creşte vacă de carne utilizând hormonii. Noi nu avem voie să utilizăm în sectorul vegetal din România pesticide din categoria 1. Aceste pesticide sunt utilizate în zona de Mercosur. Am cerut nişte garanţii de bun simţ, pentru că nu sunt împotriva comerţului liber, dar trebuie să ne protejăm.”
Barbu a mai susținut și ideea licențierii companiilor care importă produse agroalimentare din zona Mercosur, argumentând că există un risc de „reetichetare” odată ce marfa intră în UE.
„Pericolul cel mai mare este că, odată intrate pe teritoriul unui stat din Uniunea Europeană, acel produs devine european.”
Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Emil Dumitru, a punctat diferența dintre regulile de producție din piața unică europeană și cele aplicate produselor din afara UE, într-un context în care producătorilor europeni li se cere să crească producția cu resurse mai puține.
„Aici discutăm de o piaţă unică europeană care are nişte reguli foarte stricte de producţie şi de nişte produse care nu se supun aceloraşi reguli. Uniunea Europeană vrea să producem mai mult cu mai puţin, lucru care nu se poate face.”
Ambasadorul Marocului la București, Hassan Abouyoub, a vorbit despre rolul controlului sanitar și despre faptul că, în cazul Marocului, responsabilitatea controlului este la plecare, urmată de verificări prin sondaj în UE.
„Totul este testat şi controlat în Maroc pentru că trebuie să certificăm produsele. Trebuie să facem totul digital cu Europa şi responsabilitatea controlului este la plecare. Apoi au loc controale prin sondaj în UE, dar nu la aceeași scară.”
Conferința „Diplomație în AGRIBUSINESS. Provocări și oportunități într-un context global în schimbare” a fost moderată de Ovidiu Ghinea și Oana Osman. Printre participanți s-au numărat oficiali, diplomați și reprezentanți ai industriei alimentare, inclusiv:
Conferința va putea fi urmărită la AgroTV sâmbătă, de la ora 20:00, conform sursei.
Recomandate
Accesul produselor agroalimentare pe piața unică a UE ar trebui condiționat de respectarea acelorași norme de producție , pentru a evita concurența neloială și distorsiuni de cost în lanțul alimentar, a declarat Emil Dumitru , secretar de stat în Ministerul Agriculturii, potrivit Profit . Oficialul a spus că „Europa trebuie să se hotărască” în privința regulilor comune: dacă piața unică funcționează cu standarde stricte pentru producătorii europeni, atunci și produsele care intră pe această piață ar trebui să fie supuse acelorași cerințe. Mercosur , văzut prin prisma regulilor pieței unice Emil Dumitru a susținut că discuția despre Mercosur nu ar trebui tratată ca un „acord” clasic, ci ca o problemă de funcționare a pieței unice europene, unde regulile de producție sunt stricte, în timp ce unele produse din afara UE nu s-ar supune acelorași reguli. Presiune bugetară și ținte de producție „mai mult cu mai puțin” În același context, secretarul de stat a afirmat că Uniunea Europeană își propune „să producem mai mult cu mai puțin”, obiectiv pe care l-a descris ca dificil de atins. El a invocat și o reducere a bugetului UE, de la 385 miliarde euro la 284 miliarde euro, menționând totodată că României îi sunt alocate 16,47 miliarde euro în cadrul financiar multianual. Declarațiile au fost făcute la conferința „Diplomație în agribusiness. Provocări și oportunități într-un context global în schimbare”, organizată de AgroTV, în parteneriat cu Profit.ro. [...]
Aplicarea condiționalității sociale poate tăia din subvențiile APIA ale oierilor , iar sectorul cere reguli de muncă adaptate specificului din stână, potrivit AGRO TV . Discuția a avut loc la conferința „Diplomație în AGRIBUSINESS. Provocări și oportunități într-un context global în schimbare”, organizată de AGRO TV în parteneriat cu Profit.ro. Condiționalitatea socială este o regulă introdusă în actuala Politică Agricolă Comună , relevantă pentru fermierii care încasează plăți directe și anumite plăți din intervențiile de dezvoltare rurală. În România, sistemul de sancțiuni administrative aferent a fost aprobat prin Ordinul MADR nr. 140/2026 , care prevede obligații privind încadrarea în muncă și regulile de sănătate și securitate în muncă; APIA poate reduce plățile dacă sunt constatate neconformități. De ce spun oierii că regulile sunt greu de aplicat în teren Reprezentanții sectorului susțin că activitatea din zootehnie, mai ales în cazul animalelor aflate pe pășune, nu se potrivește cu tiparul clasic de lucru „opt ore pe zi”, pentru că ritmul este dictat de sezon, vreme și comportamentul animalelor. Vonica Maniu, președintele Uniunii Oierilor din România, a cerut adaptarea regulilor de control la specificul muncii din stână. „Dacă acele animale sunt pe pășune, ele au un specific și un program. Vara, ele mai mult pășunează noaptea. Nu putem veni cu reguli ITM aplicabile în orice alt domeniu de activitate, nu sunt 8 ore de muncă și trebuie să ne pliem un pic ca să susținem acest sector.” În acest context, oierii solicită o formulă juridică adaptată pentru lucrătorii folosiți în stâne, astfel încât fermierii să poată respecta legislația muncii fără riscul de a pierde subvențiile din cauza unor cerințe considerate dificil de aplicat. Soluția discutată la MADR și ce urmează Secretarul de stat din MADR, Emil Dumitru, a spus că ministerul a analizat o variantă de lucru: un mecanism cu timbre aplicate pe carnete ale zilierilor, pentru evidențierea activității și încadrarea legală a acesteia. El a indicat că subiectul ar urma să aibă un parcurs în Parlament. „Singura soluție juridică pe care noi am dezbătut-o la minister, urmează să vedem care este deznodământul în Parlament, este să facem cumva un mecanism în care cumpărați niște bonuri cu valoare, timbre pe care să le aplicați pe niște carnete ale unor zilieri, ca să respectați chestiunea aceasta.” Tot el a precizat că, în primul an de implementare, „n-au fost probleme la APIA”. Impactul financiar: reduceri de la 3% în sus Miza este directă pentru încasările fermierilor: sancțiunile pentru nerespectarea condiționalității sociale pot diminua subvențiile. Ca regulă generală, reducerea este de 3% din cuantumul total al plăților, însă procentele pot crește în funcție de gravitate, amploare, persistență, repetarea abaterii sau caracterul deliberat al neconformității. [...]
Industria alimentară și agricultura cer reducerea taxării muncii, pe fondul costurilor cu salariile – președintele Federației Romalimenta, Aurel Popescu , spune că nivelul actual al taxelor pe salarii apasă suplimentar companiile din sector și limitează capacitatea acestora de a plăti mai bine, potrivit Profit . Declarațiile au fost făcute la conferința „Diplomație în agribusiness. Provocări și oportunități într-un context global în schimbare”, organizată de AgroTV, în parteneriat cu Profit.ro. Popescu a susținut că, în agricultură și în industria alimentară, „salarizarea este proastă”, iar taxarea ridicată a muncii în România face dificilă păstrarea angajaților. Ce s-a schimbat pentru companii: dispariția facilităților fiscale Președintele Romalimenta a indicat drept exemplu eliminarea facilităților privind impozitul pe venit pentru agricultori și procesatori. În lipsa acestui avantaj, companiile ar fi ajuns să suporte ele costul suplimentar pentru a nu pierde personalul. „Am avut acel avantaj cu impozitele pe venit pentru agricultori și pentru procesatori, care s-au tăiat și atunci noi am fost nevoiți să plătim noi pentru ei impozitele, că altfel ne plecau salariații.” În logica prezentată de reprezentantul industriei, această ajustare a crescut costurile cu forța de muncă într-un sector care, oricum, are dificultăți în a atrage oameni fără salarii mai competitive. Miza: taxarea muncii și presiunea pe salarii Popescu a cerut ca viitorul guvern să reducă nivelul taxelor, argumentând că „salarizarea este foarte mult taxată” și că, fără o intervenție, companiile rămân prinse între nevoia de a crește salariile și costurile totale ridicate generate de fiscalitate. În absența unor detalii suplimentare în material despre măsuri concrete sau un calendar, rămâne de văzut dacă solicitarea industriei va fi preluată în agenda noului executiv și în ce formă. [...]
Florin Barbu condiționează intrarea produselor din Mercosur de testare în laboratoare din România , o poziție care, dacă ar deveni politică publică, ar adăuga un filtru național peste fluxurile de import din UE și ar putea schimba costurile și timpii de aprovizionare pentru comercianți și procesatori, potrivit Profit . Fostul ministru al Agriculturii a spus că, dacă va reveni la conducerea ministerului, „niciun produs din zona Mercosur nu va mai intra” în România „până când nu va fi verificat în laboratoarele din țara noastră”, chiar și în situația în care achiziția ar fi făcută intracomunitar (adică printr-un alt stat membru UE). Context: acordul UE–Mercosur a intrat în aplicare provizorie de la 1 mai Acordul comercial provizoriu dintre Uniunea Europeană și țările Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay) se aplică provizoriu de la 1 mai, urmând să intre pe deplin în vigoare după ce Parlamentul European își va da avizul. Legislativul european așteaptă, conform informațiilor din articol, un aviz de la Curtea Europeană de Justiție. Ce schimbare de reglementare cere România, în viziunea lui Barbu Barbu a indicat că România a solicitat posibilitatea ca fiecare stat membru să poată „licenția” societățile care importă din zona Mercosur. Argumentul său este legat de riscul ca anumite companii să fie agreate la nivelul Comisiei Europene pentru a aduce produse, iar apoi, odată intrate pe teritoriul unui stat UE, „acel produs devine european” și poate circula liber pe piața unică. Declarațiile au fost făcute la conferința „Diplomație în agribusiness. Provocări și oportunități într-un context global în schimbare”, organizată de AgroTV, în parteneriat cu Profit.ro. [...]
APIA accelerează depunerea cererilor unice, cu peste 426.000 de solicitări deja înregistrate , într-un efort operațional care vizează ca subvențiile pe hectar și pe cap de animal să ajungă la timp în conturile fermierilor, potrivit AgroInfo . Directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea , spune că instituția lucrează „în foc continuu” pentru preluarea cererilor unice de plată aferente acestui an, inclusiv în weekend. Mesajul este transmis pe fondul presiunii publice legate de ritmul de lucru și de așteptările fermierilor privind încasarea sprijinului. „De Ziua Europei , chiar dacă există voci care aleg să vorbească fără să cunoască realitatea, la APIA se muncește și astăzi, în weekend, pentru ca fermierii români să beneficieze la timp de sprijinul european care li se cuvine.” Unde este campania, în cifre Conform datelor prezentate de șeful APIA, sâmbătă (10 mai 2026) au fost înregistrate: 1.120 cereri depuse 12.680 ha declarate La nivelul întregii campanii, „până în prezent”, totalurile comunicate sunt: 426.246 cereri depuse 2.980.064 ha declarate De ce contează pentru fermieri Ritmul de preluare a cererilor este relevant operațional: fără cereri depuse și procesate, plățile APIA (pe hectar și pe cap de animal) nu pot fi autorizate și virate către beneficiari. În mesajul său, Adrian Pintea le mulțumește angajaților APIA care lucrează inclusiv în weekend și susține că instituția funcționează cu „seriozitate” și „responsabilitate”. Articolul nu oferă un calendar de plăți sau termene concrete pentru intrarea banilor în conturi; informațiile se limitează la stadiul depunerii cererilor și la mesajul conducerii APIA privind continuitatea activității. [...]
DNA a extins urmărirea penală într-un dosar care vizează o pagubă de 148.542 lei la bugetul MADR , după ce Adrian Pintea, director general al APIA, a fost pus sub acuzare pentru instigare la abuz în serviciu, potrivit AGRO TV . Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (Serviciul teritorial Suceava) arată că au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și, la 7 și 8 mai 2026, extinderea acesteia față de doi inculpați: Adrian Pintea (la data faptei secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale) și Romeo Șoldea (la data faptei director general al Autorității Naționale Fitosanitare – ANF). În cazul lui Pintea, acuzația este de instigare la abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru altul, în formă continuată (două acte materiale), iar în cazul lui Șoldea, abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru altul, tot în formă continuată (două acte materiale). Ce descriu procurorii: transfer și mutare „presupus nelegală” Potrivit DNA, în 3 decembrie 2024, Pintea ar fi determinat conducerea ANF să facă demersuri pentru transferul „unui cunoscut”, prin încălcarea unor dispoziții legale. Persoana ar fi fost transferată de la Camera Deputaților – Departamentul Secretariatului Tehnic – Registratură și Arhivă la ANF, pe o funcție publică de consilier superior în Biroul Relații Publice Internaționale, cu atribuții de secretariat. Ulterior, ar fi urmat mutarea definitivă a acesteia, „cu tot cu funcție”, la Oficiul Județean Fitosanitar (OJF) Botoșani, în localitatea de domiciliu. DNA susține că, în prima fază, transferul ar fi fost aprobat într-un termen scurt, deși ar fi fost încălcate prevederi din Codul administrativ care impuneau publicarea unui anunț cu cel puțin 30 de zile înainte de verificarea competențelor profesionale pentru funcția respectivă; transferul s-ar fi realizat în 7 zile de la cererea formulată la 3 decembrie 2024. În a doua etapă, procurorii afirmă că mutarea la OJF Botoșani, cu începere din 16 decembrie 2024, s-ar fi făcut printr-o decizie „presupus nelegală”, cu încălcarea legislației naționale și a regulamentelor UE, persoana fiind încadrată pe o funcție cu atribuții de control în domeniul tehnic fitosanitar. Impact bugetar indicat de DNA: 148.542 lei În ordonanță se menționează și o presupusă afectare a intereselor legitime ale ANF, prin încadrarea prin transfer a unei persoane care nu ar fi putut ocupa postul prin concurs (în contextul suspendării organizării concursurilor) și prin imposibilitatea îndeplinirii atribuțiilor din fișa postului. Totodată, DNA indică o pagubă de 148.542 lei în bugetul MADR, reprezentând salariile brute încasate de angajat în perioada 9 decembrie 2024 – 8 octombrie 2025, ca funcționar public cu atribuții de control. Stadiul dosarului și prezumția de nevinovăție DNA precizează că celor doi inculpați li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în baza art. 309 din Codul de procedură penală, subliniind că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă destinată administrării probelor și nu înlătură prezumția de nevinovăție. [...]
