Știri
Știri din categoria Externe
Liderul Hezbollah Naim Qassem cere oprirea negocierilor directe Israel–Liban, o poziție care poate complica continuarea armistițiului început în aprilie, potrivit The Jerusalem Post. Într-un mesaj scris adresat membrilor grupării, Qassem a spus că Hezbollah „nu se va preda” și a cerut ca Libanul să se retragă din formatul actual de discuții.
Qassem a susținut că negocierile directe care au dus la încetarea focului intrată în vigoare pe 16 aprilie „avantajează doar Israelul” și ar presupune „concesii gratuite” din partea guvernului libanez. În schimb, el a cerut trecerea la negocieri indirecte, argumentând că astfel „puterea este în mâinile negociatorului libanez”. Publicația notează că aceste discuții sunt programate să continue în această săptămână.
În același mesaj, liderul Hezbollah a afirmat că gruparea rămâne „pe câmpul de luptă” și că Libanul nu va reveni la situația de dinainte de 2 martie. El a acuzat Israelul și SUA că ar urmări anexarea Libanului ca parte a unui proiect de „Israel Mare” și a spus că „oricât de mari ar fi sacrificiile, ele sunt mai mici decât costul capitulării”.
Qassem a indicat că autoritățile libaneze sunt responsabile pentru negocierea obiectivelor „suverane” ale Libanului și a spus că Hezbollah este dispus să coopereze pentru atingerea a cinci ținte:
Totodată, Qassem a mulțumit Iranului și a afirmat că acordul SUA–Iran, care ar fi inclus o încetare a focului în Liban, a fost „una dintre cele mai puternice cărți” ale Hezbollah pentru a opri „agresiunea israeliană”.
Separat, președintele Libanului, Joseph Aoun, a cerut Statelor Unite să pună presiune pe Israel pentru încetarea focului și oprirea demolărilor de locuințe în sudul Libanului, potrivit unui comunicat al președinției libaneze citat în material. Aoun a discutat subiectul cu ambasadorul SUA la Beirut, Michel Issa, iar cei doi au trecut în revistă evoluțiile legate de o a treia rundă de discuții care ar urma să aibă loc la Washington între reprezentanți guvernamentali libanezi și israelieni.
Reuters a contribuit la acest material, mai notează publicația.
Recomandate
Rusia a reluat atacurile aeriene asupra Kievului imediat după expirarea armistițiului de trei zile , semnalând fragilitatea oricărei pauze de luptă și menținând presiunea operațională asupra capitalei Ucrainei, potrivit Adevărul . Atacul era în desfășurare marți în zori, iar șeful administrației militare a orașului, Timur Tkacenko , a transmis pe Telegram că „drone inamice” se află deasupra Kievului și a cerut populației să rămână la adăpost până la ridicarea alertei. Oficialul a raportat și căderea unor resturi peste o clădire rezidențială din cartierul Obolonski. Aceasta este prima alertă aeriană asupra capitalei de la 8 mai. Armistițiul de trei zile, menționat în relatare ca fiind anunțat de președintele american Donald Trump, a început sâmbătă. Context: acuzații reciproce de încălcare a armistițiului În perioada armistițiului, ambele părți au reclamat încălcări. Ucraina a acuzat Rusia de atacuri cu drone în estul și sudul țării, iar Rusia a acuzat Ucraina că a atacat regiunea Belgorod. Relatarea este atribuită AFP. [...]
Atacurile cu drone au reînceput imediat după armistițiul de trei zile , semn că inițiativa de încetare a focului susținută de SUA rămâne fragilă și cu efecte limitate pe teren, potrivit Libertatea . Marți, Kievul a fost vizat de un atac cu drone după expirarea armistițiului, conform autorităților ucrainene, informație transmisă de AFP. Șeful administrației militare a capitalei, Timur Tkacenko, a avertizat populația, printr-un mesaj pe Telegram, să rămână în siguranță până la ridicarea alertei. „Dronele inamice se află în prezent deasupra Kievului. Vă rugăm să rămâneți în siguranță până la ridicarea alertei” Administrația militară regională din Kiev le-a cerut locuitorilor să rămână în adăposturi și a precizat că sistemele de apărare antiaeriană ar putea interveni în zonă. Sirenele de alertă fuseseră activate pentru prima dată în capitală vineri, înainte ca armistițiul să intre în vigoare. Ce arată reluarea atacurilor despre „pauza” negociată Armistițiul de trei zile a fost anunțat vineri de președintele SUA, Donald Trump , cu câteva ore înaintea ceremoniilor din Rusia dedicate victoriei din cel de-Al Doilea Război Mondial. Trump a spus că speră ca încetarea focului să marcheze „începutul sfârșitului” conflictului. În același timp, pauza de trei zile este prezentată ca parte a unei inițiative mai ample de pace susținute de Statele Unite, care „până acum nu a reușit să oprească războiul” început în urmă cu peste patru ani, notează publicația. Acuzații reciproce și bilanț raportat de Rusia În weekend, cele două părți s-au acuzat reciproc de încălcarea armistițiului prin atacuri și de lovirea unor ținte civile, în condițiile în care Trump afirmase că încetarea focului urma să fie în vigoare în perioada 9–11 mai. După expirarea armistițiului, armata rusă a susținut că a doborât 27 de drone ucrainene, potrivit informațiilor prezentate în articol. [...]
Discuțiile din UE despre un negociator cu Rusia pentru Ucraina se mută spre un nume cu greutate, Angela Merkel , pe fondul presiunii ca viitorul mediator să aibă legitimitate largă în Europa, inclusiv în Est și în statele baltice, potrivit Mediafax , care citează Der Spiegel. Publicația germană scrie că, în cercurile politice din Germania, se discută ideea ca fostul cancelar Angela Merkel să fie un mediator potrivit în negocierile dintre Rusia și Ucraina. Argumentele invocate sunt că Merkel vorbește rusa, îi cunoaște personal pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski și pe președintele rus Vladimir Putin și, fiind retrasă din prim-plan în ultimii ani, ar putea avea o poziție mai obiectivă față de conflict. Contextul discuțiilor este propunerea lui Vladimir Putin ca fostul cancelar Gerhard Schröder să fie mediator, ceea ce a declanșat în Uniunea Europeană dezbateri intense despre posibile negocieri. Der Spiegel notează că, după „experiența nefericită” a medierii SUA, UE ar vrea de această dată să participe direct la discuții. Kaja Kallas , șefa diplomației europene, a criticat ideea ca Moscova să influențeze alegerea persoanei care ar urma să medieze. Ea a spus că „nu ar fi foarte inteligent” să fie lăsat Kremlinul să dicteze candidatul pentru negocieri. Miza politică: acceptul Europei de Est și al statelor baltice Președintele Conferinței de Securitate de la Munchen, Wolfgang Ischinger, a avertizat că, indiferent cine va fi ales, mediatorul trebuie să obțină „o aprobare largă la nivel european, în special din partea Europei de Est și a țărilor baltice”. Der Spiegel amintește că Merkel a fost criticată în trecut de Polonia și de statele baltice pentru susținerea proiectului gazoductului Nord Stream 2. Totodată, ea a avut un rol important în acordurile de la Minsk din 2014 și 2015, care nu au împiedicat invazia rusă din 2022. Poziția Angelei Merkel: fără solicitare oficială, fără refuz explicit Biroul fostului cancelar a declarat pentru Der Spiegel că „nu au primit nicio solicitare” privind un rol de mediator. Întrebat dacă Merkel ar putea accepta o astfel de poziție, biroul ei nu a oferit „niciun răspuns negativ”, potrivit aceleiași surse. [...]
Iranul ridică miza nucleară cu o amenințare de îmbogățire la 90% , un nivel asociat utilizării militare, ceea ce complică orice scenariu de armistițiu și crește presiunea asupra SUA și Israelului să obțină controlul asupra stocurilor existente, potrivit Adevărul . Avertismentul a fost transmis de Ebrahim Rezaei , purtătorul de cuvânt al Comisiei parlamentare pentru securitate națională și politică externă din Iran. El a spus că, în cazul unui nou atac, Teheranul ar putea lua în calcul îmbogățirea uraniului până la 90%, subiect care „va fi analizat în parlament”. De ce contează: pragul de 90% și stocurile deja existente În material se arată că Iranul nu ar fi predat încă peste 400 de kilograme de uraniu îmbogățit până la 60%, iar publicația britanică The Guardian notează că trecerea de la 60% la 90% ar fi „un pas tehnic relativ mic”. În termeni practici, asta înseamnă că miza negocierilor nu mai este doar oprirea îmbogățirii, ci și ce se întâmplă cu materialul deja produs. Donald Trump este citat spunând că unul dintre obiectivele centrale ale SUA în confruntarea cu Iranul a fost prevenirea dezvoltării unei arme nucleare de către Teheran. Poziția Israelului: oprire completă și „scoaterea” materialului din Iran Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că războiul cu Iranul va continua atât timp cât țara deține stocuri de uraniu puternic îmbogățit și cât timp există situri de îmbogățire care nu au fost demontate. „Nu s-a terminat, pentru că mai există material nuclear – uraniu îmbogățit – care trebuie scos din Iran. Mai există situri de îmbogățire care trebuie demontate” Întrebat cum ar trebui îndepărtat materialul, Netanyahu a descris o abordare directă: „Strategia este simplă: intri și îl iei. Consider că acest lucru poate fi realizat fizic. Nu este o problemă, ci o misiune de o importanță vitală” Ce se discută în culise: diluare și transfer într-o țară terță Iranul nu a confirmat public că ar renunța la uraniu, susținând că are dreptul să îmbogățească material nuclear și că programul său are exclusiv scopuri pașnice. Totuși, potrivit a doi oficiali regionali citați de Associated Press, Teheranul ar fi propus diluarea unei părți din uraniul puternic îmbogățit și transferarea restului într-o țară terță. Rusia și-ar fi exprimat anterior disponibilitatea de a prelua acest material, iar oficialii citați au vorbit sub protecția anonimatului, invocând sensibilitatea negocierilor diplomatice. În același context, Adevărul amintește o declarație recentă a lui Trump, potrivit căreia Iranul ar fi fost inițial dispus să permită accesul SUA pentru extragerea uraniului puternic îmbogățit, dar ar fi renunțat ulterior la această prevedere în cea mai recentă propunere de armistițiu. [...]
Ucraina cere UE să medieze un „ armistițiu aeroportuar ” care ar reduce blocajele din aviație , într-un moment în care atacurile cu drone provoacă tot mai des opriri ale activității pe aeroporturile rusești și mențin închis spațiul aerian ucrainean, potrivit Digi24 . Ministrul ucrainean de externe, Andrei Sibiga , a propus ca Uniunea Europeană să contribuie la un acord cu Rusia pentru renunțarea reciprocă la atacurile asupra aeroporturilor. Ideea a fost prezentată la reuniunea miniștrilor de externe ai statelor UE, la Bruxelles, iar conceptul vizează o încetare a loviturilor asupra infrastructurii aeroportuare de ambele părți. De ce contează: impact operațional direct în transportul aerian Sibiga a argumentat că procesul diplomatic „sub egida SUA” a încetinit și că președintele rus Vladimir Putin nu ar da semne că ar fi dispus să accepte un acord de pace cuprinzător. În acest context, Kievul consideră că Europa ar avea nevoie de „un nou rol” în negocieri, fără ca asta să însemne înlocuirea Statelor Unite. „Poate că vom încerca să ajungem la așa-numita «armistițiu aeroportuar»”, a declarat Andrei Sibiga, explicând că ar însemna încetarea reciprocă a atacurilor asupra aeroporturilor. Miza este una pragmatică: potrivit ministrului, Rusia ar putea fi interesată de o astfel de înțelegere deoarece marile aeroporturi rusești se confruntă tot mai des cu întreruperi ale activității din cauza atacurilor cu drone, ceea ce se traduce în întârzieri, anulări și aglomerări în terminale. Ce ar urma să facă UE Conform aceleiași surse, partenerii europeni ar putea crea „o platformă separată” sau „un grup special” pentru a discuta acest format. Sibiga a mai spus că președintele Volodîmîr Zelenski ar fi discutat deja ideea cu unii lideri europeni. Ministrul a insistat că inițiativa ar trebui să fie complementară eforturilor SUA, nu o alternativă: „Aceasta ar trebui să fie o direcție complementară — nu una care să înlocuiască sau să fie alternativă”, a spus șeful diplomației ucrainene. Context: spațiul aerian ucrainean rămâne închis, iar Rusia are opriri repetate Ucraina și-a închis oficial spațiul aerian pentru aviația civilă pe 24 februarie 2022, după declanșarea invaziei pe scară largă, iar zborurile regulate de pasageri nu mai operează în țară. În Rusia, opririle temporare ale activității aeroporturilor au devenit recurente pe fondul atacurilor cu drone, cu efecte în lanț asupra traficului aerian. Digi24 citează date publicate de „Kommersant”, pe baza calculelor „AlfaStrakhovanie”, potrivit cărora în 2025 peste 4,5 milioane de ruși s-au confruntat cu întârzieri ale zborurilor de trei ore sau mai mult, principalul motiv fiind restricțiile impuse din cauza amenințării dronelor. Publicația mai notează că, în zilele de 5 și 6 iulie ale anului trecut, un episod de perturbare majoră — cu „câteva sute” de zboruri anulate și aproximativ 2.000 amânate — ar fi putut costa companiile aeriene aproximativ 20 de miliarde de ruble, potrivit declarațiilor oferite „Kommersant” de reprezentanți ai transportatorilor și experți. În luna mai a acestui an, în aeroporturile din Moscova, în decurs de câteva zile, au fost întârziate sau anulate aproape 3.000 de zboruri din cauza atacurilor cu drone, iar pasagerii au petrecut „zile întregi” în terminale. În acest cadru, „armistițiul aeroportuar” este prezentat ca o soluție limitată, cu țintă operațională, care ar putea reduce presiunea imediată asupra transportului aerian, chiar dacă nu ar echivala cu un acord de pace mai amplu. [...]
Austria își înăsprește controlul spațiului aerian , după ce Eurofighter-urile au fost ridicate de la sol două zile la rând pentru a identifica avioane militare americane suspectate că au încălcat regulile de survol, potrivit Focus . Episodul are o miză de reglementare și politică: Viena transmite că aplică strict condițiile de autorizare, invocând inclusiv neutralitatea. Conform relatării preluate de publicație din ziarul elvețian 20 Minuten, alertele au avut loc duminică și luni, când avioane Eurofighter ale forțelor aeriene austriece au decolat pentru a identifica aeronave ale Forțelor Aeriene ale SUA, în contextul unor posibile încălcări ale spațiului aerian. Ce s-a întâmplat în cele două zile Purtătorul de cuvânt al armatei austriece, Michael Bauer, a declarat că în ambele cazuri ar fi fost vorba despre aeronave PC-12 cu propulsie turbopropulsor (Turboprop), aparținând armatei americane. Potrivit 20 Minuten, duminică două astfel de avioane ar fi survolat zona Totes Gebirge din Austria Superioară fără autorizația necesară de survol. Eurofighter-urile austriece au interceptat aeronavele, care ulterior s-ar fi întors și ar fi revenit la München. Pentru incidentul de luni, Bauer a spus că nu este încă limpede dacă avioanele americane aveau de această dată aprobările necesare. Eventualele consecințe ale unei încălcări ar urma să fie gestionate „pe cale diplomatică”, potrivit aceleiași surse. De ce contează: reguli mai stricte de survol și semnal politic Materialul plasează aceste interceptări în contextul unei politici mai restrictive a Vienei privind survolurile militare americane. La începutul lunii aprilie, Austria ar fi refuzat survolul unor aeronave americane asociate cu conflictul cu Iranul, relatează Politico . În același context, vicecancelarul Andreas Babler a scris că austriecii nu vor să aibă „nimic de-a face cu politica haosului a lui Trump și cu războiul său” și a adăugat mesajul „Nu războiului”, potrivit Politico. Tot atunci, purtătorul de cuvânt Michael Bauer a confirmat pentru Politico că Austria a respins cereri de survol pentru aeronave americane „direct legate de conflictul cu Iranul”, afirmând că solicitările „au fost respinse de la început”. Context operațional: ce sunt aeronavele PC-12 în utilizare militară Potrivit informațiilor citate de Focus, PC-12 sunt folosite în principal pentru misiuni de recunoaștere și supraveghere și, în unele cazuri, de structuri precum AFSOC (componentă de operațiuni speciale). Mai rar, pot fi utilizate ca relee de comunicații aeropurtate sau pentru transport. În acest moment, pentru incidentul de luni rămâne neclar dacă a existat sau nu o încălcare a regulilor de survol, iar clarificările ar urma să se facă pe canal diplomatic, conform declarațiilor citate. [...]
