Știri
Știri din categoria Externe
Liderul Hezbollah Naim Qassem cere oprirea negocierilor directe Israel–Liban, o poziție care poate complica continuarea armistițiului început în aprilie, potrivit The Jerusalem Post. Într-un mesaj scris adresat membrilor grupării, Qassem a spus că Hezbollah „nu se va preda” și a cerut ca Libanul să se retragă din formatul actual de discuții.
Qassem a susținut că negocierile directe care au dus la încetarea focului intrată în vigoare pe 16 aprilie „avantajează doar Israelul” și ar presupune „concesii gratuite” din partea guvernului libanez. În schimb, el a cerut trecerea la negocieri indirecte, argumentând că astfel „puterea este în mâinile negociatorului libanez”. Publicația notează că aceste discuții sunt programate să continue în această săptămână.
În același mesaj, liderul Hezbollah a afirmat că gruparea rămâne „pe câmpul de luptă” și că Libanul nu va reveni la situația de dinainte de 2 martie. El a acuzat Israelul și SUA că ar urmări anexarea Libanului ca parte a unui proiect de „Israel Mare” și a spus că „oricât de mari ar fi sacrificiile, ele sunt mai mici decât costul capitulării”.
Qassem a indicat că autoritățile libaneze sunt responsabile pentru negocierea obiectivelor „suverane” ale Libanului și a spus că Hezbollah este dispus să coopereze pentru atingerea a cinci ținte:
Totodată, Qassem a mulțumit Iranului și a afirmat că acordul SUA–Iran, care ar fi inclus o încetare a focului în Liban, a fost „una dintre cele mai puternice cărți” ale Hezbollah pentru a opri „agresiunea israeliană”.
Separat, președintele Libanului, Joseph Aoun, a cerut Statelor Unite să pună presiune pe Israel pentru încetarea focului și oprirea demolărilor de locuințe în sudul Libanului, potrivit unui comunicat al președinției libaneze citat în material. Aoun a discutat subiectul cu ambasadorul SUA la Beirut, Michel Issa, iar cei doi au trecut în revistă evoluțiile legate de o a treia rundă de discuții care ar urma să aibă loc la Washington între reprezentanți guvernamentali libanezi și israelieni.
Reuters a contribuit la acest material, mai notează publicația.
Recomandate
Hezbollah ridică miza negocierilor de încetare a focului, cerând retragerea totală a Israelului din sudul Libanului, ceea ce complică discuțiile mediate de SUA și menține riscul de escaladare în zona de frontieră , potrivit Al Jazeera . Liderul Hezbollah, Naim Qassem , a cerut ca Israelul să își retragă trupele „necondiționat” din Liban, într-un discurs televizat susținut vineri, de Ashura, în timp ce ultima rundă de negocieri dintre Liban și Israel, desfășurată la Washington, a fost prelungită cu încă o zi pentru a se încerca obținerea unui acord. Qassem a descris acordul de încetare a focului SUA–Iran (care, potrivit materialului, acoperă și Libanul) drept o „declarație oficială de înfrângere” pentru SUA și Israel și a insistat că Israelul „nu are altă opțiune” decât să se retragă „din fiecare centimetru” de teritoriu libanez. Cererea vine în condițiile în care trupele israeliene rămân poziționate „adânc” în sudul Libanului, iar oficiali israelieni susțin că vor rămâne în Liban. Atacurile au scăzut, dar nu s-au oprit Deși intensitatea loviturilor israeliene ar fi scăzut după reluarea încetării focului cu Hezbollah, atacurile continuă, notează publicația. Vineri dimineață, un raid aerian israelian a lovit localitatea Nabatieh al-Fawqa, iar două persoane au fost raportate ca fiind ucise într-un raid anterior asupra orașului Mayfadoun. Tot vineri, forțele israeliene au aruncat pliante deasupra localității Mansouri, cerând locuitorilor să plece, potrivit presei de stat libaneze — primul astfel de ordin de la cea mai recentă încetare a focului. Un purtător de cuvânt al armatei israeliene a spus că ordinul este un „memento” că zona se află în „zona de securitate” în care operează soldați ai IDF și că civilii nu ar trebui să fie în zonă „ca să nu fie răniți”. Oficiali libanezi au afirmat că trupele israeliene ar impune limita nordică a acestei zone trăgând asupra oricui se apropie, inclusiv civili și soldați libanezi. Negocierile de la Washington: retragere condiționată de dezarmare Negocierile directe dintre Liban și Israel au început la Washington în aprilie, iar vineri continua a patra zi a celei de-a cincea runde, după ce discuțiile au fost extinse cu încă o zi, potrivit unui corespondent Al Jazeera în Liban. În paralel, Reuters este citată cu informația că discuțiile recente s-au concentrat pe o propunere susținută de SUA prin care forțele israeliene ar urma să predea o parte din teritoriul ocupat armatei libaneze. Un oficial al Departamentului de Stat al SUA a declarat pentru Reuters că Israelul ar fi făcut un „pas concret” în această direcție, retrăgându-se dintr-o parte a unei zone-tampon din sudul Libanului, însă armata libaneză a spus pentru Al Jazeera că acest lucru nu s-a întâmplat. Din relatarea corespondentei Al Jazeera Zeina Khodr, Israelul pare să condiționeze orice retragere de „dezarmarea completă” a Hezbollah și presează armata libaneză să demonteze infrastructura Hezbollah la nord de râul Litani — zonă pe care Israelul nu a reușit să o ocupe. În același timp, Israelul ar considera că atacurile continue asupra satelor de pe linia frontului îi oferă pârghii suplimentare în relația cu guvernul libanez, potrivit unor surse de securitate citate în material. Poziții interne și presiune externă asupra arhitecturii de securitate Fosta diplomată libaneză Tracy Chamoun a declarat pentru Al Jazeera că Libanul urmărește o încetare a focului „cuprinzătoare”, pe care Israelul să o respecte integral, plus retragerea israeliană, dar că delegația libaneză nu ar fi reușit să obțină „promisiuni” sau „angajamente” din partea Israelului pe aceste două puncte. Hezbollah, prin blocul său parlamentar, și-a reiterat refuzul de a negocia direct cu Israelul și a cerut autorităților libaneze să nu acorde Israelului „zone experimentale” la nord de Litani, potrivit corespondentului Al Jazeera Johnny Tannous. Qassem a spus că Hezbollah nu va accepta „nicio normalizare” și „niciun câștig pentru Israel” și a cerut autorităților libaneze să „unească rândurile”. Pe fondul eforturilor internaționale de a depăși blocajul, Franța și Italia au propus o inițiativă pentru formarea unei coaliții internaționale care să ajute la gestionarea aranjamentelor de securitate și la sprijinirea forțelor armate libaneze după ieșirea forței ONU UNIFIL, al cărei mandat ar urma să se încheie la finalul anului. Președintele Libanului, Joseph Aoun, a salutat inițiativa, spunând că ar demonstra angajamentul comunității internaționale față de suveranitatea și stabilitatea Libanului. [...]
Întâlnirea Putin–Lukașenko are miză energetică pentru Rusia , în condițiile în care Belarus a crescut puternic livrările de carburanți către piața rusă, afectată de atacurile cu drone asupra rafinăriilor , potrivit G4Media . Cei doi lideri urmează să discute vineri, într-un context de tensiuni în creștere între Belarus și Ucraina. Întâlnirea, neanunțată anterior, este așteptată să se axeze pe războiul din Ucraina, relatează Reuters, citată de G4Media. Pe acest fundal, președintele ucrainean Volodimir Zelenski susține că Vladimir Putin încearcă să-l determine pe Aleksandr Lukașenko să intensifice sprijinul pentru Rusia, acuzație respinsă atât de Moscova, cât și de Minsk. Presiune pe Minsk: relee pentru drone și combustibili Lukașenko a declarat joi că s-a întâlnit la Minsk cu reprezentanți ai lui Zelenski și a avertizat Ucraina „să nu încerce să atragă” Belarus în război, insistând că țara sa „nu vrea război”. În același context, liderul belarus a transmis că, dacă Ucraina încearcă să forțeze o implicare, „natura războiului se va schimba radical”. Disputa recentă a inclus o cerere ultimativă a lui Zelenski ca Belarus să dezactiveze stații de releu instalate lângă granița belaruso-ucraineană, folosite pentru ghidarea dronelor rusești. Potrivit materialului, Zelenski a afirmat miercuri seară că aceste relee au fost dezactivate de autoritățile de la Minsk (informație atribuită de G4Media agenției Agerpres). De ce contează: Belarusul ca „supapă” de combustibili pentru Rusia Dincolo de dimensiunea militară, Ucraina este preocupată de cooperarea energetică dintre Moscova și Minsk, în condițiile în care rafinăriile rusești sunt atacate „sistematic” de drone ucrainene, iar aceste lovituri au provocat o criză de combustibili în Rusia, potrivit sursei. Reuters citează date conform cărora, în primele cinci luni ale acestui an: transporturile feroviare de benzină din Belarus către Rusia au crescut de aproape 13 ori față de aceeași perioadă a anului trecut; transporturile de motorină din Belarus către Rusia s-au triplat. În aceeași cerere ultimativă, Zelenski i-a solicitat lui Lukașenko și să nu mai furnizeze combustibili Rusiei. Ce urmează Întâlnirea de vineri va fi urmărită pentru semnale privind două dosare: dacă Belarus își va ajusta rolul în sprijinul pentru Rusia (militar și logistic) și dacă fluxurile de carburanți către Rusia vor continua în ritmul raportat, într-un moment în care infrastructura de rafinare a Rusiei rămâne sub presiune. Rusia a transmis, tot joi, că va sprijini Belarusul „în conformitate cu acordurile bilaterale de securitate semnate”, mai notează materialul. [...]
Loviturile SUA asupra unor ținte militare iraniene cresc riscul de noi blocaje în Strâmtoarea Hormuz , un coridor esențial pentru comerțul global, după ce o navă comercială a fost lovită de o dronă iraniană, relatează Al Jazeera . Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat vineri că a dat un „răspuns puternic” la atacul din ziua precedentă, precizând că aeronave americane au lovit „locații de depozitare pentru rachete și drone” și „situri radar de coastă” ale Iranului. Potrivit aceleiași declarații, Washingtonul consideră că „agresiunea nejustificată” împotriva transportului comercial a încălcat încetarea focului și a „subminat libertatea de navigație” într-un culoar de comerț internațional. Loviturile americane au fost raportate în apropierea portului iranian Sirik (sudul Iranului), după anunțul CENTCOM. Ulterior, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a transmis, prin agenția guvernamentală IRNA, că a răspuns prin atacuri asupra unor instalații militare americane din regiune și a avertizat că, în cazul unor „agresiuni repetate”, reacția sa va fi „mai extinsă”. De ce contează: Strâmtoarea Hormuz și presiunea pe prețuri Schimbul de lovituri reaprinde incertitudinea privind traficul prin Strâmtoarea Hormuz, pe care Iranul a închis-o de la începutul războiului menționat în articol. Al Jazeera notează că oprirea traficului a forțat prețurile la combustibil, îngrășăminte și alte bunuri să crească, pe fondul blocajului într-o rută descrisă drept „vitală” pentru comerțul global. Tensiunile vin în contextul unui memorandum de înțelegere (MoU) semnat pe 17 iunie între SUA și Iran, care includea o încetare a focului și prevedea o perioadă de 60 de zile în care Iranul trebuia să facă „cele mai bune eforturi” pentru a permite trecerea navelor comerciale prin strâmtoare fără taxe. Documentul nu era final, ci un preambul pentru negocieri ulterioare, inclusiv pe tema traficului prin Hormuz. Incidentul „Ever Lovely” și fragilitatea încetării focului Nava comercială Ever Lovely, înregistrată în Singapore, a fost lovită joi de un proiectil în timp ce tranzita strâmtoarea, în apropierea coastei Omanului. Nu au fost răniți membri ai echipajului, iar portcontainerul și-a putut continua călătoria. Președintele SUA, Donald Trump, a pus atacul pe seama Iranului și a descris incidentul drept o „încălcare nechibzuită” a memorandumului. Într-o postare pe rețele sociale, el a susținut că Iranul a lansat „cel puțin patru drone de atac cu sens unic” asupra navelor care traversează strâmtoarea, afirmând că trei ar fi fost doborâte, iar a patra și-ar fi atins ținta. Întrebat ulterior dacă încetarea focului mai este în vigoare, Trump a spus: „Nu-mi place faptul că au tras ieri.” Vicepreședintele JD Vance a avertizat, la rândul său, că „violența va fi întâmpinată cu violență”, susținând că SUA au respectat acordul și că eventualele neînțelegeri ar trebui rezolvate pe cale directă. Ce urmează: ambiguitatea acordului și riscul operațional pentru transport Corespondenta Al Jazeera la Washington, Kimberly Halkett, apreciază că loviturile de vineri vor fi prezentate de Casa Albă ca un act de descurajare, dar observă că reacția pare „mai reținută” decât în alte episoade, sugerând o diferențiere între un atac asupra unei nave comerciale și unul asupra unei nave militare americane. În același timp, ea indică temeri privind escaladarea. Fostul diplomat american Alan Eyre a descris MoU drept un document scurt, în care „ambiguitatea a fost o caracteristică”, ceea ce a lăsat loc unor interpretări divergente asupra modului în care ar trebui reluat traficul: Iranul ar fi acceptat reluarea tranzitului, dar „sub administrarea sa și cu permisiunea sa”, în timp ce SUA nu ar dori un „nou normal” în care fiecare navă să coordoneze cu autoritățile iraniene și cu IRGC. În această logică, riscul operațional pentru nave rămâne ridicat, dacă procedurile de tranzit sunt contestate sau aplicate diferit de părți. Linkuri din contextul materialului Al Jazeera: De ce a suspendat ONU planurile de evacuare a marinarilor din Strâmtoarea Hormuz? SUA anunță un acord-cadru între Israel și Liban Trump acuză Iranul pentru lovitura „nechibzuită” asupra unei nave de marfă în Strâmtoarea Hormuz Postarea lui Trump: Truth Social Declarația CENTCOM: X Mesajul lui JD Vance: X [...]
Un avion de mici dimensiuni a lovit vineri turnul CITIC din Beijing , iar poliția a închis drumurile din jur și a împiedicat trecătorii să filmeze, potrivit The Jerusalem Post , care citează Reuters . Incidentul a avut loc la CITIC Tower (China Zun), un zgârie-nori cu 108 etaje din districtul de afaceri central al Beijingului și sediul conglomeratului de stat CITIC Group . Doi martori au spus Reuters că aparatul era „cam de mărimea unei mașini”. Zona a fost izolată, iar filmările au fost descurajate La fața locului a fost raportată o prezență consistentă a poliției, cu unele căi de acces închise pentru mașini. Polițiștii au oprit persoane care încercau să facă fotografii și le-au cerut altora să șteargă imaginile deja realizate, în timp ce îi îndepărtau de clădire. Reuters notează că postările de pe rețelele sociale despre incident au fost eliminate rapid de pe platformele chineze. O căutare a numelui clădirii în aplicația Xiaohongshu ar fi returnat doar postări datate cu o zi înainte. Ce se știe despre pagube și reacția autorităților Au fost avariate două panouri de sticlă la un etaj superior, conform relatării. În apropiere au fost văzute zeci de mașini de poliție și mai multe autospeciale de pompieri. Nu exista un comentariu oficial imediat, iar guvernul municipal din Beijing nu a răspuns unei solicitări trimise de Reuters în afara orelor de program. În material nu sunt menționate informații oficiale despre eventuale victime sau cauza incidentului. [...]
Rusia și Ucraina au confirmat un schimb de câte 160 de prizonieri de război de fiecare parte , un semnal rar de cooperare operațională în plin conflict, potrivit The Jerusalem Post . Schimbul a avut loc vineri, iar confirmările au venit din ambele tabere. Agențiile de presă de stat ruse au relatat despre operațiune citând Ministerul Apărării de la Moscova. De partea ucraineană, președintele Volodîmîr Zelenski a confirmat schimbul și a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că prizonierii ucraineni eliberați fuseseră deținuți din 2022. Informațiile rămân limitate la aceste confirmări oficiale, iar materialul este prezentat ca „în curs de actualizare”, fără detalii suplimentare despre locul schimbului sau condițiile în care a fost realizat. [...]
Ucraina a strâns angajamente de peste 10 miliarde de euro pentru reconstrucție , sub forma a circa 200 de acorduri, contracte, memorandumuri și scrisori de intenție, în cele două zile ale „ Conferinței pentru Reconstrucția Ucrainei” de la Gdansk , potrivit Antena 3 . Miza economică imediată este transformarea acestor angajamente în proiecte finanțate și executate, într-un context în care o parte dintre discuțiile începute la conferință sunt încă în desfășurare. O reprezentantă a guvernului polonez, Eliza Zeidler (viceministru pentru activele statului), a descris rezultatul drept „foarte pozitiv”, dar a avertizat că va fi nevoie de timp pentru o evaluare completă a efectelor, tocmai pentru că unele negocieri nu sunt închise. Ce finanțări și proiecte au fost anunțate Premierul ucrainean Iulia Sviridenko a transmis pe rețeaua X că reuniunea – cu aproximativ 7.500 de participanți, 70 de delegații naționale și 30 de organizații internaționale – a adus sprijin semnificativ din partea Băncii Mondiale și a Uniunii Europene, alături de alte acorduri și inițiative. Din informațiile prezentate în material, pachetul include: un acord de 3,4 miliarde de dolari (aprox. 15,6 miliarde lei ) cu Banca Mondială ; un acord cu Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru reabilitarea drumurilor din regiunile apropiate frontului, degradate de război; 140 de milioane de euro (aprox. 700 milioane lei ) pentru programe de locuințe ; crearea unui fond pentru sprijinirea transporturilor ucrainene ; lansarea Fondului European Emblematic pentru Reconstrucție , descris ca un fond european de investiții pentru infrastructuri critice. Rolul UE: tranșe, împrumuturi și bani pentru drone Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că Fondul European Emblematic pentru Reconstrucție este „deja pregătit”. Tot ea a comunicat plata către Ucraina a unei tranșe de 3,2 miliarde de euro (aprox. 16 miliarde lei ) dintr-un împrumut european de 90 de miliarde de euro , garantat de statele UE. În plus, Ucraina ar urma să primească „în curând” șase miliarde de euro (aprox. 30 miliarde lei ) de la UE pentru producția de drone , potrivit aceleiași declarații citate. De ce contează pentru economie: de la angajamente la execuție Valoarea de „peste 10 miliarde de euro” reflectă un volum mare de documente semnate, însă materialul indică explicit că o parte dintre discuții sunt încă în curs. Pentru piață și pentru companiile implicate în reconstrucție, diferența dintre „scrisori de intenție” și contracte efectiv finanțate va determina ritmul proiectelor, mai ales în infrastructură (drumuri) și în sectoare considerate critice. [...]
