Știri
Știri din categoria Agricultură
MADR și ANSVSA pregătesc proceduri unitare și sprijin mai rapid pentru fermele de porci și procesatorii de carne, pe fondul presiunilor generate de pesta porcină africană și de costurile administrative din sector, potrivit Agrointel.
Întâlnirea de lucru a avut loc marți, 12 mai, la sediul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), cu participarea reprezentanților crescătorilor de porci și ai procesatorilor. Discuțiile au fost coordonate de ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tánczos Barna, alături de președintele ANSVSA, dr. Alexandru Nicolae Bociu, și conducerea instituției.
Pe agenda discuțiilor au fost puse efectele pestei porcine africane (PPA), nevoia de consolidare a biosecurității și dificultățile economice și administrative reclamate de operatorii din sector. În paralel, au fost abordate teme cu impact direct în piață: utilizarea materiei prime românești, trasabilitatea (urmărirea originii și a traseului produsului), etichetarea corectă și informarea consumatorilor.
Un punct central a fost necesitatea unor proceduri „clare, aplicate unitar la nivel național”, astfel încât companiile care folosesc carne provenită din România să poată lucra „în condiții predictibile, sigure și competitive”. Participanții au cerut simplificarea fluxurilor administrative, dar fără diminuarea standardelor sanitar-veterinare și de siguranță alimentară.
În cadrul întâlnirii au fost analizate posibile instrumente de sprijin pentru fermieri și procesatori, între care:
ANSVSA a transmis că rămâne deschisă dialogului tehnic și instituțional, cu obiectivul de a identifica soluții aplicabile care să protejeze sănătatea animalelor și siguranța alimentelor, dar și să susțină producția și procesarea românească.
Separat, în aceeași zi, ministrul interimar Tánczos Barna și președintele ANSVSA urmau să aibă întâlniri și cu reprezentanții procesatorilor de lapte și ai crescătorilor de ovine, conform informațiilor publicate.
Recomandate
Guvernul ia în calcul comasarea APIA și AFIR , ceea ce ar muta plățile pe hectar și pe cap de animal la o singură agenție. Potrivit AgroInfo , măsura apare în Programul de Guvernare 2026–2028 transmis Parlamentului de premierul desemnat Siegfried Mureșan, iar primul pas ar urma să fie lansarea unui studiu de fezabilitate. În scenariul comasării, o singură instituție ar urma să gestioneze atât plățile directe din Pilonul 1 (subvenții pe hectar și pe cap de animal), aflate acum în responsabilitatea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), cât și intervențiile de dezvoltare rurală din Pilonul 2, gestionate în prezent de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Ce urmărește Guvernul: simplificare și reorganizare în MADR Documentul citat de AgroInfo vorbește despre „lansarea unui studiu de fezabilitate privind comasarea APIA și AFIR”, cu obiectivul de a simplifica procedurile de evaluare și autorizare în cadrul relației MADR–APIA–AFIR (MADR este Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale). Separat de comasarea agențiilor, programul prevede și „finalizarea reorganizării” MADR, pentru creșterea capacității instituționale și reducerea birocrației în procesele de avizare și autorizare, inclusiv în perspectiva pregătirii noului PS PAC (Planul Strategic al Politicii Agricole Comune). De ce contează pentru fermieri Dacă planul va fi dus mai departe, schimbarea ar avea impact operațional direct: fermierii și crescătorii de animale ar urma să interacționeze cu o singură agenție pentru plăți și finanțări care, în prezent, sunt împărțite între două instituții. În acest moment, însă, AgroInfo indică doar intenția de a porni un studiu de fezabilitate, fără un calendar de implementare sau detalii despre modul concret în care ar funcționa noua structură. [...]
ANSVSA își intensifică mesajele de biosecuritate către micii crescători, pe fondul creșterii riscului de gripă aviară în sezonul rece , odată cu aderarea la campania europeană #NoBirdFlu derulată de EFSA și Comisia Europeană , potrivit Economedia . Miza este reducerea riscului de infectare în gospodării și ferme, într-un context în care transmiterea este asociată frecvent cu contactul indirect cu păsările sălbatice migratoare. Campania vizează în primul rând micii fermieri și crescătorii din gospodăriile populației, pe baza unor cercetări care indică faptul că aceștia au, în medie, mai puține informații despre riscuri și măsuri de prevenire și întâmpină dificultăți în aplicarea lor zilnică. „Sezonul de risc începe acum. Numărul cazurilor de gripă aviară creşte în Europa în lunile reci, când păsările sălbatice migratoare traversează continentul şi se adună în număr mare.” România este inclusă între cele zece state pe care se concentrează campania, alături de Belgia, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia și Spania, țări cu producție avicolă importantă și afectate în ultimii ani de boală. Ce presupune, concret, „biosecuritatea” cerută în campanie Mesajul campaniei este structurat în jurul a cinci măsuri de biosecuritate menite să țină virusul departe de adăposturi. În esență, recomandările includ: limitarea intrării persoanelor, vehiculelor, uneltelor și lăzilor doar la situațiile necesare; curățarea și dezinfectarea periodică a spațiilor, în special după fiecare ciclu de producție; folosirea acoperișurilor solide, a pereților etanși și a împrejmuirilor bine închise; separarea speciilor (găini, rațe, curcani) pentru a reduce transmiterea între ele; recunoașterea semnelor de îmbolnăvire (scăderea consumului de hrană sau apă, mortalitate bruscă, semne respiratorii). Dacă apar suspiciuni, recomandarea este izolarea păsărilor bolnave și anunțarea imediată a medicului veterinar de liberă practică împuternicit sau a Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor județene. De ce contează pentru sectorul avicol Din perspectiva impactului operațional, campania pune presiune pe zona de gospodării și micro-exploatații să aplice reguli mai stricte, într-o perioadă în care riscul crește sezonier. În ferme, sursa majorității infecțiilor este indicată ca fiind contactul indirect cu păsările sălbatice, ceea ce face ca măsurile de control al accesului și igienă să fie esențiale pentru limitarea răspândirii. (Informațiile sunt atribuite în materialul Economedia agenției Agerpres.) [...]
Plățile APIA pentru Campania 2025 au trecut de 99%, dar restanțele rămase pot pune presiune pe lichiditatea fermelor potrivit Agronet , care citează declarațiile vicepremierului și ministrului interimar al Agriculturii, Tánczos Barna , din 22 septembrie 2026, la emisiunea „Viața la țară” ( Radio România Antena Satelor ). Ministrul a spus că „în proporție de peste 99% sumele sunt plătite”, dar a precizat că mai există beneficiari care așteaptă bani pentru anumite măsuri și a cerut APIA să închidă plățile rămase. El a estimat că diferența rămasă reprezintă aproximativ 1% din situațiile de plată, ceea ce înseamnă că o parte dintre fermieri nu și-au încasat încă integral subvențiile aferente Campaniei 2025. Contextul: peste 2,6 miliarde euro plătite până la final de august Declarația vine după datele Ministerului Agriculturii din 27 august, când peste 98% dintre fermierii din Campania 2025 își primiseră subvențiile, iar valoarea totală transferată depășise 2,6 miliarde de euro (aprox. 13 miliarde lei). În șase județe – Harghita, Brăila, Ilfov, Brașov, Covasna și Ialomița – ponderea cererilor plătite depășise deja 99%. Publicația notează și o diferență importantă de interpretare: datele din august se refereau la ponderea fermierilor plătiți, în timp ce declarația din 22 septembrie vizează proporția sumelor achitate. De ce au rămas întârzieri: blocaje în sistemele informatice Tánczos Barna a legat o parte dintre întârzieri de dezvoltarea sistemelor informatice necesare APIA. Deși agenția a recuperat o parte din întârzieri în ultimele luni, anumite măsuri au rămas în urmă, inclusiv din cauza faptului că, pentru unele intervenții, aplicațiile necesare plăților ar fi început să fie dezvoltate după momentul în care banii ar fi trebuit să ajungă la beneficiari. În iulie, Agronet relata că aproximativ 3.000 de fermieri ar putea ajunge în toamnă fără plata finalizată, mai ales la intervenții de agromediu afectate de problemele aplicațiilor informatice. La 22 iulie, mai puțin de 5.000 dintre cei peste 700.000 de fermieri incluși în Campania 2025 nu își primiseră încă banii. Impact operațional: restanțele se suprapun peste cheltuielile de toamnă Chiar dacă restanțele au ajuns la o pondere redusă, ele pot conta semnificativ pentru fermele afectate, în condițiile în care se suprapun peste cheltuieli precum culturile de toamnă, plata arendei, achiziția de semințe și îngrășăminte sau rambursarea creditelor și datoriilor către furnizori. În paralel, APIA trebuie să deruleze controalele și pregătirea plăților pentru Campania 2026, ceea ce menține o presiune administrativă dublă: închiderea dosarelor restante din 2025 și pregătirea următoarei etape de autorizare. Declarația ministrului indică reducerea restanțelor, dar nu stabilește un termen unic pentru finalizarea tuturor plăților; închiderea depinde de măsura solicitată, verificarea dosarului și autorizarea plății. [...]
Campania de vaccinare a ovinelor, prevăzută să înceapă cel târziu la 1 octombrie 2026, devine o condiție operațională pentru reluarea și stabilizarea exporturilor de animale vii , potrivit Mediafax . ANSVSA spune că Planul de Acțiune pentru sectorul ovin, aprobat la nivel european, nu mai are nevoie de un vot sau de o aprobare formală din partea Comisiei Europene pentru a fi pus în aplicare. Planul respectă cerințele Regulamentului (UE) nr. 361/2022, iar ANSVSA îl consideră „aprobat” din perspectiva formei și conținutului. În practică, calendarul depinde de livrarea dozelor din Banca Europeană de Vaccinuri și de finalizarea achiziției pentru restul necesarului. Calendarul și pașii făcuți cu Comisia Europeană ANSVSA indică o succesiune de etape derulate în a doua jumătate a lunii septembrie: 14–17 septembrie: forma finală a Planului de Acțiune și solicitarea de doze au fost agreate cu Comisia Europeană, la întâlnirea șefilor serviciilor veterinare din UE, în Irlanda; 17 septembrie: celelalte state membre au fost informate în cadrul Comitetului permanent pentru plante, animale, alimente și furaje (SCoPAFF) ; 21 septembrie: ANSVSA a transmis oficial Comisiei Europene solicitarea de sprijin cu „un număr cât mai mare” de doze din Banca Europeană de Vaccinuri. Campania de vaccinare este „previzionată” să înceapă cel târziu la 1 octombrie 2026 , imediat după primirea dozelor din bancă. În paralel, autoritatea spune că urgentează procedurile administrative pentru achiziția restului de doze. Ce se vaccinează și unde Planul prevede vaccinări diferențiate, în funcție de boală și de arealul de risc: pentru Pesta Micilor Rumegătoare (PMR) : vaccinare exclusiv în județele Constanța și Tulcea (Dobrogea, areal de risc); pentru Variola Ovină și Caprină (VOC) : vaccinare la nivelul întregii țări . De ce contează pentru exporturi și pentru lanțul de procesare ANSVSA leagă explicit implementarea planului de reluarea și stabilitatea exporturilor de animale , subliniind o separare între trasabilitatea animalelor vii și regimul produselor procesate: carne și produse procesate: planul nu afectează schimburile comerciale cu carne (carcase), lapte și produse lactate din zonele libere; unitățile de abatorizare și procesare își pot continua activitatea „fără restricții”; animale vii către state terțe: deși regulile UE impun condiții severe în interiorul Pieței Unice, ANSVSA afirmă că a securizat acorduri bilaterale cu șase piețe terțe (Arabia Saudită, Iordania, Maroc, Tunisia, Israel și Libia), iar după implementarea vaccinării exporturile ar urma să se poată relua prin coridoare logistice maritime și aeriene directe . Riscul major indicat de autoritate ANSVSA avertizează că eficiența planului și respectarea calendarului de ridicare a restricțiilor depind „critic” de disciplina operatorilor economici, iar factorul care poate periclita calendarul este reprezentat de mișcările clandestine de animale și comerțul ilegal . [...]
România și alte opt state UE cer ca Politica Agricolă Comună să primească mai mulți bani din 2028 , într-un demers care poate influența direct nivelul subvențiilor și al instrumentelor de sprijin pentru fermieri în următorul ciclu bugetar european, potrivit Economedia . Solicitarea a fost formulată la o reuniune desfășurată la Bratislava, unde miniștrii agriculturii din grupul de la Vișegrad (Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria) s-au întâlnit în format extins cu Bulgaria, Croația, România și Slovenia (V4+4), plus Italia. Ministrul slovac al agriculturii, Richard Takac, a spus că viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) „trebuie să fie puternică” și să beneficieze de „resurse financiare suficiente”, în condițiile în care bugetul PAC este „în centrul unor discuții intense”. Miza: buget mai mare și reguli mai ușor de aplicat pentru fermieri Potrivit ministrului ceh al agriculturii, Martin Sebestyan, statele participante au convenit trei declarații comune, prima vizând PAC după 2028. Țările cer ca politica agricolă să rămână „o politică europeană cu adevărat”, cu „un buget puternic și adecvat”, dar și cu condiții mai stabile pentru fermieri. În același timp, Sebestyan a indicat și o direcție de simplificare administrativă, prin reducerea poverii birocratice și păstrarea unei flexibilități pentru statele membre în stabilirea instrumentelor naționale de sprijin. Crize climatice și practici comerciale neloiale, pe lista de priorități A doua declarație vizează gestionarea crizelor din agricultură, pe fondul secetei și al fenomenelor meteo extreme. Statele participante cer ca Comisia Europeană să aibă instrumente mai eficiente pentru intervenție și, în paralel, să sprijine mai mult măsurile preventive care cresc reziliența sectorului. În discuții a intrat și includerea riscurilor climatice în „noua rezervă agricolă” din cadrul PAC, precum și ajustarea condițiilor aferente schemelor naționale de sprijin. A treia declarație se concentrează pe combaterea practicilor comerciale neloiale, cu obiectivul de a întări poziția fermierilor și a producătorilor de alimente în lanțul de aprovizionare. „Consider că declarațiile de astăzi vor transmite un semnal puternic Comisiei Europene și celorlalte state membre în cadrul viitoarelor negocieri privind viitorul agriculturii europene”, a declarat Sebestyan. [...]
Fereastra meteo uscată de luni poate accelera lucrările de toamnă , în special acolo unde solul permite intrarea utilajelor, potrivit buletinului publicat de Agronet în 4 octombrie 2026, la ora 21:00. Pentru intervalul de lucru de luni, 5 octombrie, de dimineață până după-amiază, publicația indică lipsa precipitațiilor estimate în fereastra de lucru, vânt în general slab și absența avertizărilor active, cu București-Ilfov și Maramureș în același regim favorabil. Miza operațională pentru ferme este organizarea rapidă a recoltării, transportului și pregătirii terenului într-o zi utilizabilă la nivel național, cu o condiție repetată în buletin: verificarea umidității și a portanței solului înainte de intrarea utilajelor, pentru a evita tasarea sau blocajele locale. Ce lucrări pot fi împinse înainte în 5 octombrie În „orientarea rapidă pentru fermier”, Agronet indică drept activități care pot profita de fereastra uscată: recoltarea de toamnă și transportul, „cu prudență”, pe trasee și parcele verificate local; pregătirea terenului și semănatul culturilor de toamnă, acolo unde solul este practicabil; tratamentele, doar după verificarea locală a vântului, a umezelii de pe plante și a eventualelor ploi apropiate; irigarea, care „nu este presantă” în Maramureș, Transilvania, Moldova, Dobrogea și zona montană; în vest și sud, decizia rămâne legată de evaluarea solului. Unde sunt cele mai stabile condiții și ce riscuri rămân Pentru București-Ilfov, buletinul indică „cea mai stabilă fereastră” pentru activități agricole, iar pentru Maramureș menționează un interval parțial noros, dar fără ploi estimate în fereastra de lucru. La nivel de țară, mesajul principal rămâne că vremea uscată susține lucrările de toamnă „acolo unde solul permite accesul”, ceea ce mută decizia dinspre prognoza generală spre verificarea din teren (umiditate, portanță, condiții locale de vânt pentru tratamente). [...]
