Știri
Știri din categoria Agricultură
MADR și ANSVSA pregătesc proceduri unitare și sprijin mai rapid pentru fermele de porci și procesatorii de carne, pe fondul presiunilor generate de pesta porcină africană și de costurile administrative din sector, potrivit Agrointel.
Întâlnirea de lucru a avut loc marți, 12 mai, la sediul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), cu participarea reprezentanților crescătorilor de porci și ai procesatorilor. Discuțiile au fost coordonate de ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tánczos Barna, alături de președintele ANSVSA, dr. Alexandru Nicolae Bociu, și conducerea instituției.
Pe agenda discuțiilor au fost puse efectele pestei porcine africane (PPA), nevoia de consolidare a biosecurității și dificultățile economice și administrative reclamate de operatorii din sector. În paralel, au fost abordate teme cu impact direct în piață: utilizarea materiei prime românești, trasabilitatea (urmărirea originii și a traseului produsului), etichetarea corectă și informarea consumatorilor.
Un punct central a fost necesitatea unor proceduri „clare, aplicate unitar la nivel național”, astfel încât companiile care folosesc carne provenită din România să poată lucra „în condiții predictibile, sigure și competitive”. Participanții au cerut simplificarea fluxurilor administrative, dar fără diminuarea standardelor sanitar-veterinare și de siguranță alimentară.
În cadrul întâlnirii au fost analizate posibile instrumente de sprijin pentru fermieri și procesatori, între care:
ANSVSA a transmis că rămâne deschisă dialogului tehnic și instituțional, cu obiectivul de a identifica soluții aplicabile care să protejeze sănătatea animalelor și siguranța alimentelor, dar și să susțină producția și procesarea românească.
Separat, în aceeași zi, ministrul interimar Tánczos Barna și președintele ANSVSA urmau să aibă întâlniri și cu reprezentanții procesatorilor de lapte și ai crescătorilor de ovine, conform informațiilor publicate.
Recomandate
Reluarea exporturilor de ovine și caprine depinde de aplicarea rapidă a unui pachet sanitar-veterinar , după discuții la Bruxelles între autorități și reprezentanți români, potrivit AgroInfo . Miza este una economică pentru crescători, care reclamă presiuni de lichiditate și cer despăgubiri „fără întârziere” cât timp exporturile rămân blocate. Europarlamentarul Daniel Buda afirmă că a avut marți o întâlnire cu Alexandru Bociu, președintele ANSVSA , pentru a discuta „pașii concreți” necesari reluării exporturilor de ovine și caprine din România. În același context, el susține că atât ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, cât și șeful ANSVSA au purtat deja discuții pe această temă la Bruxelles. „Soluții există. Ceea ce contează acum este implementarea lor cu maximă seriozitate în teren.” Ce măsuri sunt puse pe masă pentru deblocarea exporturilor În zilele următoare ar urma să aibă loc discuții tehnice cu experți și reprezentanți ai asociațiilor de fermieri. Lista de măsuri menționată include: monitorizarea atentă și permanentă a stării de sănătate a animalelor; respectarea strictă a măsurilor sanitar-veterinare; asigurarea trasabilității transporturilor de animale (urmărirea originii și a traseului); circulația controlată a animalelor, sub supravegherea medicilor veterinari; anunțarea imediată a medicului veterinar la orice suspiciune de boală; consolidarea sistemului de supraveghere și raportare a focarelor. Potrivit aceleiași surse, aceste măsuri ar permite „regionalizarea focarelor” (limitarea și gestionarea pe zone a problemelor sanitare), cu obiectivul reluării exporturilor „într-un termen cât mai scurt”. Presiunea financiară: despăgubiri cerute „fără întârziere” În paralel cu partea tehnică, Daniel Buda cere ca fermierii afectați să fie despăgubiți rapid, invocând obligații curente precum rate bancare, taxe școlare, salarii și cheltuieli de zi cu zi, care nu pot fi amânate pe durata unei crize sanitare. Articolul nu precizează un calendar oficial pentru reluarea exporturilor și nici nivelul despăgubirilor, ci doar faptul că urmează discuții tehnice și că deblocarea este condiționată de implementarea măsurilor în teren. [...]
România cere la Bruxelles reguli mai flexibile pentru gestionarea urșilor , pe fondul creșterii incidentelor în comunitățile rurale și al presiunii asupra fermierilor, potrivit Agrointel . Vicepremierul Tánczos Barna , ministru interimar al agriculturii, a ridicat subiectul la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit (AgriFish) din 22 iunie, la Luxemburg. În intervenția sa, Tánczos Barna a invocat atacuri ale urșilor soldate cu uciderea animalelor, răniri și pierderi de vieți omenești, argumentând că situația a devenit „tot mai dificil de gestionat” din cauza creșterii populației de urs brun și a impactului direct asupra oamenilor, comunităților rurale și fermierilor. „Nu doresc să șochez, dar este tragic și morbid ca în secolul 21, în Uniunea Europeană, concetățenii mei să fie la propriu mâncați de animale sălbatice.” Miza: schimbarea cadrului de management, nu doar intervenții punctuale Demersul României este făcut împreună cu Slovacia și pleacă de la ideea că cele două state membre dețin, cumulat, peste jumătate din populația de urs brun din Uniunea Europeană și suportă „în mod disproporționat” costurile și riscurile asociate conservării speciei. În acest context, România cere adaptarea instrumentelor de management „la realitățile din teren”, pe fondul creșterii frecvenței incidentelor din zonele rurale. Ministrul a arătat că România aplică deja măsuri precum intervenția în cazuri de urgență, sprijin pentru garduri electrice și monitorizare științifică, dar susține că acestea nu sunt suficiente fără „un management activ al densității populației”, măsură contestată frecvent de organizații civice din cauza statutului de specie strict protejată. Solicitările către Comisia Europeană vizează, potrivit sursei: o abordare mai flexibilă în regimul de protecție pentru populațiile care au atins și mențin o stare favorabilă de conservare; clarificarea aplicării articolului 16 din Directiva Habitate (derogări); recunoașterea controlului densității populației, fundamentat științific, ca instrument legitim de management; trecerea de la derogări individuale la un cadru permanent de management, similar celui pentru speciile din Anexa V. Sprijin în Consiliu și semnale de la Comisie În Consiliu, mai multe state au susținut ideea unei flexibilități mai mari. Cehia și Ungaria au pledat pentru gestionare bazată pe date științifice, nu doar intervenții individuale, iar Finlanda a sugerat modificarea anexelor directivei pentru populațiile aflate de mult timp într-o stare favorabilă de conservare. Slovenia, Austria și Letonia au semnalat intensificarea conflictelor și a pagubelor, susținând combinații de măsuri letale și non-letale. Germania a cerut claritate juridică și a indicat că „siguranța publică” ar putea fi baza legală pentru eliminarea exemplarelor periculoase, propunând și elaborarea unui ghid al Comisiei. Comisarul european pentru agricultură și alimentație, Christophe Hansen, a recunoscut gravitatea situației și disponibilitatea Comisiei de a sprijini statele afectate. Concluzia discuțiilor, conform Agrointel, este că există sprijin semnificativ pentru clarificarea și extinderea posibilităților de utilizare a derogărilor din articolul 16 și pentru deschiderea unei discuții europene, în linie cu dezbaterea recentă privind lupul. Context: alte dosare agricole pe agenda AgriFish Pe lângă subiectul urșilor, miniștrii au discutat situația pieței agricole, evaluarea politicii comune în pescuit și viitoarea Politică Agricolă Comună post-2027. România a susținut o PAC „puternică, echilibrată și bine finanțată”, dar cu mai multă flexibilitate pentru statele membre și instrumente mai simple pentru fermieri. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ar urma să continue demersurile la nivel european pentru soluții care să împace obiectivele de conservare a biodiversității cu protejarea comunităților rurale și a activităților agricole. [...]
În perioadele de caniculă, fermierii și transportatorii au obligații concrete de bunăstare a animalelor, iar nerespectarea lor poate afecta direct producția zootehnică , potrivit unui ghid al ANZ prezentat de AgroInfo . Agenția Națională pentru Zootehnie reamintește, în linie cu recomandările ANSVSA , că stresul termic reduce imunitatea și producția, iar deshidratarea este riscul major în valurile de căldură extremă. În ghid sunt indicate și categoriile cele mai vulnerabile: animalele tinere, cele aflate în lactație și cele hrănite cu furaje uscate. Mesajul central este operațional: accesul la apă, umbrirea și adaptarea programelor din fermă devin măsuri de continuitate a producției, nu doar recomandări generale. „Regula de aur”: apă suficientă, permanent ANZ subliniază că, pe caniculă, consumul de apă crește „substanțial” și cere acces permanent la apă proaspătă. Dacă sursele sunt greu accesibile la pășune, apa trebuie administrată manual și regulat. Ghidul include un orientativ al cantităților zilnice recomandate în perioade de caniculă: Vaci de lapte: 38–52 litri/zi Bovine (tineret/carne): 38 litri/zi Cai și cabaline: 20–45 litri/zi Porci: 4–11,5 litri/zi Ovine/caprine: 6 litri/zi Păsări de curte: 0,5 litri/zi ANZ precizează că valorile pot crește în funcție de umiditate, rasă, vârstă și starea fiziologică. Măsuri în adăposturi: umbrire, verificări zilnice, planificarea furajării Pentru exploatații și adăposturi, ghidul indică trei direcții de lucru: Protecție solară: adăposturi care să protejeze de radiații; pentru animalele în spații deschise, umbrarele și jgheaburile cu apă potabilă sunt obligatorii . Mentenanță și rezerve: verificarea zilnică a echipamentelor de adăpare, furajare și ventilație; este considerat „critic” să existe echipamente de rezervă, inclusiv sisteme de ventilație și generatoare, pentru pene de curent. Furajare adaptată: mutarea orelor de masă în intervale mai răcoroase (dimineața devreme sau seara târziu), cu furaje adecvate speciei și taliei. Interdicții și limitarea efortului: prag de 25°C la umbră Ghidul introduce și restricții explicite pentru reducerea riscului de stres termic: Animale de tracțiune (cai, măgari): utilizarea este strict interzisă între 12:00 și 18:00 dacă temperatura la umbră depășește 25°C . Animale de companie (inclusiv din ferme): cele ținute afară trebuie să aibă adăpost umbrit și apă; este strict interzisă lăsarea animalelor în vehicule parcate fără ventilație. Transportul animalelor: densitate redusă și ventilație obligatorie la curse lungi Pentru transportatori, ANZ indică reguli „severe” atunci când transportul este „absolut necesar”: Reducerea densității de încărcare: la temperaturi ridicate, încărcarea se reduce cu minimum 25% față de capacitatea autorizată. Microclimat controlat: verificarea condițiilor de microclimat înainte de îmbarcare este obligatorie; la transporturi de peste 8 ore , vehiculul trebuie să aibă ventilație activă pe toată durata drumului. Planuri de urgență: transportatorii trebuie să aibă soluții de rezervă pentru întârzieri sau blocaje în trafic. Rolul autorităților locale și al medicului veterinar ANZ menționează și componenta de coordonare: administrațiile publice locale au obligația de a monitoriza animalele aflate în transhumanță și, împreună cu fermierii, de a asigura colectarea și neutralizarea deșeurilor animaliere (SNCU). În plus, fermierii sunt îndemnați să anunțe imediat medicul veterinar împuternicit la primele modificări de sănătate sau comportament. [...]
Noile norme MMAP obligă proprietarii și administratorii de păduri la raportări rapide și monitorizare digitalizată a dăunătorilor , după publicarea în Monitorul Oficial a ordinului care actualizează vechiul cadru din 2003, potrivit Agerpres . Miza este una de reglementare și control operațional: apar obligații și termene mai stricte, inclusiv pentru vegetația forestieră din afara fondului forestier național. Ordinul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) înlocuiește abordarea preponderent reactivă cu un management „proactiv, digitalizat”, bazat pe date biologice, ecologice și climatice, astfel încât evoluția factorilor dăunători să poată fi anticipată și controlată, conform comunicatului citat de agenție. „Trecem de la o abordare reactivă, la un management proactiv, digitalizat. Pe baza unor date biologice, ecologice, climatice etc. se poate anticipa evoluția unor factori dăunători și, astfel, se pot adopta măsuri specifice de control a acestora”, a declarat ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana-Anda Buzoianu. Ce se schimbă în teren: termene, GPS, evaluare unitară Noile norme tehnice introduc reguli mai clare de monitorizare, raportare, prevenire și intervenție, în locul prevederilor Ordinului 454/2003. Printre schimbările enumerate în comunicat se află: raportare rapidă : apariția factorilor vătămători și efectele produse trebuie semnalate în maximum 24 de ore și urmărite periodic; localizare GPS : focarele și suprafețele afectate sunt identificate precis pentru intervenții mai eficiente; evaluare unitară a pagubelor : prin grade clare de infestare, infectare și vătămare; monitorizare dedicată pentru gândacii de scoarță : evidențe speciale, hărți și planuri tehnice de intervenție; adaptare la riscurile climatice : seceta, furtunile, zăpada, temperaturile extreme și speciile invazive sunt integrate în monitorizare și planificare; măsuri integrate de protecție : prevenirea și combaterea se fac diferențiat, prin metode silviculturale, biologice, mecanice și chimice; digitalizare și trasabilitate : formulare noi, raportări standardizate și un sistem informatic pentru gestionarea protecției pădurilor; definire mai riguroasă a factorilor vătămători : speciile protejate prin legislația europeană și națională nu mai sunt tratate ca „dăunători”. În plus, comunicatul precizează că semnalarea apariției sau evoluției factorilor vătămători este o acțiune formalizată: pădurarul titular de canton informează conducerea structurii silvice care asigură administrarea sau serviciile silvice, iar semnalarea poate fi făcută și de restul personalului silvic în timpul altor activități în teren. Obligații de raportare anuală și calendarul către gărzile forestiere Reglementarea stabilește explicit obligații pentru proprietari și administratori, atât în fondul forestier național, cât și în vegetația forestieră din afara acestuia: aplicarea măsurilor de protecție pentru menținerea unei stări de sănătate corespunzătoare a culturilor și arboretelor. Calendarul de raportare anuală menționat în comunicat este: până la 15 februarie : ocoalele silvice transmit către gărzile forestiere raportul privind starea de sănătate a pădurilor; până la 15 martie : gărzile forestiere trimit mai departe, pentru fiecare județ arondat, raportul către Garda Forestieră Națională ; ulterior, Garda Forestieră Națională întocmește anual raportul privind starea pădurilor României. MMAP mai arată că prevederile normelor sunt detaliate într-un „Ghid privind protecția pădurilor împotriva bolilor și dăunătorilor”. Context: presiunea climatică și extinderea riscurilor Comunicarea ministerului plasează schimbarea în contextul schimbărilor climatice, care amplifică fenomenele meteorologice extreme și riscul apariției unor specii invazive. În același timp, noile norme tratează atât factorii biotici (agenți fitopatogeni, organisme nevertebrate și vertebrate), cât și pe cei abiotici (vânt, depuneri de zăpadă/gheață, temperaturi extreme, secetă, inundații, poluare). Pentru sectorul silvic, efectul imediat este o creștere a cerințelor de conformare: termene scurte de raportare, localizare precisă a focarelor și standardizare a evaluărilor, cu accent pe trasabilitate și utilizarea unui sistem informatic. [...]
Ajutorul european pentru secetă riscă să se dilueze la circa 15 euro/ha , dacă suma de 14,8 milioane de euro (aprox. 74 milioane lei) alocată României este împărțită la suprafețele calamitate, potrivit unei reacții din teren consemnate de AgroInfo . Fondurile vin din rezerva agricolă a Uniunii Europene, iar alocarea a fost aprobată de Consiliul UE . Într-o postare, europarlamentarul Dan Motreanu a precizat că banii pot fi completați cu fonduri naționale de până la 200% din valoarea alocării europene, ceea ce ar însemna că suma totală „se poate tripla”. Context: ce a generat sprijinul și ce acoperă Potrivit aceleiași postări, seceta severă și valurile repetate de căldură din intervalul iunie–august 2025 au afectat producția de porumb și floarea-soarelui din România. Motreanu a amintit și cadrul mai larg al Politicii Agricole Comune 2023–2027 , care prevede o rezervă agricolă de cel puțin 450 de milioane de euro anual pentru perturbări de piață sau evenimente excepționale care afectează producția ori distribuția. Reacția din fermă: „o sumă foarte subțire” Fermierul Cosmin Micu, din Vinga (județul Arad), care lucrează la ferma Procereal Agrosan, a comentat că, după împărțirea sumei la hectarele calamitate, ajutorul ar ajunge „până în 15 euro/ha”. „Domnule Motreanu, acest ajutor împărțit la suprafața calamitată, rezultă o sumă foarte subțire, până în 15 euro/ha! Gândiți o strategie națională pentru dezvoltarea sistemelor de irigații, pentru ca fermierii să nu mai fie atât de vulnerabili în anii secetoși!” Din perspectiva impactului economic, mesajul indică o problemă de eficiență a sprijinului: fără o completare substanțială din bugetul național (posibilă în limita menționată în postare), ajutorul pe hectar poate rămâne prea mic pentru a compensa pierderile din anii cu secetă severă. [...]
O soluție cu senzori care pornește aspersoare automat poate reduce pierderile de producție din fermele de vaci pe timp de caniculă , iar investiția ar putea fi amortizată în mai puțin de un an, potrivit unui reportaj Euronews dintr-o fermă din Gârbova de Sus (județul Alba). Miza economică este directă: stresul termic scade cantitatea de lapte și afectează starea animalelor, iar tehnologia încearcă să stabilizeze productivitatea în perioadele cu temperaturi ridicate. Cum se vede canicula în producție În fermă, disconfortul termic se traduce prin scăderea producției și a apetitului, spune Gheorghe Marian, fermier: „Prin scăderea cantității de lapte. Ele nu sunt într-o stare foarte bună, nu mai mănâncă atât de bine, nu mai au poftă de mâncare și nu se simt în largul lor.” În contextul în care temperaturile pot depăși pe alocuri 40°C, soluțiile de răcire devin o măsură operațională cu impact în venituri, nu doar o îmbunătățire de confort. Ce presupune investiția și cum funcționează sistemul Soluția prezentată folosește senzori care măsoară temperatura resimțită de vaci și, când aceasta trece de un prag, activează un sistem de aspersoare care pulverizează apă. Conform materialului, temperatura resimțită de animale poate scădea chiar și cu 5°C. Controlul se face de pe telefonul mobil. Costurile indicate în reportaj sunt împărțite între echipamente și utilizarea software-ului: investiție inițială în hardware: 1.000–1.200 euro (aprox. 5.000–6.000 lei) , incluzând o unitate centrală („cutia” care controlează sistemul) și aproximativ cinci senzori; cost anual software (activ doar în sezonul cald): circa 500 euro/an (aprox. 2.500 lei/an) . Directorul tehnic Radu Marin spune că soluția este gândită să folosească infrastructura deja existentă în fermă, pentru a reduce costul total. De ce contează: amortizare și presiune pe termen lung Din perspectiva fermierilor, beneficiul urmărit este creșterea productivității. Viorel Marin, reprezentant al unei asociații de fermieri, afirmă că un fermier și-ar fi amortizat investiția în mai puțin de un an, pe fondul unor creșteri de producție estimate astfel: „Fermierul a văzut că și-a amortizat practic toată investiția în mai puțin de un an și că un spor de 10% la carne și de 5% la lapte i-au adus suficiente venituri și ca să-i rămână și mai mulți bani în buzunar.” Pe termen mai lung, presiunea climatică ar putea accentua problema: un raport al cercetătorilor de la Universitatea din Ierusalim , citat în material, arată că, folosind proiecțiile de temperatură pentru 2050, producția medie zilnică de lapte ar putea scădea cu 4% la nivel mondial din cauza agravării stresului termic. În acest context, investițiile în sisteme de răcire și monitorizare pot deveni o componentă tot mai importantă a costurilor și a competitivității în zootehnie. [...]
