Știri
Știri din categoria Agricultură
MADR și ANSVSA pregătesc proceduri unitare și sprijin mai rapid pentru fermele de porci și procesatorii de carne, pe fondul presiunilor generate de pesta porcină africană și de costurile administrative din sector, potrivit Agrointel.
Întâlnirea de lucru a avut loc marți, 12 mai, la sediul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), cu participarea reprezentanților crescătorilor de porci și ai procesatorilor. Discuțiile au fost coordonate de ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tánczos Barna, alături de președintele ANSVSA, dr. Alexandru Nicolae Bociu, și conducerea instituției.
Pe agenda discuțiilor au fost puse efectele pestei porcine africane (PPA), nevoia de consolidare a biosecurității și dificultățile economice și administrative reclamate de operatorii din sector. În paralel, au fost abordate teme cu impact direct în piață: utilizarea materiei prime românești, trasabilitatea (urmărirea originii și a traseului produsului), etichetarea corectă și informarea consumatorilor.
Un punct central a fost necesitatea unor proceduri „clare, aplicate unitar la nivel național”, astfel încât companiile care folosesc carne provenită din România să poată lucra „în condiții predictibile, sigure și competitive”. Participanții au cerut simplificarea fluxurilor administrative, dar fără diminuarea standardelor sanitar-veterinare și de siguranță alimentară.
În cadrul întâlnirii au fost analizate posibile instrumente de sprijin pentru fermieri și procesatori, între care:
ANSVSA a transmis că rămâne deschisă dialogului tehnic și instituțional, cu obiectivul de a identifica soluții aplicabile care să protejeze sănătatea animalelor și siguranța alimentelor, dar și să susțină producția și procesarea românească.
Separat, în aceeași zi, ministrul interimar Tánczos Barna și președintele ANSVSA urmau să aibă întâlniri și cu reprezentanții procesatorilor de lapte și ai crescătorilor de ovine, conform informațiilor publicate.
Recomandate
Ministerul Agriculturii pregătește reevaluarea regulilor și a despăgubirilor pentru pesta porcină africană , după ce măsurile aplicate până acum „nu au produs efectele așteptate”, iar orice nouă decizie de reglementare ar urma să vină abia după această analiză, potrivit Agerpres . Ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna , a transmis că s-a întâlnit la Oradea cu marii producători de porc din vestul țării, în cadrul unui demers de consultare cu producători, procesatori și retaileri, pentru a identifica soluții la problemele sectorului suin. În mesajul publicat pe Facebook, el a indicat că obiectivul este eradicarea pestei porcine africane și susținerea consumului de carne proaspătă produsă în România. Ce se schimbă în abordarea autorităților Potrivit ministrului, direcțiile urmărite includ atât măsuri de sprijin economic, cât și cerințe operaționale pentru ferme: sprijinirea producătorilor autohtoni, astfel încât carnea de porc proaspătă produsă în România să fie preferată de procesatori și să ajungă la consumatori în cantități mai mari; combaterea „mai eficientă” a pestei porcine africane, care afectează atât fermele mari, cât și gospodăriile mici; utilizarea de tehnologii moderne în marile ferme, cu respectarea normelor de mediu și pentru o „bună conviețuire” cu comunitățile locale. Tanczos a mai arătat că creșterea porcilor în gospodării ține de „tradiția și identitatea rurală românească”, dar că acest model trebuie însoțit de educare și conștientizarea responsabilității fiecărui crescător. Despăgubiri, acorduri comerciale și noi forme de sprijin Ministrul interimar a precizat că autoritățile analizează trei paliere: despăgubiri pentru fermieri, acorduri comerciale și noi măsuri de sprijin pentru sectorul suin, în limitele regulilor europene. În privința despăgubirilor, el a afirmat că este verificată situația legislației și că ar urma să fie adoptate normele necesare pentru ca fermierii afectați de restricții să fie „despăgubiți corect”. Separat, este analizată posibilitatea unor acorduri comerciale cu Republica Moldova și Ucraina, care „ar putea fi o piață de desfacere” pentru producătorii români. Deocamdată, în informațiile transmise nu sunt indicate termene, bugete sau forma concretă a viitoarelor reglementări, iar ministrul vorbește despre măsuri imediate care pot fi luate și în condițiile unui guvern interimar, plus o analiză pentru noi instrumente de sprijin. [...]
APIA începe din 11 mai autorizarea la plată pentru mai multe scheme, cu cuantumuri finale stabilite prin ordine MADR, ceea ce deblochează intrări de numerar în ferme înainte de termenul-limită de 30 iunie. Potrivit Agrointel , în această săptămână ar urma să intre în conturile fermierilor subvenții pentru sectorul vegetal și zootehnic aferente cererilor depuse în campania 2025, inclusiv Ajutoarele Naționale Tranzitorii (ANT) și Sprijinul Cuplat Vegetal (SCV), dar și diferențe de cuantum la unele intervenții. Plățile sunt autorizate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) , iar cuantumurile finale pentru o parte dintre scheme au fost stabilite prin Ordinul MADR nr. 141/2026, respectiv prin Ordinul nr. 358/30.04.2026 (pentru ANT). Scheme cu cuantumuri finale, intrate la autorizare Vegetal (intervenții menționate în ordinul MADR nr. 141/2026) PD-02 Sprijin redistributiv complementar pentru venit (CRISS): 53,52 euro/hectar (aprox. 272 lei/hectar) PD-03 Sprijin pentru tinerii fermieri: 46,66 euro/hectar (aprox. 237 lei/hectar) PD-28 Menținerea de zone neproductive și/sau elemente noi de peisaj pe teren arabil: 40,5011 euro/hectar (aprox. 206 lei/hectar) Zootehnie (bunăstare și pășunat, conform aceleiași surse) PD-07 (vaci de lapte) – componente de bunăstare: 70,24 euro; 38,46 euro; 22,13 euro; 66,64 euro (cuantumuri prezentate ca euro/hectar în material) PD-08 (tineret bovin la îngrășat) – componente: 175,41 euro; 18,22 euro; 55,53 euro (prezentate ca euro/hectar) PD-27 (pășunat extensiv) – cuantumuri pe UVM (unitate vită mare, indicator standard pentru încărcătura de animale): zona montană 60 zile: 72,75/UVM zona montană 90 zile: 122,42/UVM zona deal: 168,66 UVM (așa cum apare în material) zona câmpie: 135,25 UVM (așa cum apare în material) ANT și SCV: sumele care intră la plată Ajutoare Naționale Tranzitorii (ANT) – vegetal ANT 1 (teren arabil): 7,99 euro/ha (aprox. 41 lei/ha) ANT 2-3 (in/cânepă fibră): 19,54 euro/ha (aprox. 99 lei/ha) ANT 4 (tutun): 5.431,0169 euro/ha (aprox. 27.590 lei/ha) ANT 5 (hamei): 442,92 euro/ha (aprox. 2.250 lei/ha) ANT 6 (sfeclă de zahăr): 186,63 euro/ha (aprox. 948 lei/ha) ANT – zootehnic ANTZ 7 (lapte bovine) – cuantum conform articolului 2 (cu condiționări): 0,20 tonă de lapte ANTZ 7 – cuantum integral: 38,86 euro/tonă (aprox. 197 lei/tonă) ANTZ 8 (carne bovine) – cuantum conform articolului 2 (cu condiționări): 0,20/cap ANTZ 8 – cuantum integral: 69,65 euro/cap (aprox. 354 lei/cap) ANTZ 9 (ovine/caprine): 3,91 euro/cap (aprox. 20 lei/cap) Sprijin cuplat vegetal (SCV) PD-09 soia: 141,98 euro/ha (aprox. 721 lei/ha) PD-10 lucernă: 95,40 euro/ha (aprox. 485 lei/ha) PD-11 leguminoase pentru industrializare: 209,70 euro/ha (aprox. 1.065 lei/ha) PD-12 cânepă: 228,60 euro/ha (aprox. 1.161 lei/ha) PD-13 orez: 552,25 euro/ha (aprox. 2.806 lei/ha) PD-14 sămânță de cartof: 1.806,30 euro/ha (aprox. 9.177 lei/ha) PD-15 hamei: 545,05 euro/ha (aprox. 2.770 lei/ha) PD-16 sfeclă de zahăr: 818,19 euro/ha (aprox. 4.157 lei/ha) PD-17 legume în câmp pentru industrializare: 1.448,10 euro/ha (aprox. 7.357 lei/ha) PD-18 legume în sere și solarii: 1.898,10 euro/ha (aprox. 9.645 lei/ha) PD-19 fructe: 517,05 euro/ha (aprox. 2.627 lei/ha) PD-20 semințe pentru plante furajere: 187,52 euro/ha (aprox. 953 lei/ha) PD-25 viermi de mătase: 0,12 euro/familie (aprox. 0,61 lei/familie) PD-26 porumb pentru siloz: 195,22 euro/ha (aprox. 992 lei/ha) Ce urmează și repere operaționale Fermierii cu cereri autorizate la plată pentru scheme compensatorii (precum Agromediu și Agricultura Ecologică) „așteaptă ca în perioada următoare” sumele să fie alimentate în conturi, mai notează publicația. Termenul-limită pentru finalizarea plăților aferente campaniei APIA 2025 este 30 iunie 2026. Plățile se fac în lei, la cursul de 5,0806 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la 30 septembrie 2025 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria C, nr. 4506 din 1 octombrie 2025). [...]
Aplicarea condiționalității sociale poate tăia din subvențiile APIA ale oierilor , iar sectorul cere reguli de muncă adaptate specificului din stână, potrivit AGRO TV . Discuția a avut loc la conferința „Diplomație în AGRIBUSINESS. Provocări și oportunități într-un context global în schimbare”, organizată de AGRO TV în parteneriat cu Profit.ro. Condiționalitatea socială este o regulă introdusă în actuala Politică Agricolă Comună , relevantă pentru fermierii care încasează plăți directe și anumite plăți din intervențiile de dezvoltare rurală. În România, sistemul de sancțiuni administrative aferent a fost aprobat prin Ordinul MADR nr. 140/2026 , care prevede obligații privind încadrarea în muncă și regulile de sănătate și securitate în muncă; APIA poate reduce plățile dacă sunt constatate neconformități. De ce spun oierii că regulile sunt greu de aplicat în teren Reprezentanții sectorului susțin că activitatea din zootehnie, mai ales în cazul animalelor aflate pe pășune, nu se potrivește cu tiparul clasic de lucru „opt ore pe zi”, pentru că ritmul este dictat de sezon, vreme și comportamentul animalelor. Vonica Maniu, președintele Uniunii Oierilor din România, a cerut adaptarea regulilor de control la specificul muncii din stână. „Dacă acele animale sunt pe pășune, ele au un specific și un program. Vara, ele mai mult pășunează noaptea. Nu putem veni cu reguli ITM aplicabile în orice alt domeniu de activitate, nu sunt 8 ore de muncă și trebuie să ne pliem un pic ca să susținem acest sector.” În acest context, oierii solicită o formulă juridică adaptată pentru lucrătorii folosiți în stâne, astfel încât fermierii să poată respecta legislația muncii fără riscul de a pierde subvențiile din cauza unor cerințe considerate dificil de aplicat. Soluția discutată la MADR și ce urmează Secretarul de stat din MADR, Emil Dumitru, a spus că ministerul a analizat o variantă de lucru: un mecanism cu timbre aplicate pe carnete ale zilierilor, pentru evidențierea activității și încadrarea legală a acesteia. El a indicat că subiectul ar urma să aibă un parcurs în Parlament. „Singura soluție juridică pe care noi am dezbătut-o la minister, urmează să vedem care este deznodământul în Parlament, este să facem cumva un mecanism în care cumpărați niște bonuri cu valoare, timbre pe care să le aplicați pe niște carnete ale unor zilieri, ca să respectați chestiunea aceasta.” Tot el a precizat că, în primul an de implementare, „n-au fost probleme la APIA”. Impactul financiar: reduceri de la 3% în sus Miza este directă pentru încasările fermierilor: sancțiunile pentru nerespectarea condiționalității sociale pot diminua subvențiile. Ca regulă generală, reducerea este de 3% din cuantumul total al plăților, însă procentele pot crește în funcție de gravitate, amploare, persistență, repetarea abaterii sau caracterul deliberat al neconformității. [...]
România riscă o presiune competitivă mai mare pe fermieri dacă importurile din Mercosur intră pe piața UE fără controale și reguli echivalente , au avertizat participanți la o conferință despre „diplomație în agribusiness”, potrivit AGRO TV . Evenimentul, organizat de AgroTV în parteneriat cu Profit.ro la InterContinental Athenee Palace Bucharest, a pus în discuție securitatea alimentară, accesul pe piețele externe și, mai ales, diferențele de standarde între producția din UE și cea din afara Uniunii — un subiect cu impact direct asupra costurilor și competitivității producătorilor locali. Mercosur: miza pentru piața românească este „egalitatea de reguli” Unul dintre punctele centrale ale dezbaterii a fost acordul comercial dintre Uniunea Europeană și țările Mercosur și efectele potențiale asupra pieței din România, în condițiile în care fermierii europeni operează sub reguli mai stricte de producție. Fostul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (în prezent deputat) a cerut controale mai stricte pentru produsele agroalimentare provenite din statele Mercosur, invocând diferențe de reglementare privind utilizarea antibioticelor, hormonilor și a unor pesticide. „Noi nu putem creşte pui cu antibiotic. Noi nu putem creşte vacă de carne utilizând hormonii. Noi nu avem voie să utilizăm în sectorul vegetal din România pesticide din categoria 1. Aceste pesticide sunt utilizate în zona de Mercosur. Am cerut nişte garanţii de bun simţ, pentru că nu sunt împotriva comerţului liber, dar trebuie să ne protejăm.” Barbu a mai susținut și ideea licențierii companiilor care importă produse agroalimentare din zona Mercosur, argumentând că există un risc de „reetichetare” odată ce marfa intră în UE. „Pericolul cel mai mare este că, odată intrate pe teritoriul unui stat din Uniunea Europeană, acel produs devine european.” MADR: standarde stricte în UE, reguli diferite la import Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii , Emil Dumitru, a punctat diferența dintre regulile de producție din piața unică europeană și cele aplicate produselor din afara UE, într-un context în care producătorilor europeni li se cere să crească producția cu resurse mai puține. „Aici discutăm de o piaţă unică europeană care are nişte reguli foarte stricte de producţie şi de nişte produse care nu se supun aceloraşi reguli. Uniunea Europeană vrea să producem mai mult cu mai puţin, lucru care nu se poate face.” Control sanitar și trasabilitate: exemplul Marocului Ambasadorul Marocului la București, Hassan Abouyoub, a vorbit despre rolul controlului sanitar și despre faptul că, în cazul Marocului, responsabilitatea controlului este la plecare, urmată de verificări prin sondaj în UE. „Totul este testat şi controlat în Maroc pentru că trebuie să certificăm produsele. Trebuie să facem totul digital cu Europa şi responsabilitatea controlului este la plecare. Apoi au loc controale prin sondaj în UE, dar nu la aceeași scară.” Cine a participat și când poate fi urmărită conferința Conferința „Diplomație în AGRIBUSINESS. Provocări și oportunități într-un context global în schimbare” a fost moderată de Ovidiu Ghinea și Oana Osman. Printre participanți s-au numărat oficiali, diplomați și reprezentanți ai industriei alimentare, inclusiv: Florin-Ionuț Barbu – deputat Emil Dumitru – secretar de stat MADR Özgür Kıvanç Altan – ambasadorul Republicii Turcia în România Cyrille Schweizer – consilier agricol regional al Ambasadei Franței în România Hassan Abouyoub – ambasadorul Regatului Maroc în România Aurel Popescu – președinte Romalimenta Dorin Cojocaru – președinte al Asociației Patronale Române din Industria Laptelui Pavel Gavril Suian – diplomat, prof. dr. Conferința va putea fi urmărită la AgroTV sâmbătă, de la ora 20:00, conform sursei. [...]
Târgul de Miere de la Muzeul Satului aduce apicultori din toată țara la București, cu degustări și vânzări, într-un format care poate susține direct veniturile producătorilor locali , potrivit Agerpres . Evenimentul se desfășoară de joi până duminică, iar accesul se face pe baza biletului de intrare în Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti ”. Târgul este organizat în contextul Zilei Internaționale a Albinei (20 mai) și combină componenta comercială – vânzare și degustare de produse apicole – cu una de informare și educație, prin dezbateri și activități pentru public. Componenta economică: vânzare directă și expunere pentru apicultori Pe aleile muzeului vor fi prezenți apicultori veniți din toată țara, care vor oferi spre degustare și vânzare produse apicole. Pentru producători, un astfel de format înseamnă acces la consumatori într-o zonă cu trafic ridicat, fără intermediere, ceea ce poate îmbunătăți marja de vânzare, chiar dacă sursa nu oferă date despre numărul de expozanți sau volumele estimate. Târgul va fi deschis între orele 9:00 și 19:00. Dezbateri și parteneri: apiturism și apiterapie Muzeul Satului arată că ediția din acest an reunește specialiști din țară și din străinătate, alături de Ambasada Republicii Slovenia în România și reprezentanți ai: Asociației Apicultorilor din Slovenia; Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA) ; Institutului de Cercetare - Dezvoltare pentru Apicultură; ANTREC. Joi sunt programate mese rotunde pe teme precum apiturismul (turism legat de apicultură), apiterapia și cooperarea dintre apicultori și terapeuți, inclusiv discuții despre modul în care produsele apicole pot susține sănătatea și imunitatea. Activități pentru public: ateliere și tur tematic Copiii pot participa la ateliere de creație dedicate rolului și importanței albinelor. În plus, vizitatorii interesați de „Drumul Dulce al Mierii” sunt invitați la un ghidaj tematic susținut de muzeograful Vasile Tătaru; turul este gratuit și începe de la intrarea din Șos. Kiseleff nr. 28, Platou „Arhondaric”, precizează muzeul. Duminică, de la ora 14:00, în curtea gospodăriei Cut, la Casa Apicultorului, actorul Nae Alexandru și interpreta de muzică populară Narcisa Băleanu vor prezenta „Povestea Casei Cut”, un moment reluat la fiecare ediție. Înființată de ONU în 2017, Ziua Mondială a Albinelor urmărește să atragă atenția asupra rolului albinelor și al altor polenizatoare și asupra necesității protejării lor; data de 20 mai este legată de Anton Janša, considerat un pionier al apiculturii moderne. [...]
Agroland Business System își extinde producția de ouă printr-o investiție greenfield de 20 mil. euro (aprox. 104 mil. lei), mizând pe venituri anuale suplimentare de 150 mil. lei dintr-o nouă platformă avicolă la Mihăilești, județul Giurgiu, potrivit Ziarul Financiar . Proiectul a primit autorizarea Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD), un pas necesar pentru demararea investiției. Platforma este gândită să adauge o capacitate de aproximativ 600.000 de găini ouătoare și o producție anuală estimată la circa 170 milioane de ouă, după atingerea capacității operaționale integrale. Cum este finanțat proiectul Investiția va fi acoperită din: surse proprii (25%) ; credit de investiții (75%) , garantat de Banca Europeană de Investiții (BEI) . Calendarul de implementare și țintele financiare Faza de implementare este programată să înceapă în T2 2026 , după obținerea autorizațiilor locale de construire și începerea lucrărilor. Finalizarea halelor de producție și a infrastructurii este estimată pentru sfârșitul lui 2027 , iar atingerea capacității integrale de producție este prevăzută pentru 2028 . Conducerea Agroland estimează că, la capacitate integrală, proiectul va aduce: venituri anuale suplimentare de aproximativ 150 mil. lei ; EBITDA de circa 20 mil. lei (EBITDA este un indicator al profitabilității operaționale înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizare). Context: obiectivul de creștere și dimensiunea grupului Obiectivul strategic al Agroland este să opereze un efectiv de 1 milion de găini ouătoare până în 2027 . În 2025, Agroland Business System a raportat cifră de afaceri consolidată de 358 mil. lei (plus 17% față de anul precedent) și profit net de 10,2 mil. lei (plus 34%). Grupul, fondat în 1997 de Horia Cardoș, operează prin trei divizii: Agroland Retail (peste 250 de magazine), Agroland Food și Agroland Agribusiness . [...]
