Știri
Știri din categoria Agricultură

Uniunea Europeană pregătește un sprijin de până la 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei) per firmă eligibilă, cu proceduri simplificate, ca parte a unui pachet de urgență pentru a compensa scumpirea energiei, potrivit AgroInfo. Măsura ar viza fermierii, dar și transportatorii, și ar urma să fie valabilă până în 2027.
Informația este prezentată ca un anunț al europarlamentarului român Daniel Buda, care spune că pachetul urmărește „să atenueze impactul creșterii prețurilor la energie” asupra sectoarelor productive.
Conform detaliilor transmise, pachetul ar include trei direcții principale:
Din perspectiva impactului economic, plafonul de 50.000 de euro per beneficiar și compensarea unei părți mari din costurile suplimentare la combustibil ar putea reduce presiunea pe lichidități într-un context de costuri energetice ridicate, în special pentru activități cu consum intens (lucrări agricole, logistică, transport).
Totuși, materialul nu precizează bugetul total, criteriile de eligibilitate, mecanismul de implementare sau calendarul exact, dincolo de mențiunea „până la sfârșitul anului” și valabilitatea pachetului „până în 2027”. În lipsa acestor elemente, rămâne neclar câți beneficiari ar putea accesa efectiv sprijinul și în ce condiții.
Recomandate

Parlamentul European cere un buget agricol al UE mai mare cu 47% , ceea ce ar putea mări resursele disponibile pentru plățile către fermieri și crescătorii de animale în următorul cadru financiar multianual, potrivit AgroInfo . Informația este prezentată ca un anunț al europarlamentarului Dan Motreanu , care susține că Parlamentul European solicită, per ansamblu, o creștere cu 10% a viitorului buget al Uniunii Europene și, în interiorul acestuia, o majorare substanțială a fondurilor alocate agriculturii. Ce s-a votat și ce înseamnă, pe scurt Plenul Parlamentului European a aprobat raportul privind bugetul UE pentru perioada 2028–2034, raport coordonat de europarlamentarul Siegfried Mureșan , conform informațiilor citate. În acest context, Parlamentul European: solicită un buget total al UE cu 10% mai mare față de propunerea Comisiei Europene; cere alocări distincte și majorate pentru Politica Agricolă Comună (PAC) și pentru Politica de Coeziune; indică, față de propunerea Comisiei, o majorare de 139 de miliarde de euro (aprox. 695 miliarde lei) pentru PAC. Pentru România, miza este legată de faptul că dezvoltarea a fost susținută „în principal” de PAC și de Politica de Coeziune, potrivit declarației atribuite lui Dan Motreanu. De ce contează pentru fermieri și crescători Dacă aceste creșteri se vor regăsi în bugetul final, ele pot însemna un spațiu financiar mai mare pentru plăți și programe din agricultură în perioada 2028–2034. Totuși, materialul nu oferă detalii despre cum s-ar traduce concret în cuantumuri pe hectar sau pe cap de animal și nici despre calendarul efectiv al plăților. Ce urmează în procesul bugetar Potrivit aceleiași declarații, bugetul trebuie convenit între Consiliul UE și Parlament până la sfârșitul acestui an. Asta înseamnă că solicitarea Parlamentului este o poziție de negociere, iar forma finală a alocărilor pentru agricultură depinde de acordul dintre instituțiile UE. [...]

APIA a început autorizarea la plată a Ajutoarelor Naționale Tranzitorii (ANT) pentru 2025 , iar fermierii pot estima deja încasările pe hectar pe baza cuantumurilor publicate de AgroInfo , în contextul unui plafon total de 180.750.799 euro (aprox. 918,4 milioane lei) asigurat de la bugetul de stat prin MADR. Procesul vizează atât sectorul vegetal, cât și zootehnic, pentru anul de cerere 2025, potrivit anunțului APIA citat de publicație. Plafonul și baza legală a plăților Plățile sunt făcute în baza Hotărârii de Guvern nr. 359/29.04.2026, care aprobă plafoanele alocate ANT pentru sectoarele vegetal și zootehnic. Actul a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 358/30.04.2026. Valoarea totală a plafonului este de 180.750.799 euro , bani de la bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Cuantumuri ANT pe hectar în sectorul vegetal Pentru sectorul vegetal, cuantumurile pe hectar prezentate sunt: ANT 1 – culturi în teren arabil: 7,9964 euro/ha ANT 2-3 – in / cânepă pentru fibră: 19,5407 euro/ha ANT 4 – tutun: 5.431,0169 euro/ha ANT 5 – hamei: 442,9211 euro/ha ANT 6 – sfeclă de zahăr: 186,6325 euro/ha La ce curs se fac plățile în lei APIA efectuează plățile în lei la cursul de schimb de 5,0806 lei/euro , curs stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2025 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria C, nr. 4506 din 1 octombrie 2025). [...]

O livadă de lângă Arad testează un model de venit recurent pentru pomicultură, prin „adopția” pomilor pe bază de abonament anual , un concept prezentat de G4Media , pe baza unei știri Rador care citează Radio Timișoara. Ideea mizează pe legarea directă a consumatorilor de producția locală, într-un context în care fructele de import ajung frecvent pe piață mai devreme decât cele românești. Inițiativa îi aparține proprietarului livezii, Bogdan Piper , care spune că modelul este inspirat din Spania și urmărește să aducă oamenii mai aproape de natură și de „gustul autentic” al fructelor românești. El compară calendarul de recoltare, susținând că merele de import sunt recoltate în august, în timp ce în livada sa merele sunt recoltate în octombrie, ceea ce ar influența gustul prin coacerea completă pe pom. Cum funcționează „adopția” și ce primește abonatul Potrivit materialului, doritorii își aleg un pom și plătesc un abonament valabil un an. În acest interval, ei pot: să viziteze pomul ori de câte ori doresc; să participe la îngrijirea lui; să primească la final roadele obținute; să beneficieze și de sucul produs din fructele culese. Conceptul a atras deja vizitatori, inclusiv copii, iar unul dintre argumentele invocate de participanți este accesul la experiența „propriului pom” pentru cei care locuiesc la bloc. Capacitatea livezii și speciile cultivate Proprietarul afirmă că livada are 30.000 de pomi fructiferi, dintre care sunt menționați: meri, piersici, cireși, vișini, caiși și pruni. Materialul nu precizează valoarea abonamentului, suprafața livezii sau volumele de producție estimate, astfel că impactul financiar nu poate fi cuantificat din informațiile disponibile. [...]

Israelul cere Ucrainei dovezi înainte de orice demers privind cerealele „furate” , după ce președintele Volodimir Zelenski a acuzat public Tel Aviv că ar fi cumpărat pe piața israeliană cereale sustrase de Rusia din Ucraina, potrivit Agrointel . Ministerul israelian de Externe a respins acuzațiile și a transmis că așteaptă probe transmise „prin canalele standard”, conform declarațiilor ministrului Gideon Saar , citate de N12 News. Oficialul israelian a criticat și modul în care a fost purtată disputa în spațiul public. „Respingem diplomația Twitter. Le repetăm încă o dată prietenilor noștri ucraineni: dacă aveți dovezi de furt, furnizați-le prin canalele standard”, a spus Saar. Miza: trasabilitatea cerealelor și riscul de blocaj în comerț Disputa are o componentă operațională și de conformare: fără documente și verificări privind originea încărcăturilor, autoritățile israeliene nu indică faptul că ar putea acționa pe baza acuzațiilor politice. În practică, o astfel de poziție împinge discuția spre anchete juridice și proceduri de verificare a lanțului de aprovizionare (trasabilitate), cu potențiale efecte asupra fluxurilor comerciale. Contextul acuzațiilor Ucrainei Potrivit materialului, la finalul lunii aprilie 2026 a izbucnit un scandal diplomatic legat de nave ajunse în porturi israeliene cu cereale despre care Ucraina susține că ar proveni din teritorii ocupate temporar și ar fi fost exportate ilegal de Rusia. Ucraina a indicat, între altele, portul Haifa și a menționat ca zone de proveniență Mariupol, Berdiansk și Sevastopol. Ministerul ucrainean de Externe l-a convocat pe ambasadorul Israelului și a transmis o notă de protest. Ministrul ucrainean Andriy Sybiga a declarat că ar exista dovezi privind exporturi ilegale de peste 850.000 de tone de cereale în ultimele patru luni, mai notează Agrointel. Autoritățile israeliene au cerut investigații juridice suplimentare și dovezi privind originea încărcăturii, poziție care, potrivit sursei, a atras critici din partea Kievului pentru întârziere. [...]

Plățile ANT pentru anul de cerere 2025 ar urma să înceapă marți, 5 mai 2026 , după ce APIA finalizează testările din weekend și „dă drumul” plăților în sistem, potrivit AgroInfo . Ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna , a spus că plățile pentru ajutoarele naționale tranzitorii (ANT) – atât pe cap de animal, cât și pe hectar – intră în execuție imediat ce se încheie verificările tehnice ale sistemului informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) . În paralel, sunt în derulare testări și pentru plățile aferente agriculturii ecologice, conform aceleiași intervenții. „Săptămâna viitoare, marți, pornesc plățile pe ANT. Se fac testările pe sistemul informatic în weekend și colegii de la APIA dau drumul la plățile pe ANT. De asemenea, pe agricultura ecologică, se fac acum testări și se pregătesc plățile.” De ce contează: banii intră după aprobarea actului normativ În spatele calendarului anunțat este aprobarea actului normativ necesar pentru demararea plăților, adoptat recent în ședința de Guvern după obținerea avizelor. Tanczos Barna a indicat că aprobarea a venit „abia ieri”, iar avizele au fost obținute „în extremis”, tocmai pentru a permite pornirea plăților. Plățile efective sunt programate să înceapă marți, imediat după finalizarea testelor tehnice realizate de APIA. Ce sunt ANT și cum sunt finanțate Ajutoarele naționale tranzitorii sunt subvenții plătite de la bugetul de stat, din bugetul anului următor anului de cerere. Ele sunt acordate în sistem regresiv, ceea ce înseamnă că suma alocată scade în fiecare an, și vizează atât sectorul vegetal, cât și pe cel zootehnic. Plafoanele alocate pentru ANT 2025, pe scheme Vegetal ANT1 culturile amplasate pe teren arabil: 286.960,259 mii lei , echivalentul sumei de 56.481.569 euro ANT 2 și 3 in pentru fibră și cânepă pentru fibră: 22,355 mii lei , echivalentul sumei de 4.400 euro ANT 4 tutun: 7.453,098 mii lei , echivalentul sumei de 1.466.972 euro ANT 5 hamei: 341,416 mii lei , echivalentul sumei de 67.200 euro ANT 6 sfeclă de zahăr: 13.324,524 mii lei , echivalentul sumei de 2.622.628 euro Zootehnie ANT7 schema decuplată de producție, specia bovine, sector lapte: 135.036,41 mii lei , echivalentul sumei de 26.578.830 euro ANT8 schema decuplată de producție, specia bovine, sector carne: 316.407,57 mii lei , echivalentul sumei de 62.277.600 euro ANT9 schema cuplată de producție, speciile ovine/caprine: 158.776,88 mii lei , echivalentul sumei de 31.251.600 euro [...]

O fermă de melci din Bihor a ajuns la o producție anuală de aproximativ 5 tone și își bazează modelul de business pe două piețe cu valoare adăugată, cosmetice și gastronomie , potrivit AgroInfo . Proiectul, dezvoltat de o familie din localitatea Lăzăreni (la circa 25 km de Oradea), mizează pe export pentru volum, dar își propune să crească și vânzările în România, în special către HoReCa . Ferma este operată de Igor și Lilia Gonța și crește sute de mii de exemplare din specia Helix aspersa maxima . Producția se desfășoară pe o suprafață de aproximativ 5.000 de metri pătrați, pe terenuri aflate la marginea pădurii, iar activitatea este descrisă ca o afacere de familie, cu implicarea zilnică a copiilor. Investiție inițială și ritm de dezvoltare Investiția inițială a fost de „câteva zeci de mii de euro” (aprox. câteva sute de mii de lei), iar dezvoltarea proiectului a presupus patru ani de muncă constantă, conform articolului. Ferma a pornit de la 40.000 de ouă importate din Italia, iar „recolta a ajuns deja la nivel de tone”, în contextul unei producții anuale menționate de circa 5 tone. Două fluxuri de venit: mucină pentru cosmetice și carne pentru gastronomie Modelul operațional are două direcții: Extragerea mucinei (descrisă în material drept „aur lichid”), un ingredient folosit în industria cosmetică. Procesul este prezentat ca fiind non-invaziv , astfel încât melcii nu sunt omorâți și revin în fermă. Valorificarea în gastronomie a melcilor care nu merg către cosmetice. Carnea de melc este prezentată ca proteină dietetică, cu conținut scăzut de grăsimi și fără colesterol, fiind consumată în mai multe țări occidentale. În material, Igor Gonța afirmă că ferma are produse cosmetice sub brand propriu și că intenția este de a „închide ciclul” și de a avea lanțul complet în România, în condițiile în care, în prezent, produsele cosmetice sunt realizate în laboratoare din Europa. Exportul rămâne principalul canal, dar ținta este HoReCa din România Cea mai mare parte a producției este exportată, melcii fiind poziționați ca produs premium în restaurantele din Europa de Vest. În paralel, familia spune că vrea să facă „primii pași” pe piața locală, în special în zona HoReCa, unde ar urmări să își extindă vânzările. [...]