Știri
Știri din categoria Agricultură
Parlamentul European cere un buget agricol al UE mai mare cu 47%, ceea ce ar putea mări resursele disponibile pentru plățile către fermieri și crescătorii de animale în următorul cadru financiar multianual, potrivit AgroInfo.
Informația este prezentată ca un anunț al europarlamentarului Dan Motreanu, care susține că Parlamentul European solicită, per ansamblu, o creștere cu 10% a viitorului buget al Uniunii Europene și, în interiorul acestuia, o majorare substanțială a fondurilor alocate agriculturii.
Plenul Parlamentului European a aprobat raportul privind bugetul UE pentru perioada 2028–2034, raport coordonat de europarlamentarul Siegfried Mureșan, conform informațiilor citate. În acest context, Parlamentul European:
Pentru România, miza este legată de faptul că dezvoltarea a fost susținută „în principal” de PAC și de Politica de Coeziune, potrivit declarației atribuite lui Dan Motreanu.
Dacă aceste creșteri se vor regăsi în bugetul final, ele pot însemna un spațiu financiar mai mare pentru plăți și programe din agricultură în perioada 2028–2034. Totuși, materialul nu oferă detalii despre cum s-ar traduce concret în cuantumuri pe hectar sau pe cap de animal și nici despre calendarul efectiv al plăților.
Potrivit aceleiași declarații, bugetul trebuie convenit între Consiliul UE și Parlament până la sfârșitul acestui an. Asta înseamnă că solicitarea Parlamentului este o poziție de negociere, iar forma finală a alocărilor pentru agricultură depinde de acordul dintre instituțiile UE.
Recomandate
Parlamentul European a relaxat regimul pentru o parte din plantele obținute prin noi tehnici genomice , o schimbare de reglementare care poate accelera introducerea pe piață a unor culturi mai rezistente la secetă și dăunători, cu efecte directe asupra costurilor și planificării în agricultură, potrivit Mediafax . Noile prevederi, convenite provizoriu între Parlament și Consiliu în decembrie 2025 și adoptate acum de Parlamentul European, schimbă logica de reglementare: accentul se mută de la metoda de obținere la „rezultatul genetic final” al plantei. Ținta declarată este facilitarea accesului fermierilor la plante care pot reduce nevoia de pesticide și pot crește producțiile, în contextul presiunilor climatice. Două categorii, două regimuri de piață Regulile împart plantele obținute prin noile tehnici genomice (NGT) în două categorii, cu consecințe diferite pentru autorizare și utilizare: NGT-1 : plante cu un număr limitat și un tip restrâns de modificări genetice, care „ar fi putut apărea și prin metode convenționale de ameliorare”. După verificarea criteriilor, acestea vor fi tratate similar culturilor convenționale . Totuși, la cererea Parlamentului, plantele proiectate pentru toleranță la erbicide sau pentru producerea de substanțe insecticide nu vor putea fi încadrate la NGT-1. NGT-2 : plante cu modificări genetice mai complexe sau mai ample, care rămân sub regulile stricte aplicate organismelor modificate genetic , inclusiv evaluare de risc și autorizare înainte de comercializare în UE. Regulile se vor aplica atât plantelor dezvoltate în UE, cât și celor importate. Mediafax notează că, în afara Uniunii, există deja produse realizate din plante NGT aflate pe piață sau în stadii avansate de dezvoltare, precum grâul cu conținut redus de gluten, cartofii rezistenți la agenți patogeni și porumbul tolerant la secetă. Etichetare, trasabilitate și opțiuni pentru statele membre Pentru NGT-2 , trasabilitatea completă și etichetarea rămân obligatorii , iar statele membre vor putea restricționa sau interzice cultivarea acestor plante chiar dacă au fost autorizate la nivel european. În cazul soiurilor care conțin sau provin din NGT-1 , acestea vor fi incluse într-o bază publică de date a UE , iar sacii de semințe și materialul de reproducere vor trebui etichetați ca NGT-1, pentru ca fermierii să poată lua decizii informate. Regulile urmăresc și orientarea tehnologiilor către obiective de sustenabilitate (rezistență la schimbările climatice și la dăunători), iar impactul asupra sustenabilității va trebui monitorizat. Agricultură ecologică și brevete: zonele sensibile În agricultura ecologică , utilizarea NGT nu va fi permisă . Totuși, prezența „tehnic inevitabilă” a plantelor NGT-1 nu va fi considerată automat o încălcare a regulilor pentru producția organică. Comisia Europeană urmează să evalueze dacă noua reglementare poate crea dificultăți administrative, economice sau practice pentru operatorii din sectorul bio, inclusiv din perspectiva percepției consumatorilor. Un alt punct sensibil este cel al brevetelor : NGT-urile vor putea fi brevetate, cu excepția trăsăturilor sau secvențelor care apar în natură ori sunt produse prin mijloace biologice. Eurodeputații au introdus garanții pentru a preveni concentrarea pieței și pentru a menține accesul echitabil al fermierilor la tehnologii, inclusiv dreptul de a păstra și replanta semințe. Când se aplică Regulamentul va intra în vigoare la 20 de zile după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și se va aplica după doi ani , ceea ce împinge efectele concrete în teren către un orizont de implementare pe termen mediu, nu imediat. [...]
Parlamentul European a votat reguli care obligă statele să publice repere de preț și întăresc contractele , o schimbare cu impact direct asupra modului în care fermierii își negociază veniturile în lanțul alimentar, potrivit Mediafax . Pachetul legislativ a fost adoptat marți cu 560 de voturi pentru, 75 împotrivă și 25 de abțineri. Miza este creșterea puterii de negociere a agricultorilor și legarea mai strânsă a prețurilor din contracte de costurile reale de producție. Repere de preț publicate online, folosite în contracte Una dintre modificările centrale este obligația statelor membre de a stabili și publica online repere care pot fi utilizate în acordurile contractuale dintre fermieri și cumpărători. Scopul declarat este ca prețurile finale ale alimentelor să reflecte mai bine cheltuielile producătorilor, cu efect asupra stabilizării veniturilor. Organizațiile de producători primesc mai multă putere de negociere Noua legislație întărește rolul organizațiilor de producători (OP), oferindu-le mai multă influență în organizarea pieței. Printre prevederi se numără: posibilitatea ca OP să negocieze direct cu cumpărătorii în numele membrilor; reguli care împiedică ocolirea organizațiilor prin negocieri separate cu fermierii individuali. Etichetare: reguli pentru „corect” și „echitabil” Eurodeputații au aprobat și măsuri de transparență privind etichetarea produselor agricole. Noile reguli clarifică folosirea termenilor „corect” și „echitabil” și introduc criterii pentru utilizarea lor, de exemplu atunci când un produs contribuie la dezvoltarea comunităților rurale sau susține organizațiile fermierilor. Definiție oficială pentru carne și denumiri rezervate Textul adoptat introduce o definiție oficială a cărnii, descrisă drept „părți comestibile ale animalelor”, și stabilește o listă de denumiri rezervate exclusiv produselor din carne, care nu vor putea fi folosite pentru produse cultivate în laborator sau obținute pe bază de celule. Măsura este prezentată ca un instrument de transparență pe piața internă și de sprijin pentru alegeri informate ale consumatorilor. Contracte scrise obligatorii în sectorul lactatelor Regulile aduc schimbări și pentru sectorul lactatelor, prin introducerea contractelor scrise obligatorii pentru susținerea veniturilor producătorilor de lapte. Aceste contracte vor include clauze privind excluderea anumitor indicatori de preț și prevederi de revizuire, menite să ofere protecție mai mare fermierilor. Raportoarea dosarului, eurodeputata Céline Imart (PPE, Franța), a descris acordul drept o „victorie majoră” și a indicat că, pe lângă contracte, un mecanism obligatoriu de mediere ar urma să protejeze veniturile în litigiile cu cumpărătorii: „Acordul votat astăzi reprezintă o victorie majoră pentru fermierii noștri, consolidându-le poziția pe piață, protecțiile juridice și patrimoniul cultural. Contractele le vor garanta acum un loc echitabil în lanțul de aprovizionare, în timp ce un mecanism obligatoriu de mediere le va proteja veniturile în timpul litigiilor cu cumpărătorii.” Ce urmează Pentru ca prevederile să intre în vigoare, acordul provizoriu trebuie să primească și aprobarea Consiliului Uniunii Europene. Inițiativa a fost prezentată de Comisia Europeană în decembrie 2024, ca răspuns la dificultățile întâmpinate de fermierii europeni în ultimii ani, în cadrul unui set mai larg de măsuri care vizează și combaterea practicilor comerciale neloiale. [...]
Parlamentul European a votat un cadru care schimbă regulile de acces pe piață pentru plantele obținute prin noile tehnici genomice , introducând două categorii cu obligații diferite și menținând, pentru o parte dintre ele, regimul strict aplicat organismelor modificate genetic (OMG), potrivit Agerpres . Miza economică și operațională este directă: ce tip de semințe pot ajunge mai repede la fermieri și în ce condiții pot fi comercializate în UE. Două categorii, două regimuri de conformare Normele revizuite pentru noile tehnici genomice (NTG) mută accentul reglementării pe „caracteristicile genetice finale” ale plantei, nu pe metoda prin care a fost obținută. NTG-1 : plante cu un număr și tip limitat de modificări, care ar fi putut apărea și prin ameliorare convențională. După confirmarea încadrării, vor fi tratate ca plante convenționale . Totuși, la cererea Parlamentului, plantele modificate pentru rezistență la erbicide sau pentru a produce substanțe insecticide nu pot intra la NTG-1 . NTG-2 : plante cu modificări genetice mai extinse sau mai complexe. Pentru acestea se aplică normele stricte deja în vigoare pentru OMG-uri , inclusiv analiza riscurilor și obligația de autorizare pentru comercializare în UE . Etichetare, trasabilitate și opțiuni naționale Pentru NTG-2 , rămân obligatorii trasabilitatea deplină și etichetarea completă . În plus, statele membre pot restricționa sau interzice cultivarea acestor plante, chiar dacă sunt autorizate la nivelul UE. Pentru NTG-1 , soiurile care conțin sau sunt derivate dintr-o plantă din această categorie vor fi incluse într-o bază de date publică a UE , iar sacii de semințe și materialul de reproducere trebuie etichetate „NTG-1”, astfel încât fermierii să poată decide informat. Producția ecologică: interdicție, cu o excepție tehnică Regulile prevăd că în producția ecologică nu va fi permisă nicio plantă NTG . În același timp, prezența NTG-1 care nu poate fi tehnic evitată nu va fi considerată neconformare. Comisia Europeană urmează să evalueze dacă regulamentul generează sarcini administrative, economice sau practice pentru producătorii ecologici, inclusiv din perspectiva percepției lor și a consumatorilor. Brevete și garanții împotriva concentrării pieței Textul menționează că NTG-urile vor putea fi brevetate , dar nu și trăsăturile sau secvențele care apar în natură ori sunt produse prin mijloace biologice. Eurodeputații au introdus și garanții pentru a evita concentrarea pieței și pentru a susține prețuri abordabile și acces echitabil pentru fermieri, inclusiv păstrarea dreptului de a conserva și replanta semințele . Ce tip de produse sunt deja în discuție În afara UE există deja produse pe piață sau în stadii avansate de dezvoltare, iar regulile se aplică atât plantelor din Europa, cât și celor importate. Exemplele menționate includ grâul cu conținut scăzut de gluten , cartofii rezistenți la agenți patogeni și porumbul tolerant la secetă . Declarație „Este o victorie istorică pentru fermierii europeni și pentru viitorul Europei. Aprobând utilizarea NTG-urilor, am ales inovația, competitivitatea și siguranța alimentară.” — Jessica Polfjard (PPE, Suedia), raportoare, citată de Agerpres În forma prezentată de sursă, articolul nu detaliază calendarul următorilor pași procedurali, însă votul Parlamentului fixează arhitectura de reglementare care va determina, în practică, cât de rapid și în ce condiții pot fi introduse pe piața UE noile soiuri obținute prin NTG. [...]
Fermele zootehnice ar putea fi scoase de sub Directiva UE a emisiilor industriale , după ce europarlamentarul Daniel Buda a depus în Parlamentul European un amendament care cere eliminarea completă a acestor exploatații din sfera de aplicare a Directivei privind Emisiile Industriale (IED), potrivit G4Media . Miza este una de reglementare, cu efect direct asupra obligațiilor de mediu și a costurilor de conformare pentru fermele de creștere a animalelor. Amendamentul vizează IED, descrisă în material drept una dintre cele mai importante reglementări europene în domeniul protecției mediului. În logica propunerii, fermele zootehnice ar urma să nu mai fie tratate în același cadru cu operatorii industriali. „Un fermier care produce hrană pentru Europa nu trebuie tratat ca un operator industrial” În acest stadiu, informațiile disponibile din sursă se limitează la depunerea amendamentului și la intenția explicită de excludere a fermelor zootehnice din directivă; nu sunt prezentate detalii despre calendarul dezbaterilor, forma exactă a textului sau impactul estimat pe categorii de ferme. [...]
Atacurile carnivorelor mari pun presiune directă pe fermele zootehnice din Alba , unde fermierii reclamă pierderi anuale de sute de animale și cer intervenții urgente, inclusiv schimbări legislative, potrivit AGRO TV . Crescătorii de animale din județul Alba, însoțiți de primari din mai multe localități, s-au întâlnit miercuri cu președintele Consiliului Județean Alba , Ion Dumitrel , pentru a semnala intensificarea atacurilor urșilor, lupilor și șacalilor asupra fermelor. Într-un memoriu înaintat autorităților județene, fermierii susțin că pagubele se ridică la aproximativ 200 de bovine și 400 de ovine în fiecare an. În unele cazuri, spun ei, sunt uciși și câinii de turmă. Impact operațional: oameni mai puțini la pășunat, risc mai mare în ferme Dincolo de pierderile de animale, fermierii reclamă și un risc crescut pentru personal: ar fi crescut numărul atacurilor asupra îngrijitorilor, iar unii ar refuza să mai iasă cu turmele la pășunat, pe fondul temerilor legate de siguranță. Tot în memoriu, crescătorii avertizează că, în lipsa unei „gestionări reale” a populației de carnivore mari, numărul urșilor din județ ar putea depăși 1.000 de exemplare în câțiva ani (estimare atribuită fermierilor, fără o confirmare independentă în material). Ce cer fermierii și ce poate face administrația județeană Fermierii solicită intervenții urgente pentru reducerea numărului de carnivore mari și modificarea legislației, astfel încât „oamenii, animalele domestice și fermele de producție să fie protejate”, conform documentului citat. Președintele CJ Alba, Ion Dumitrel, afirmă că susține demersul, dar precizează că oprirea atacurilor nu ține de competența Consiliului Județean și că problemele vor fi transmise către autoritățile naționale, inclusiv prin parlamentarii de Alba, cu obiectivul de a schimba legea. „Vom transmite mai departe aceste probleme către autoritățile competente de la nivel național și vom face apel, inclusiv prin parlamentarii Alba, pentru modificarea legii, astfel încât și omul să fie protejat de lege, nu doar animalele.” [...]
România și Slovacia cer schimbarea regimului de protecție al ursului brun , invocând costuri tot mai mari pentru comunități și agricultură, potrivit Adevărul . Cele două state solicită Comisiei Europene o flexibilizare a regulilor de gestionare, pe fondul creșterii numărului de urși și al înmulțirii incidentelor în gospodării, ferme și zone turistice. Demersul are o miză de reglementare cu efect economic direct în mediul rural: Bucureștiul și Bratislava susțin că actualul regim strict de protecție nu mai reflectă „realitatea din teren” în țările care găzduiesc cele mai numeroase efective de urs brun din UE și care suportă, în consecință, o parte disproporționată din costuri (inclusiv despăgubiri pentru pagube și măsuri de protecție a comunităților). Ce solicită concret România și Slovacia la nivel european Cele două țări au transmis o poziție comună către Comisia Europeană , prin care cer inițierea unei analize pentru introducerea unei flexibilități sporite în regimul de protecție al ursului brun. Subiectul urmează să fie discutat la următoarea reuniune a Consiliului Agricultură și Pescuit (AGRIFISH). În document, România și Slovacia cer, în esență: clarificări privind aplicarea prevederilor europene pentru marile carnivore atunci când populațiile au atins și mențin o „stare favorabilă de conservare”; recunoașterea controlului științific al densității populației ca instrument legitim de management; analizarea posibilității unui regim mai flexibil de gestionare, pentru reducerea conflictelor om–animal. De ce contează pentru agricultură și comunitățile rurale Potrivit Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, România și Slovacia găzduiesc împreună peste jumătate din populația de urs brun din Uniunea Europeană. În același timp, cele două state afirmă că suportă cea mai mare parte a responsabilităților asociate conservării, inclusiv costurile generate de pagube și de măsurile necesare pentru protejarea comunităților locale. Argumentul central este că succesul conservării a dus la creșterea semnificativă a efectivelor, iar autoritățile au nevoie de instrumente mai eficiente pentru a preveni incidentele care afectează siguranța publică și activitățile agricole. Precedentul invocat: abordarea UE în cazul lupului România și Slovacia indică drept precedent faptul că UE a acceptat recent o abordare mai flexibilă pentru lup și sugerează că un model similar ar putea fi analizat și pentru ursul brun în statele unde specia nu mai este considerată vulnerabilă din perspectiva conservării. Viceprim-ministrul și ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna , a susținut că protejarea biodiversității trebuie să fie compatibilă cu siguranța cetățenilor și cu protejarea activităților economice din mediul rural. „Conservarea biodiversității și protejarea oamenilor trebuie să meargă mână în mână. România a demonstrat că poate asigura menținerea unei populații viabile de urs brun, însă succesul conservării nu poate fi măsurat doar prin numărul exemplarelor. Atunci când comunitățile locale, fermierii și cetățenii suportă costuri și riscuri tot mai mari, este nevoie de instrumente de management adaptate realității din teren.” Ministerul Agriculturii afirmă că va continua discuțiile la nivel european pentru soluții care să mențină populația de urs brun într-o stare favorabilă de conservare, dar să reducă riscurile pentru oameni și pentru activitățile economice din zonele rurale. [...]
