Știri
Tag: ministerul agriculturii

Un proiect de lege inițiat de parlamentari UDMR propune un ajutor de 12 euro pe familie de albine , potrivit Mediafax . Măsura este prezentată ca un sprijin pentru acoperirea costurilor cu hrana albinelor și menținerea stupinelor, pe fondul mortalității ridicate și al cheltuielilor în creștere din sector. Inițiatorii susțin că apicultorii se confruntă cu pierderi de efective și cu presiunea importurilor de miere mai ieftină din afara Uniunii Europene, pe care le descriu drept o sursă de concurență neloială pentru producția locală. În acest context, valorificarea producțiilor autohtone ar fi afectată, iar veniturile apicultorilor ar fi puse sub presiune. Un argument central al proiectului este că sprijinul existent nu acoperă toate costurile esențiale, în special hrana familiilor de albine în perioadele fără cules. Autorii arată că intervențiile dedicate sectorului apicol din Planul Național Strategic (programul prin care se acordă subvenții în agricultură) nu includ aceste cheltuieli, deși ele sunt considerate o componentă importantă a activității apicole. Parlamentarii invocă și creșterea necesarului de hrană suplimentară, pe fondul condițiilor meteorologice nefavorabile, al secetei prelungite, al variațiilor bruște de temperatură și al reducerii resurselor melifere naturale. În lipsa unui sprijin pentru aceste costuri, ar crește riscul depopulării stupinelor și ar apărea pierderi economice, cu impact asupra producției de miere și a altor produse apicole. Proiectul prevede acordarea anuală a ajutorului, timp de trei ani, pentru producția autohtonă, cu finanțare de la bugetul de stat prin Ministerul Agriculturii. Schema ar urma să poată fi aplicată după autorizarea de către Comisia Europeană, iar beneficiarii ar trebui să fie înregistrați oficial, să aibă stupine autorizate și să desfășoare activitatea legal, fără situații de insolvență sau faliment. [...]

LAPAR cere eliminarea accizei la motorina folosită în agricultură , potrivit Antena 3 CNN , care citează o scrisoare transmisă de organizație către Ministerul Energiei și Ministerul Agriculturii. Demersul vine pe fondul creșterii costurilor de producție și al volatilității piețelor, în condițiile în care prețul motorinei este prezentat drept un factor cu impact direct asupra funcționării exploatațiilor agricole. În scrisoare se menționează că fermierii ar plăti motorina la prețuri de peste 9,60 lei/litru, la un consum anual estimat la peste 650 de milioane de litri la nivel național. „Necesitatea eliminării accizei la motorina utilizată în agricultură este o măsură fiscală directă, echitabilă și compatibilă cu angajamentele europene.” LAPAR susține că actuala schemă de compensare îi obligă pe fermieri să avanseze bani și să aștepte ulterior recuperarea, ceea ce apasă pe lichiditățile fermelor. Organizația afirmă că „schema în vigoare obligă fermierii să avanseze aproximativ 2,80 lei pentru fiecare litru de motorină”, iar recuperarea s-ar face „după luni de zile, prin proceduri administrative complexe”. În argumentația transmisă autorităților, LAPAR spune că eliminarea accizei „la sursă” ar reduce imediat presiunea asupra fluxului de numerar și ar simplifica administrarea, fără a reprezenta „un cost bugetar nou”, ci o schimbare de mecanism pentru o taxă care, potrivit organizației, este returnată ulterior. În scrisoare se mai arată că soluția ar fi fost susținută public și de ministrul Agriculturii, Florin Barbu, sub forma unei „accize zero direct la pompă” pentru motorina utilizată în agricultură, în contextul discuțiilor despre măsuri de temperare a scumpirii carburanților. Separat, LAPAR respinge ideea eliminării componentei de biocombustibil din motorină ca soluție de reducere a prețului, invocând riscuri de neconformitate cu legislația Uniunii Europene. Organizația amintește obligația României privind amestecul de biocombustibili, în baza Directivei RED III, și avertizează că o derogare ar trebui notificată și justificată formal în fața Comisiei Europene, pentru a evita o decizie unilaterală cu potențial impact asupra credibilității statului în negocierile viitoare pe politici energetice și climatice. [...]