Știri
Știri din categoria Externe
Acordul UE–Mercosur intră în aplicare provizorie și deschide o piață de 700 de milioane de consumatori, cu liberalizarea a peste 90% din tarife, ceea ce ar urma să împingă exporturile europene către Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay cu 39% până în 2040, potrivit Agerpres.
Bruxelles-ul estimează că, pe acest fond, exporturile UE către țările Mercosur ar putea ajunge la 50 de miliarde de euro. O parte dintre reducerile de tarife se aplică imediat, iar restul ar urma să fie liberalizate etapizat.
„Astăzi, acordul UE-Mercosur începe să fie aplicat provizoriu. Beneficiile sunt reale și vizibile de acum înainte. Tarifele încep să scadă. Companiile câștigă acces la noi piețe. Investitorii au predictibilitatea de care au nevoie. Aplicarea provizorie va demonstra beneficiile tangibile ale acordului.”
Intrarea în vigoare a acordului creează un cadru comercial comun între UE și blocul Mercosur, cu efect direct asupra costurilor la frontieră prin reducerea tarifelor vamale. Pentru companiile europene, miza imediată este accesul mai competitiv pe piețele celor patru state latino-americane, în condițiile în care o parte semnificativă a taxelor începe să fie eliminată chiar de la debutul aplicării provizorii.
Pentru a marca momentul, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, organizează o videoconferință cu liderii Braziliei, Argentinei, Uruguayului și Paraguayului.
UE a inclus măsuri de salvgardare menite să limiteze riscurile pentru fermierii europeni, inclusiv posibilitatea suspendării temporare a preferințelor tarifare pentru produse agroalimentare considerate sensibile. În lista menționată intră:
Comisia Europeană ar urma să lanseze o investigație privind necesitatea unor măsuri de protecție dacă importurile de produse sensibile (precum carnea de pasăre, carnea de vită, ouăle, citricele și zahărul) cresc cu 5% peste media pe trei ani și, simultan, prețurile de import sunt cu 5% sub prețul din UE.
Componenta comercială a acordului de asociere intră în vigoare provizoriu, în așteptarea ratificării finale de către Parlamentul European. Potrivit informațiilor citate de Agerpres, Parlamentul European a sesizat Curtea de Justiție a UE cu privire la legalitatea pactului, ceea ce introduce un element de incertitudine în calendarul final al acordului.
Recomandate
Liderii G7 discută noi măsuri de presiune asupra Rusiei , după atacul rusesc în urma căruia Mănăstirea Pechersk din Kiev a luat foc, un sit inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO, potrivit Mediafax . Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a spus că tema va fi pe agenda summitului G7 din Franța , în contextul intensificării bombardamentelor asupra Ucrainei, care au produs noi victime în rândul civililor. Informațiile despre pagubele suferite de mănăstire sunt atribuite de publicație European Pravda. Într-un mesaj publicat pe X, von der Leyen a indicat că liderii G7 vor discuta „următoarele măsuri” pentru a crește presiunea asupra Rusiei, cu obiectivul de a-l aduce pe Vladimir Putin la negocieri și de a opri războiul. Ce se discută la G7 și de ce contează Miza imediată este o posibilă înăsprire a presiunilor internaționale asupra Rusiei, într-un moment în care atacurile asupra Ucrainei continuă, iar liderii occidentali caută pârghii suplimentare pentru a influența cursul conflictului. Von der Leyen a mai afirmat că Europa și poporul ucrainean își doresc pacea, în timp ce Rusia ar fi demonstrat „încă o dată” că este interesată de violență și distrugere. Context: contactele cu SUA, pe fondul discuțiilor despre negocieri Președintele ucrainean Volodimir Zelenski așteaptă un răspuns din partea țărilor G7 la ultimele atacuri rusești asupra orașelor ucrainene. Separat, Bloomberg relatează că liderii europeni intenționează să discute cu președintele american Donald Trump, în cadrul summitului, pentru a-l sprijini în planul de reluare a negocierilor între Ucraina și Rusia, cu participarea Europei. Potrivit aceleiași surse, Zelenski a avut o convorbire telefonică cu Trump înaintea reuniunii, iar cei doi au convenit să discute la summit idei suplimentare pentru a apropia o soluție de pace. [...]
Ungaria a introdus o limită de 8 ani pentru funcția de premier, o schimbare constituțională care poate rescrie regulile de stabilitate politică și, implicit, de predictibilitate pentru mediul de afaceri , potrivit Stirile Pro TV . Amendamentul a fost adoptat luni de Parlamentul de la Budapesta, dominat de partidul Tisza al premierului pro-european Peter Magyar. Noua regulă prevede că nimeni nu poate fi ales prim-ministru dacă a ocupat deja funcția timp de cel puțin opt ani, inclusiv în mandate neconsecutive, în perioada de după 2 mai 1990. Textul are efect retroactiv, ceea ce, conform materialului, împiedică revenirea la putere a fostului premier Viktor Orbán (informație atribuită agenției EFE). Ce schimbă amendamentul și de ce contează Limitarea introduce un plafon de durată pentru cea mai importantă funcție executivă din Ungaria, cu aplicare raportată la întreaga perioadă post-comunistă. Din perspectivă de reglementare, măsura poate reduce riscul de „captură” instituțională prin mandate foarte lungi, dar ridică și întrebări legate de folosirea regulilor constituționale în competiția politică, tocmai prin componenta retroactivă invocată în dezbatere. Miza politică: Orbán, Fidesz și răspunsul Tisza Fidesz a criticat caracterul retroactiv al amendamentului și a susținut că acesta ar fi fost făcut „cu dedicație” împotriva lui Orbán. Conform datelor din articol, Viktor Orbán a avut cinci mandate de prim-ministru (1998–2002 și 2010–2026) și a condus guvernul timp de 20 de ani. De cealaltă parte, Tisza susține că textul „nu este retroactiv”, argumentând că nu impune obligații pentru trecut, ci se aplică pentru viitor și ar urma să limiteze și mandatele viitoare, inclusiv pe cele ale actualului premier, Peter Magyar. Pachet mai larg de schimbări: desființarea SZVH În aceeași ședință, Parlamentul a adoptat și un act normativ de desființare a Oficiului pentru Apărarea Suveranității Naționale (SZVH), un organism creat de Viktor Orbán pentru a investiga presupuse ingerințe interne și externe, în special finanțări din străinătate ale ONG-urilor. Închiderea acestui organism fusese cerută și de Comisia Europeană , potrivit articolului. Totodată, Peter Magyar ar pregăti și alte măsuri controversate, inclusiv o revizuire legislativă care ar permite demiterea președintelui Tamas Sulyok, aliat al lui Orbán. [...]
Propunerea lui Zelenski de a-l întâlni pe Putin la G7 mută presiunea diplomatică pe Moscova , într-un moment în care liderul ucrainean încearcă să obțină sprijin militar suplimentar și să forțeze o discuție despre încheierea războiului, potrivit Digi24 . Volodimir Zelenski a declarat că s-a oferit să se întâlnească cu Vladimir Putin la summitul G7 din Franța , care se desfășoară la Evian-les-Bains, pentru discuții „menite să pună capăt” războiului care durează de peste patru ani. Declarațiile sunt relatate de Reuters , citată de Digi24. Zelenski a spus că SUA ar fi fost de acord să-l invite pe Putin la reuniune și că mesajul transmis a fost că o întâlnire în formatul G7 ar avea loc în prezența președintelui american Donald Trump și a președintelui francez Emmanuel Macron. „Am transmis mesajul că suntem gata să ne întâlnim cu Putin în cadrul G7 pentru că (Donald) Trump va fi acolo şi (Emmanuel) Macron va fi acolo, deci europenii plus America. Aceasta este o ocazie bună, cred, foarte bună de a ne întâlni cu toţii.” Un responsabil ucrainean a declarat că Zelenski le-a comunicat americanilor și lui Macron propunerea, iar Ucraina a transmis invitația și părții ruse, însă nu a primit „un răspuns clar”. Biroul lui Macron nu a răspuns deocamdată unei solicitări de comentarii, conform aceleiași surse. Contextul: atacuri asupra Kievului și miza de la G7 Zelenski a vorbit dintr-o mănăstire istorică din Kiev, avariată în urma unui atac cu rachete și drone al Rusiei, în noaptea de duminică spre luni. În același val de atacuri, „cel puțin zece persoane” au fost ucise la Kiev și Harkov, potrivit informațiilor citate. Președintele ucrainean l-a acuzat pe Putin de comportament „cinic”, afirmând că atacul major — 70 de rachete și 611 drone — a avut loc la câteva ore după o convorbire telefonică între liderul rus și Donald Trump. Ce urmărește Zelenski: mai multă apărare antiaeriană Pe agenda sa la summit, Zelenski a indicat drept prioritate obținerea „cât mai multor sisteme de apărare antiaeriană”, pentru a crește capacitatea Ucrainei de a se apăra de atacurile rusești. El a mai spus că va avea întâlniri cu liderii europeni și cu Donald Trump, pentru a discuta „cum să-l facem pe Putin să pună capăt acestui război”. În paralel, Digi24 notează că Zelenski i-a adresat luna aceasta o scrisoare deschisă lui Putin, în care s-a oferit pentru discuții față în față și a susținut că războiul amplifică presiunea asupra economiei Rusiei. Putin a răspuns public că nu vede un motiv pentru o astfel de întâlnire și că atacurile ucrainene cu drone cu rază lungă nu reprezintă o amenințare pentru economia rusă. [...]
Volodimir Zelenski încearcă să deblocheze negocierile propunând o întâlnire cu Vladimir Putin în SUA , mizând pe un format care, în evaluarea sa, ar fi mai greu de refuzat de către liderul rus, potrivit Agerpres . Propunerea a fost discutată într-o convorbire telefonică pe care Zelenski a avut-o duminică cu președintele american Donald Trump , a spus liderul ucrainean într-o alocuțiune video publicată pe X. Zelenski a indicat că a vorbit cu Trump despre „posibilitatea de a organiza o astfel de întâlnire în Statele Unite”, într-un format care „lui Putin i-ar fi mult mai greu să-l refuze”. „Vom vedea ce va rezulta din aceasta.” De ce contează: locul întâlnirii rămâne un obstacol major Zelenski a mai propus o întâlnire față în față cu Putin, însă Kremlinul ia în considerare o astfel de întrevedere doar la Moscova, opțiune pe care președintele ucrainean spune că nu o poate accepta. În acest context, mutarea discuției pe teren neutru – în SUA – este prezentată de Zelenski ca o cale de a depăși blocajul legat de locație, fără a face concesia politică implicată de o deplasare la Moscova. Ce urmează Zelenski nu a oferit detalii despre un calendar sau despre un răspuns din partea Moscovei. Informația disponibilă se limitează la faptul că propunerea a fost avansată și discutată cu Trump, iar rezultatul rămâne incert. [...]
Rusia neagă că a lovit Lavra din Kiev și pune pagubele pe seama unei rachete Patriot „expirate” , deși la fața locului au fost raportate resturi de drone Shahed, potrivit Kyiv Post . Episodul are miză de reglementare și politică externă: acuzațiile privind „muniție expirată” încearcă să mute responsabilitatea asupra sprijinului militar occidental și să submineze credibilitatea sistemelor de apărare aeriană furnizate Ucrainei. Ministerul rus al Apărării a susținut că complexul Kyiv-Pechersk Lavra, sit protejat de UNESCO, ar fi fost lovit nu de arme rusești, ci de o rachetă interceptoare din sistemul american Patriot, care ar fi „funcționat defectuos” în timpul atacului. În aceeași declarație, Moscova a afirmat că una dintre cauzele defecțiunii ar fi faptul că țările occidentale ar fi livrat Ucrainei rachete „expirate”. Această versiune a fost contrazisă de relatări de la fața locului. The Guardian, citat de Kyiv Post , a scris că în dimineața de luni, în afara complexului, ofițeri ai securității de stat se aflau lângă rămășițele a două drone Shahed, ceea ce ar contrazice explicația Rusiei. Contextul atacului și semnificația țintei Kyiv Post notează că incendiul de la complexul monahal a izbucnit în timpul unui atac aerian de amploare asupra Kievului, care ar fi implicat 70 de rachete și 611 drone. Kyiv Pechersk Lavra datează din secolul al XI-lea și este considerat unul dintre cele mai sacre locuri religioase din Ucraina; situl recunoscut de UNESCO este deținut de statul ucrainean ca rezervație națională și este, în mare parte, deschis publicului. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha , a calificat loviturile drept atacuri deliberate asupra patrimoniului cultural comun al umanității și a cerut folosirea mecanismelor internaționale de tragere la răspundere, inclusiv proceduri UNESCO. Reacția Kievului: presiune pe G7 pentru apărare aeriană Președintele Volodîmîr Zelenski a cerut un răspuns „decisiv și semnificativ” din partea liderilor G7 și a solicitat intensificarea presiunii asupra Moscovei, precum și consolidarea apărării aeriene a Ucrainei. În mesajul citat de Kyiv Post, Zelenski a spus că amploarea atacului ar arăta intenția Rusiei de a continua războiul și a cerut sisteme suplimentare de apărare aeriană. [...]
Reținerea unui fost lider al Camerei de Comerț Americane din Myanmar ridică riscurile operaționale pentru companiile străine care activează într-o țară unde autoritățile comunică rar cu presa internațională, iar procedurile rămân opace, potrivit NPR . Adam Castillo, fondator și proprietar al firmei de management al riscurilor de securitate AGS Myanmar și fost președinte al Camerei de Comerț Americane din Myanmar (AMCHAM Myanmar) în perioada 2023–2025, a fost reținut joi pe aeroportul internațional din Yangon, conform unui asociat citat sub protecția anonimatului, invocând motive de siguranță. Ce se știe despre acuzațiile financiare Cazul este legat de o investigație internă a AMCHAM Myanmar privind tranzacții financiare suspecte realizate de foști membri ai conducerii. Directoarea executivă a organizației, Myat Phyu The, a spus că nu poate oferi detalii, indicând însă că raportul anual din 29 mai „acoperă problema în cauză”. În raport, actualul consiliu de conducere arată că a descoperit anul trecut tranzacții suspecte „întreprinse de foști reprezentanți ai consiliului” și a trimis cazul către o firmă de avocatură pentru analiză. Documentul menționează un contract semnat în noiembrie 2024 cu o firmă de relații publice din Washington, care ar fi plătit unui „fost reprezentant al consiliului” suma de 300.000 de dolari (aprox. 1,38 milioane lei), bani care ar fi fost „aparent încasați și distribuiți în afara conturilor AMCHAM Myanmar”. Raportul mai precizează că semnătura ar fi depășit limitele de semnare ale unui reprezentant individual, că acordul nu ar fi fost aprobat de consiliu și că organizația nu ar fi primit fonduri, nu ar fi făcut plăți și nu ar fi primit servicii, iar situația nu ar fi fost dezvăluită auditorilor statutari. Documentul indică implicarea a „doi foști membri ai consiliului”, fără a-i numi. Reacții oficiale limitate și lipsă de transparență Guvernul susținut de armată din Myanmar nu a emis o declarație oficială, iar instituțiile locale contactate nu au răspuns solicitărilor de comentarii. În același timp, Departamentul de Stat al SUA a transmis că este la curent cu informațiile privind reținerea unui cetățean american, dar nu poate comenta „din considerente de confidențialitate”. Mai multe publicații apropiate armatei, inclusiv NP News, au relatat că reținerea ar fi urmat unei plângeri depuse de AMCHAM Myanmar, însă aceste informații nu sunt confirmate printr-un anunț oficial al autorităților. De ce contează pentru mediul de afaceri Pentru companiile străine, episodul subliniază un risc operațional major: într-un context de război civil și instituții care comunică rar cu presa internațională, disputele interne sau suspiciunile de nereguli pot escalada rapid în acțiuni ale autorităților, cu vizibilitate publică redusă și cu puține clarificări procedurale. Myanmar traversează o perioadă de violențe din 2021, după înlăturarea guvernului ales condus de Aung San Suu Kyi, iar în ultimii ani au crescut relatările despre rețineri ale străinilor, în special ale jurnaliștilor. Ce urmează și ce rămâne neclar AGS Myanmar a transmis către The Associated Press că este o „chestiune în desfășurare” și a refuzat să comenteze. Castillo nu a răspuns unui e-mail trimis prin site-ul său personal. Nu este clar unde a călătorit înainte de a reveni în Myanmar; postări de pe Instagram indică participarea, cu o zi înainte de reținere, la un forum de afaceri în Kuala Lumpur, unde și-ar fi promovat o carte recent lansată. Potrivit sursei, nu este clar dacă volumul a avut vreun rol în reținerea sa. [...]
