Știri
Știri din categoria Externe

Acordul UE–Mercosur intră în aplicare provizorie și deschide o piață de 700 de milioane de consumatori, cu liberalizarea a peste 90% din tarife, ceea ce ar urma să împingă exporturile europene către Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay cu 39% până în 2040, potrivit Agerpres.
Bruxelles-ul estimează că, pe acest fond, exporturile UE către țările Mercosur ar putea ajunge la 50 de miliarde de euro. O parte dintre reducerile de tarife se aplică imediat, iar restul ar urma să fie liberalizate etapizat.
„Astăzi, acordul UE-Mercosur începe să fie aplicat provizoriu. Beneficiile sunt reale și vizibile de acum înainte. Tarifele încep să scadă. Companiile câștigă acces la noi piețe. Investitorii au predictibilitatea de care au nevoie. Aplicarea provizorie va demonstra beneficiile tangibile ale acordului.”
Intrarea în vigoare a acordului creează un cadru comercial comun între UE și blocul Mercosur, cu efect direct asupra costurilor la frontieră prin reducerea tarifelor vamale. Pentru companiile europene, miza imediată este accesul mai competitiv pe piețele celor patru state latino-americane, în condițiile în care o parte semnificativă a taxelor începe să fie eliminată chiar de la debutul aplicării provizorii.
Pentru a marca momentul, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, organizează o videoconferință cu liderii Braziliei, Argentinei, Uruguayului și Paraguayului.
UE a inclus măsuri de salvgardare menite să limiteze riscurile pentru fermierii europeni, inclusiv posibilitatea suspendării temporare a preferințelor tarifare pentru produse agroalimentare considerate sensibile. În lista menționată intră:
Comisia Europeană ar urma să lanseze o investigație privind necesitatea unor măsuri de protecție dacă importurile de produse sensibile (precum carnea de pasăre, carnea de vită, ouăle, citricele și zahărul) cresc cu 5% peste media pe trei ani și, simultan, prețurile de import sunt cu 5% sub prețul din UE.
Componenta comercială a acordului de asociere intră în vigoare provizoriu, în așteptarea ratificării finale de către Parlamentul European. Potrivit informațiilor citate de Agerpres, Parlamentul European a sesizat Curtea de Justiție a UE cu privire la legalitatea pactului, ceea ce introduce un element de incertitudine în calendarul final al acordului.
Recomandate

Atacurile Iranului au produs pagube de până la 25 mld. dolari (aprox. 115 mld. lei) la infrastructura militară americană din Orientul Mijlociu, potrivit unei investigații preluate de G4Media . Miza nu este doar militară, ci și bugetară: amploarea avariilor indică un efort de reparații și înlocuiri care poate împinge costurile totale mult peste estimările inițiale. Investigația CNN indică faptul că cel puțin 16 poziții militare americane au fost avariate, acestea reprezentând „majoritatea” pozițiilor SUA din regiune. Siturile sunt în opt țări din Orientul Mijlociu, iar unele facilități ar fi devenit „practic neutilizabile” sau „nelocuibile”. Ce a fost lovit și de ce contează operațional Conform relatărilor citate (CNN, The New York Times și NBC News), atacurile au vizat infrastructură critică, cu echipamente scumpe și greu de înlocuit: sisteme radar de „înaltă valoare”; terminale de comunicații prin satelit; sisteme de apărare aeriană, inclusiv componente THAAD (un sistem american de apărare antirachetă la altitudine mare). Țintirea acestor elemente sugerează un impact direct asupra capacității de supraveghere, comandă-control și apărare antiaeriană, adică exact zonele care susțin funcționarea bazelor și protecția personalului. Nota de plată: interval larg și incertitudini Costurile estimate pentru reparații sunt plasate între 5 miliarde și 25 de miliarde de dolari (aprox. 23–115 mld. lei), însă „unele surse” citate în material sugerează că impactul economic total ar putea fi „mult mai mare”. Publicația nu detaliază metodologia acestor estimări și nici nu oferă o defalcare pe tipuri de lucrări, ceea ce lasă o marjă mare de incertitudine. Un exemplu punctual menționat este Bahrain, unde cartierul general al Flotei a V-a a SUA din Manama ar fi suferit daune estimate la 200 de milioane de dolari (aprox. 920 mil. lei). Unde au fost raportate avarii Materialul enumeră mai multe țări gazdă și baze/obiective afectate: Bahrain : cartierul general al Flotei a V-a (Manama) – daune extinse; Kuwait : baza aeriană Ali Al Salem și Camp Buehring – avarii la hangare și piste; Qatar : baza aeriană Al Udeid și un radar de avertizare timpurie de 1,1 miliarde de dolari (aprox. 5,1 mld. lei) lângă Umm Dahal; Arabia Saudită : baza aeriană Prince Sultan – distrugeri la comunicații și sisteme radar; Emiratele Arabe Unite : bazele Al Dhafra și Al Ruwais – ținte confirmate prin imagini satelitare; Iordania : baza aeriană Muwaffaq Salti – avarii la sisteme de interceptare a rachetelor. Pierderi umane raportate De la începutul conflictului, pe 28 februarie 2026, ar fi fost răniți aproximativ 140–155 de militari americani, iar cel puțin 8 ar fi fost uciși, potrivit informațiilor din material. În lipsa unor date suplimentare despre calendarul reparațiilor și sursele de finanțare, rămâne deschisă întrebarea cât de repede pot fi readuse la capacitate completă aceste situri și ce presiune bugetară va genera refacerea infrastructurii critice în regiune. [...]

Rusia își acoperă acum 90% din importurile de tehnologii sancționate prin China , ceea ce adâncește dependența economică și operațională a Moscovei de Beijing, pe fondul înăspririi sancțiunilor UE, potrivit Digi24 . Date citate de Bloomberg, din surse familiarizate cu statisticile, indică o creștere a dependenței față de anul trecut, când nivelul era de 80%, în pofida programelor rusești de substituire a importurilor. Explicația avansată este că noile sancțiuni europene au blocat canalele de aprovizionare rămase din Occident, împingând Rusia să se bazeze și mai mult pe rute intermediare prin China. Ce înseamnă, practic, această dependență În UE este cunoscut rolul Chinei în furnizarea către Kremlin de tehnologii cu dublă utilizare (bunuri care pot fi folosite atât civil, cât și militar) și chiar de informații de recunoaștere prin satelit pentru război, potrivit acelorași surse citate de Bloomberg. Totuși, statele UE ar evita, deocamdată, sancțiuni directe împotriva Chinei, de teama unor măsuri de retorsiune. În acest context, ruptura cu Occidentul a accelerat o repoziționare structurală a economiei ruse: Elina Rybakova, economist la Institutul de Economie Internațională Peterson (Washington), apreciază că Rusia s-a transformat într-un „vasal al Chinei”, în ciuda declarațiilor președintelui Vladimir Putin despre „suveranitate tehnologică”. Comerțul: pondere mare pentru Rusia, miză relativ mică pentru China Potrivit datelor Institutului Gaidar, anul trecut China a cumpărat 27% din totalul exporturilor Rusiei și a asigurat 36% din importurile Federației Ruse. În același timp, Rusia rămâne o piață marginală pentru exporturile Chinei: ponderea a scăzut de la 3,2% la 2,7%, un nivel comparat în material cu cel al Mexicului. Dezechilibrul de putere economică este esențial pentru înțelegerea relației: Beijingul poate influența semnificativ Moscova, în timp ce dependența Chinei de piața rusă este limitată. Semnal de vulnerabilitate: comerțul bilateral a scăzut în 2025 Un alt indicator al fragilității este evoluția schimburilor comerciale: volumul comerțului ruso-chinez a scăzut în 2025 cu 6,5%, până la 1,63 trilioane de yuani (234 miliarde de dolari). Au scăzut atât livrările Chinei către Rusia (cu 3,4% față de anul anterior), cât și exporturile Rusiei către China (cu 9,9%). Digi24 notează că această scădere a provocat îngrijorare la Kremlin: Reuters a relatat, citând surse apropiate guvernului rus, că Vladimir Putin ar fi intenționat să-i ceară lui Xi Jinping să nu reducă volumul comerțului, de care economia rusă ar depinde „în mod critic”. [...]

Majorarea la 25% a taxelor vamale pentru mașinile și camioanele din UE riscă să scumpească importurile auto în SUA și să reaprindă tensiunile comerciale transatlantice , după ce președintele american Donald Trump a anunțat că măsura va intra în vigoare săptămâna viitoare, potrivit Agerpres . Trump a transmis pe rețeaua sa Truth Social că Uniunea Europeană nu s-ar fi conformat unui acord comercial cu Statele Unite, fără să precizeze ce încălcări ar fi avut loc. De la plafon de 15% la 25% într-un interval scurt Anul trecut, Trump convenise cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , un acord comercial-cadru care stabilea un plafon de 15% pentru importurile americane de produse europene, inclusiv automobilele și componentele acestora. Implementarea înțelegerii a fost însă întârziată de noi amenințări cu taxe vamale lansate de Trump, inclusiv pe fondul disputelor legate de intenția sa declarată de a anexa Groenlanda, teritoriu care face parte din Regatul Danemarcei. Incertitudine juridică în SUA privind taxele vamale La această incertitudine s-a adăugat și o decizie a Curții Supreme a SUA, potrivit căreia multe taxe vamale introduse discreționar de Trump erau ilegale, mai notează Agerpres. În acest context, anunțul privind creșterea la 25% a taxelor pentru autovehiculele importate din UE indică o nouă etapă de presiune comercială, cu efecte potențiale asupra fluxurilor de export și a costurilor pe lanțul auto dintre Europa și piața americană. [...]

Atacul rusesc cu peste 400 de drone, lansat în plină zi, arată o schimbare operațională care pune presiune pe apărarea aeriană și pe infrastructura Ucrainei , potrivit HotNews , care citează Reuters. Loviturile au ajuns până în vestul țării, la Ternopil , unde au fost raportate 10 persoane rănite și întreruperi de curent în unele zone. Forțele Aeriene ale Ucrainei au transmis că Rusia a atacat cu 409 drone între orele 8:00 și 15:30 (ora locală), iar apărarea aeriană a „doborât sau neutralizat” 388 dintre ele în nordul, sudul, centrul și vestul țării. Mai devreme în aceeași zi, autoritățile de la Kiev anunțaseră un atac nocturn separat, cu 210 drone. De ce contează: atacuri masive și ziua, nu doar noaptea De la începutul războiului, Rusia a folosit preponderent atacuri masive cu drone și rachete pe timpul nopții. În ultimele săptămâni însă, Moscova a lansat în mod repetat sute de drone și în timpul zilei, inclusiv într-un ritm care a dus, pe 24, la un record al numărului de drone folosite într-un astfel de atac, notează materialul. Extinderea acestor atacuri în intervalul diurn complică gestionarea riscului pentru infrastructură și pentru activitatea economică, pe fondul unei presiuni continue asupra rețelelor energetice și a obiectivelor industriale. Unde s-au văzut efectele În Ternopil (vestul Ucrainei), primarul Serhii Nadal a declarat că atacul a vizat facilități industriale și de infrastructură și că au fost implicate „peste 50” de aeronave fără pilot. Tot acolo au fost raportate pene de curent în unele zone. În centrul Ucrainei, autoritățile locale au raportat pagube și incidente în mai multe regiuni: Cerkasî : 19 drone doborâte; pagube la o grădiniță, o școală, șapte locuințe private și o linie electrică. Vinnița : o femeie rănită; o clădire complet distrusă. Zona Odesa : acoperișul unui centru comercial avariat și un incendiu, după un atac din timpul zilei; orașul-port fusese vizat și în atacul nocturn. Context: lovituri și de partea ucraineană În paralel, drone ucrainene au lovit vineri portul rusesc Tuapse de la Marea Neagră pentru a patra oară în 16 zile, în timp ce autoritățile ruse se confruntă cu un „dezastru ecologic” în creștere, asociat cu fum toxic și scurgeri de petrol în mare, potrivit informațiilor citate în articol. [...]

Ucraina susține că a lovit două aeronave rusești de vârf la 1.700 km de frontieră , un tip de atac care, dacă se confirmă, împinge și mai mult în spate „zona sigură” a aviației ruse și obligă la redislocări costisitoare și la măsuri suplimentare de protecție a bazelor, potrivit Digi24 . Statul Major General al Ucrainei a anunțat că, pe 1 mai, forțele ucrainene au lovit un avion de vânătoare Suhoi Su-57 și un bombardier de vânătoare Su-34 la aerodromul Shagol din regiunea Celiabinsk, în Rusia. Amploarea pagubelor este „încă în curs de evaluare”, conform aceleiași surse. Atacul ar fi avut loc la aproximativ 1.700 de kilometri de granița cu Ucraina, distanță care sugerează o capacitate de lovire în adâncime cu drone. În material se menționează că dronele ucrainene sunt deja capabile să zboare pe distanțe de peste 2.000 de kilometri, ceea ce extinde riscul inclusiv pentru aeronavele staționate departe de linia frontului. De ce contează: presiune operațională pe aviația rusă Pe fondul intensificării atacurilor ucrainene asupra Rusiei și a infrastructurii sale militare, Kremlinul ar fi redislocat o mare parte a forțelor aeriene mai departe de granița cu Ucraina. Informația despre lovirea unor aeronave la o asemenea distanță indică faptul că simpla mutare a avioanelor mai în interiorul teritoriului rus nu elimină amenințarea, ci poate doar să o amâne sau să o reducă parțial. În plus, țintele raportate sunt platforme cu rol important în război: Su-57 : avion de vânătoare „stealth” (cu semnătură radar redusă) de generația a cincea, proiectat pentru superioritate aeriană și lovituri de precizie; Su-34 : avion de vânătoare-bombardier cu două locuri, folosit pentru misiuni tactice și bombardament pe distanțe lungi. Ce știm și ce nu e confirmat Informațiile provin din comunicarea Statului Major General al Ucrainei. Publicația Kyiv Independent, citată în material, precizează că nu a putut verifica independent afirmațiile, iar Rusia nu a comentat atacurile raportate. Context: seria de atacuri cu drone asupra bazelor aeriene Materialul amintește că nu ar fi prima operațiune reușită a Ucrainei cu drone împotriva aviației ruse. La 1 iunie, Ucraina ar fi lansat un atac masiv „fără precedent” cu drone, în cadrul operațiunii „Spiderweb ”, vizând patru baze aeriene ruse din interiorul țării, iar în timpul acelui atac ar fi fost avariate 41 de aeronave, cu drone ascunse în camioane. Ulterior, în noaptea de 4 august, drone operate de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) ar fi lovit cinci avioane de vânătoare rusești pe un aerodrom din Saky, în Crimeea ocupată de Rusia. [...]

Costul războiului SUA–Iran urcă la 25 mld. dolari, iar Pentagonul cere buget de apărare de 1,5 trilioane potrivit Știrile Pro TV , după o audiere de șase ore în Congres în care secretarul american al apărării, Pete Hegseth , a fost presat să justifice operațiunea și impactul ei economic. În timpul audierii, un oficial al Pentagonului a spus că „primele două luni de război împotriva Iranului” au costat 25 de miliarde de dolari (aprox. 115 miliarde lei). Directorul financiar al Pentagonului, Jules „Jay” Hurst III, a detaliat că cea mai mare parte a sumei a mers către muniție, iar restul către cheltuieli de operare și întreținere, plus înlocuirea echipamentelor. Presiune politică pe costuri și efecte în economie Democrații au insistat pe consecințele interne ale conflictului, inclusiv asupra prețurilor la combustibili și alimente. În schimbul de replici redat de Știrile Pro TV, congresmanul Ro Khanna a avansat o estimare de 631 de miliarde de dolari (aprox. 2.900 miliarde lei) drept cost al scumpirilor în următorul an, echivalent cu 5.000 de dolari pe an pentru gospodăriile americane (aprox. 23.000 lei), în timp ce Hegseth a replicat întrebând cât ar fi costat dacă Iranul ar fi obținut arma nucleară. Audierea a fost prima ocazie de la începutul războiului în care șeful Pentagonului a răspuns sub jurământ în Congres, într-un climat descris ca tensionat, cu întrebări repetate despre „câștigarea” războiului și despre situația din Strâmtoarea Ormuz. Bugetul apărării: ținta de 1,5 trilioane de dolari Pe fondul acestor costuri, Casa Albă a cerut Congresului majorarea bugetului de apărare la 1,5 trilioane de dolari (aprox. 6.900 miliarde lei), descrisă în material drept cea mai mare extindere a cheltuielilor militare de la al Doilea Război Mondial. În timpul audierii, Hegseth a respins criticile democraților și a acuzat „declarațiile nesăbuite, iresponsabile și defetiste” ale unor congresmeni democrați și ale unor republicani, după cum este citat în articol. Ce urmează: încercare de coaliție pentru Strâmtoarea Ormuz Potrivit Wall Street Journal și Reuters, SUA încearcă din nou să formeze o coaliție internațională pentru a restabili libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz. Planul, elaborat de Pentagon și Departamentul de Stat, ar urma să fie transmis de ambasadele americane către statele lumii, cu excepția unor țări precum Rusia, China, Belarus și Cuba. Participarea ar putea include, conform materialului, mai multe forme: diplomație; schimb de informații; aplicarea de sancțiuni; prezență navală. [...]