Știri
Știri din categoria Agricultură
Florin Barbu avertizează că viitoarea Politică Agricolă Comună riscă să piardă finanțarea dedicată fermierilor și cere ca subvențiile și dezvoltarea rurală să rămână separate de „fondul total” al UE, pe fondul discuțiilor despre noul exercițiu financiar 2028–2034, potrivit Profit.
Fostul ministru al Agriculturii spune că Uniunea Europeană „merge într-o direcție greșită” în politica agricolă, invocând o decizie „publicată” la nivel european, fără ca articolul să detalieze conținutul acesteia.
Barbu pune accent pe păstrarea structurii Politicii Agricole Comune (PAC) ca politică distinctă, cu cei doi piloni tradiționali:
În viziunea sa, aceste componente ar trebui să rămână „separate față de fondul total”, pentru a evita diluarea sau rearanjarea finanțării dedicate agriculturii în cadrul bugetului general al Uniunii.
Declarațiile au fost făcute la conferința „Diplomație în agribusiness. Provocări și oportunități într-un context global în schimbare”, organizată de AgroTV, în parteneriat cu Profit.ro.
În material nu sunt prezentate reacții ale Comisiei Europene sau ale altor actori instituționali și nici detalii despre calendarul sau forma concretă a deciziei europene la care se referă fostul ministru.
Recomandate
România și alte opt state UE cer ca Politica Agricolă Comună să primească mai mulți bani din 2028 , într-un demers care poate influența direct nivelul subvențiilor și al instrumentelor de sprijin pentru fermieri în următorul ciclu bugetar european, potrivit Economedia . Solicitarea a fost formulată la o reuniune desfășurată la Bratislava, unde miniștrii agriculturii din grupul de la Vișegrad (Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria) s-au întâlnit în format extins cu Bulgaria, Croația, România și Slovenia (V4+4), plus Italia. Ministrul slovac al agriculturii, Richard Takac, a spus că viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) „trebuie să fie puternică” și să beneficieze de „resurse financiare suficiente”, în condițiile în care bugetul PAC este „în centrul unor discuții intense”. Miza: buget mai mare și reguli mai ușor de aplicat pentru fermieri Potrivit ministrului ceh al agriculturii, Martin Sebestyan, statele participante au convenit trei declarații comune, prima vizând PAC după 2028. Țările cer ca politica agricolă să rămână „o politică europeană cu adevărat”, cu „un buget puternic și adecvat”, dar și cu condiții mai stabile pentru fermieri. În același timp, Sebestyan a indicat și o direcție de simplificare administrativă, prin reducerea poverii birocratice și păstrarea unei flexibilități pentru statele membre în stabilirea instrumentelor naționale de sprijin. Crize climatice și practici comerciale neloiale, pe lista de priorități A doua declarație vizează gestionarea crizelor din agricultură, pe fondul secetei și al fenomenelor meteo extreme. Statele participante cer ca Comisia Europeană să aibă instrumente mai eficiente pentru intervenție și, în paralel, să sprijine mai mult măsurile preventive care cresc reziliența sectorului. În discuții a intrat și includerea riscurilor climatice în „noua rezervă agricolă” din cadrul PAC, precum și ajustarea condițiilor aferente schemelor naționale de sprijin. A treia declarație se concentrează pe combaterea practicilor comerciale neloiale, cu obiectivul de a întări poziția fermierilor și a producătorilor de alimente în lanțul de aprovizionare. „Consider că declarațiile de astăzi vor transmite un semnal puternic Comisiei Europene și celorlalte state membre în cadrul viitoarelor negocieri privind viitorul agriculturii europene”, a declarat Sebestyan. [...]
Fereastra meteo uscată de luni poate accelera lucrările de toamnă , în special acolo unde solul permite intrarea utilajelor, potrivit buletinului publicat de Agronet în 4 octombrie 2026, la ora 21:00. Pentru intervalul de lucru de luni, 5 octombrie, de dimineață până după-amiază, publicația indică lipsa precipitațiilor estimate în fereastra de lucru, vânt în general slab și absența avertizărilor active, cu București-Ilfov și Maramureș în același regim favorabil. Miza operațională pentru ferme este organizarea rapidă a recoltării, transportului și pregătirii terenului într-o zi utilizabilă la nivel național, cu o condiție repetată în buletin: verificarea umidității și a portanței solului înainte de intrarea utilajelor, pentru a evita tasarea sau blocajele locale. Ce lucrări pot fi împinse înainte în 5 octombrie În „orientarea rapidă pentru fermier”, Agronet indică drept activități care pot profita de fereastra uscată: recoltarea de toamnă și transportul, „cu prudență”, pe trasee și parcele verificate local; pregătirea terenului și semănatul culturilor de toamnă, acolo unde solul este practicabil; tratamentele, doar după verificarea locală a vântului, a umezelii de pe plante și a eventualelor ploi apropiate; irigarea, care „nu este presantă” în Maramureș, Transilvania, Moldova, Dobrogea și zona montană; în vest și sud, decizia rămâne legată de evaluarea solului. Unde sunt cele mai stabile condiții și ce riscuri rămân Pentru București-Ilfov, buletinul indică „cea mai stabilă fereastră” pentru activități agricole, iar pentru Maramureș menționează un interval parțial noros, dar fără ploi estimate în fereastra de lucru. La nivel de țară, mesajul principal rămâne că vremea uscată susține lucrările de toamnă „acolo unde solul permite accesul”, ceea ce mută decizia dinspre prognoza generală spre verificarea din teren (umiditate, portanță, condiții locale de vânt pentru tratamente). [...]
Scumpirea bruscă a transportului pe Dunăre împinge în sus costurile de export prin Constanța , într-un moment în care grâul câștigă teren pe fondul tensiunilor din bazinul Mării Negre, potrivit Agrointel . Tariful de transport de la Giurgiulești la Constanța a urcat la circa 75 dolari/tonă (aprox. 345 lei), de la 15–35 dolari/tonă (aprox. 70–160 lei), pe fondul nivelului scăzut al apei pe Dunăre și Prut și al prețurilor mai mari la combustibil. Logistică mai scumpă, într-o piață deja tensionată Creșterea costurilor de transport vine pe fondul reducerii capacității de încărcare a barjelor și navelor, din cauza debitului redus, ceea ce împinge tarifele în sus. Pentru a limita efectele restricțiilor de pescaj, portul Giurgiulești a aprobat un sistem de încărcare în două etape, cu completarea mărfii la mila 72 a Dunării. Presiunea logistică este amplificată, conform analizei, și de atacurile rusești asupra porturilor ucrainene, care au crescut utilizarea rutelor alternative prin Moldova și România. Grâul urcă la Constanța și pe Euronext , susținut de cerere și blocajul ruso-ucrainean Pe piața fizică, DAP Constanța (livrat la punctul de destinație, cu transportul până acolo inclus în preț) a deschis săptămâna cu o revenire la grâu: grâul de panificație și grâul furajer au urcat cu 6 euro față de vineri, iar diferența dintre ele a rămas la 15 euro. Orzul furajer a mai crescut cu 3 euro, în timp ce porumbul a scăzut cu 1 euro. La nivel bursier, grâul pe Euronext a trecut de 245 euro/tonă la contractul din decembrie, susținut de lipsa progreselor în restabilirea livrărilor din Rusia și Ucraina (exporturile maritime rusești și ucrainene rămân practic oprite) și de achiziția Arabiei Saudite, care a cumpărat circa 683.000 de tone de grâu. Cotații DAP Constanța și semnalul din oleaginoase La cursul de 1 euro = 5,34 lei, cotațiile DAP Constanța menționate în analiză sunt: Grâu panificație: 234 euro/tonă (1.249 lei/tonă) Grâu furajer: 219 euro/tonă (1.171 lei/tonă) Porumb: 228 euro/tonă (1.218 lei/tonă) Orz furajer: 213 euro/tonă (1.139 lei/tonă) Floarea-soarelui: 477 euro/tonă (2.547 lei/tonă) Rapiță: 521 euro/tonă (2.782 lei/tonă) Pe oleaginoase, tabloul este descris ca fiind fără direcție: floarea-soarelui a rămas neschimbată, iar rapița a scăzut cu 2 euro. De ce contează pentru fermieri și traderi Într-o piață în care prețurile la grâu sunt împinse în sus de factori geopolitici și de cerere, scumpirea transportului pe Dunăre poate eroda rapid marjele la export și poate schimba competitivitatea originii (inclusiv pentru fluxurile care se bazează pe rute fluviale către Constanța). Pe termen scurt, evoluția nivelului apelor și a tarifelor logistice devine un indicator la fel de important ca mișcările de pe burse pentru deciziile de vânzare și livrare. [...]
John Deere va plăti 99 de milioane de dolari (aprox. 455 milioane lei) într-o înțelegere colectivă cu fermierii , pe fondul presiunii tot mai mari a autorităților și clienților pentru „dreptul la reparații” (right to repair) – adică acces la piese, instrumente și software necesare pentru a-ți repara utilajele fără a depinde exclusiv de rețeaua autorizată, potrivit Agrointel . Miza economică depășește suma din acord: cazul indică o schimbare de reglementare și de practici comerciale în agribusiness, cu efect direct asupra costurilor de exploatare pentru ferme și asupra modelului de service al producătorilor de utilaje. Ce acuză fermierii și ce prevede plata către clienți Conform presei americane citate de publicație, procesul colectiv a vizat acuzații că Deere ar fi restricționat accesul la piese de schimb și reparații pentru tractoare și alte echipamente, ceea ce ar fi echivalat cu valorificarea unui monopol pe piața reparațiilor pentru produsele sale. Pe site-ul dedicat „dreptului la reparații” al companiei este menționat că pot fi eligibili pentru o plată cei care au cumpărat servicii de reparații pentru echipamente agricole mari John Deere în SUA, de la companie sau de la un dealer autorizat, în perioada 10 ianuarie 2018 – 18 mai 2026, în cadrul înțelegerii colective. Componenta de reglementare: acordul cu FTC pe 10 ani Separat de înțelegerea din procesul colectiv, pe 8 iulie, Comisia Federală pentru Comerț din SUA – Federal Trade Commission (FTC) – a anunțat un acord cu Deere & Company într-un dosar antitrust, alături de cinci state. În comunicatul FTC, citat de Agrointel, autoritatea arată că acordul obligă Deere, pentru următorii 10 ani și sub supravegherea FTC și a statelor reclamante, să ofere fermierilor și reparatorilor independenți aceleași resurse de reparare pe care le oferă dealerilor autorizați, inclusiv „capacități software aplicabile”. „Acordul FTC impune Deere – pentru următorii 10 ani și sub supravegherea FTC și a statelor reclamante – să furnizeze fermierilor și furnizorilor independenți de reparații aceleași resurse pentru repararea echipamentelor, inclusiv capacități software aplicabile, pe care le oferă în prezent dealerilor autorizați Deere”. Context: un an cu sancțiuni mari în agribusiness, inclusiv în România Agrointel plasează cazul John Deere într-un tablou mai larg al sancțiunilor din 2026, menționând și Corteva Agriscience. În România, Corteva a fost vizată de o investigație a Consiliului Concurenței privind piața semințelor și a produselor pentru protecția plantelor. Pe 13 august, Consiliul Concurenței a anunțat sancționarea a 21 de companii, cu amenzi totale de 83,2 milioane lei (echivalentul a 15,87 milioane euro, conform autorității). Pentru Corteva Agriscience au fost comunicate două amenzi: 14.470.239 lei (pe Pioneer) și 6.322.488 lei (pe Corteva). De ce contează pentru fermieri și piață Cazul John Deere indică o întărire a presiunii de reglementare asupra practicilor care limitează reparațiile în afara rețelelor autorizate. Pentru ferme, accesul la piese, diagnoză și software poate influența direct: costul total de utilizare al utilajelor (service, timpi de staționare); dependența de dealerii autorizați; capacitatea atelierelor independente de a concura pe piața reparațiilor. În paralel, sancțiunile din România pe lanțul de distribuție la semințe și produse de protecția plantelor arată că autoritățile urmăresc mai atent mecanismele care pot influența prețurile și condițiile comerciale din agricultură. [...]
Ministerul Agriculturii pregătește mutarea de bani între subvențiile APIA , reducând bugetul destinat fermelor mici și majorând sumele pentru două intervenții de mediu, potrivit AgroInfo . Schimbarea apare într-un proiect de Ordin publicat pe site-ul ministerului, care reglementează acordarea plăților APIA în avans pentru acest an. Miza este una de impact economic direct: o parte din fondurile alocate intervenției pentru „gospodăriile tradiționale” (ferme mici) ar urma să fie realocate către scheme unde ministerul vizează suplimentarea cuantumului (valoarea plății). Ce subvenții pierd și ce subvenții câștigă Conform proiectului de Ordin, transferul de sume se face: din PD-05 „Practicarea unei agriculturi prietenoase cu mediul în fermele mici (gospodăriile tradiționale)” către PD-04 „Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil” și către PD-06 „Înierbarea intervalului dintre rânduri în plantațiile pomicole, viticole, pepiniere și hameiști” Motivul indicat este „suplimentarea cuantumului” pentru PD-04 și PD-06. Ce urmează Documentul citat este un proiect de Ordin , deci forma finală și calendarul aplicării depind de adoptarea lui. În forma prezentată, direcția este însă explicită: mai puțini bani pentru PD-05 (ferme mici) și mai mulți bani pentru PD-04 și PD-06 , în contextul plăților APIA în avans din acest an. [...]
APIA va calcula în lei subvențiile stabilite în euro la un curs de 5,2788 lei/euro , ceea ce fixează valoarea efectivă a plăților pe cap de animal și pe hectar pentru acest an, potrivit AgroInfo . Subvențiile APIA cuvenite fermierilor și crescătorilor de animale sunt achitate în lei, deși cuantumurile unitare sunt stabilite în euro. Din acest motiv, cursul de schimb folosit la conversie are impact direct asupra sumelor care intră în conturi. Conform publicației, cursul utilizat de APIA este cel publicat înainte de 1 octombrie 2026, mai exact cel din 30 septembrie 2026, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, informație menționată ca fiind prevăzută într-un proiect de Ordin al Ministerului Agriculturii (MADR) aflat în dezbatere publică pe site-ul instituției. Cursul euro-leu indicat pentru plățile din acest an este de 5,2788 lei pentru un euro , publicat în Jurnalul UE din 30 septembrie 2026. [...]
