Știri
Știri din categoria Agricultură

Blocarea strâmtorii Ormuz poate împinge prețurile alimentelor în sus și, în scenarii extreme, spre raționalizare, pe fondul riscului de întrerupere a transporturilor de îngrășăminte, avertizează șefa Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, potrivit Antena 3.
Lagarde leagă direct riscul pentru piața alimentară de tensiunile din regiune și de închiderea strâmtorii Ormuz, descrisă drept „cel mai critic punct energetic din lume”, care a produs „unde de șoc” într-o economie globală deja fragilă. În acest context, ea spune că perturbările din aprovizionarea cu îngrășăminte pot deveni un canal rapid de transmitere către costurile din agricultură și, ulterior, către prețurile la raft.
Miza, în logica avertismentului, este că îngrășămintele sunt un input esențial în producția agricolă, iar blocajele logistice pot reduce disponibilitatea și pot crește costurile, cu efecte în cascadă asupra producției și prețurilor alimentare.
Lagarde a punctat că „o treime din îngrășăminte sunt transportate prin strâmtoarea Ormuz”, iar acest flux este „în pericol”, ceea ce ar urma să afecteze „în special statele din emisfera sudică”. Articolul nu detaliază o listă de țări.
Șefa BCE susține că riscurile de scumpire a alimentelor se suprapun peste criza carburanților, ceea ce poate amplifica presiunile asupra economiei globale. Potrivit agenției Anadolu, citată de Antena 3, Lagarde a descris perspectivele economice drept „profund incerte”, invocând caracterul „intermitent” al conflictului (război, încercări de încetare a focului, discuții de pace, blocade și schimbări de situație), care complică estimările privind durata și impactul.
În același cadru, Lagarde a îndemnat guvernele să evite sprijinul fiscal generalizat care ar putea alimenta inflația sau ar pune presiune pe finanțele publice și a recomandat măsuri temporare și țintite, care să păstreze „semnalele de preț” necesare reducerii consumului de energie.
„Lecția anului 2022 este clară. Un sprijin temporar, direcționat și care păstrează semnalul de preț poate proteja persoanele cele mai vulnerabile fără a agrava inflația sau a face finanțele publice mai puțin stabile.”
Lagarde a mai avertizat, potrivit materialului, că impactul economic al războiului din Iran va persista, deoarece este nevoie de timp pentru restabilirea producției de energie în Golful Persic și pentru reducerea presiunilor globale asupra ofertei. Ea a adăugat că BCE „nu va ezita să acționeze” pentru ca inflația să revină la ținta de 2% a băncii centrale.
Recomandate

Scumpirea accelerată a îngrășămintelor riscă să reducă producția agricolă și să împingă în sus prețurile la alimente , pe fondul unui șoc dublu de cost și aprovizionare, arată Știrile Pro TV . Fermierii spun că, la prețurile actuale, o parte dintre exploatații nu mai pot fertiliza la nivelul necesar, ceea ce ar urma să se vadă în recolte mai mici și, ulterior, în scumpiri la raft. În județul Brașov, un fermier care lucrează peste 300 de hectare (grâu, cartofi, rapiță și lucernă) descrie o piață în care furnizorii cer plata „pe loc”, inclusiv în numerar, iar soluțiile de tip „plata la recoltă” devin mai greu de găsit. El spune că a reușit să cumpere îngrășăminte pentru acest an, dar nu mai are resurse pentru campania de toamnă. „La noi în zonă au fost două TIR-uri cu îngrășăminte, dar cu bani cash. Adică venea TIR-ul, descărca, plăteai!” Un alt fermier avertizează că acolo unde nu se fertilizează, producția va scădea. „Producția unde nu o să se fertilizeze, o să fie mică.” De ce s-au scumpit îngrășămintele: taxă de carbon și blocaje în Ormuz Agricultorii invocă două cauze principale. Prima ține de aplicarea, de la începutul anului, a mecanismului european de ajustare a carbonului la frontieră ( CBAM ) – un sistem prin care importatorii din Uniunea Europeană plătesc pentru emisiile de carbon asociate bunurilor produse în afara UE. A doua cauză este escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, care a perturbat tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz , rută esențială pentru exporturile unor mari producători regionali de îngrășăminte (Iran, Qatar, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Bahrain). În condiții de blocaj, marfa devine mai rară și mai scumpă. Salt de preț și lipsă de stocuri: ureea „deja e un lux” Un reprezentant al Uniunii Cooperativelor Agricole din Sectorul Vegetal indică o creștere puternică a prețurilor în ultimii ani: în 2020: circa 250 de euro (aprox. 1.250 lei); în 2025: circa 500–550 de euro (aprox. 2.500–2.750 lei); în prezent: până la 800 de euro (aprox. 4.000 lei). Pe partea de aprovizionare, un depozit care avea în mod obișnuit circa 200 de tone pe stoc a ajuns la mai puțin de 20 de tone, iar ureea lipsește complet, potrivit reportajului. „Nu, nu am, deja e un lux, e aur!” Ce spun autoritățile și ce urmează Întrebat despre evoluția prețurilor, ministrul Economiei, Irineu Darău, a indicat existența unor factori externi și a unei volatilități care afectează întreaga piață. „Cred că există anumiţi factori externi României pe care nu putem să-i oprim și există o anumită volatilitate care afectează toată piața.” În paralel, asociațiile europene de fermieri și cooperativele agricole Copa și Cogeca au cerut, printr-o scrisoare comună, sprijin din partea Comisiei Europene. Pentru piața locală, miza imediată rămâne accesul fermierilor la fertilizanți (ca preț și disponibilitate): dacă achizițiile se reduc, riscul de producții mai mici crește, iar presiunea se poate transfera în lanț către prețurile alimentelor. [...]

MADR pune pe masă un ajutor de minimis de 200 euro/ha pentru cartoful de consum, cu plată într-o singură tranșă până la 22 decembrie 2026 , potrivit AgroInfo . Miza pentru fermieri este una operațională: sprijinul vine la final de an, dar este condiționat de praguri minime de suprafață și producție, precum și de documente care să dovedească valorificarea recoltei. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a publicat pe 21 aprilie 2026, în consultare, un proiect de hotărâre de Guvern pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susţinere a producţiei de cartof de consum” aferentă acestui an. Sprijinul este o subvenție în numerar, acordată proporțional cu suprafața efectiv cultivată. Cine poate primi sprijinul Schema se adresează întreprinderilor/întreprinderilor unice din producția primară de produse agricole, respectiv: producători agricoli persoane fizice cu atestat de producător valabil până la 31 decembrie 2026; persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale; persoane juridice, indiferent de forma de organizare. Condiții-cheie de eligibilitate și termene Pentru a fi eligibili, beneficiarii trebuie să îndeplinească cumulativ, între altele, următoarele condiții: să cultive cartof de consum pe minimum 0,3 ha ; să transmită la Direcția Agricolă Județeană (DAJ) o notificare scrisă privind identificarea suprafeței și existența culturii; să obțină o producție de minimum 6 tone/ha ; să fie înregistrați în Registrul agricol la primăria de care aparțin, în anul solicitării sprijinului; să facă dovada producției minime realizate prin documente justificative; să nu depășească plafonul de 50.000 euro (echivalent în lei) pe întreprindere/întreprindere unică, cumulat pe ultimii 3 ani, în sectorul producției primare, prin acordarea acestui ajutor. Un termen operațional important din proiect: recoltarea și valorificarea producției se fac după verificări și până cel târziu la 18 noiembrie 2026 , iar plata ajutorului este prevăzută într-o singură tranșă, până la 22 decembrie 2026 . Documente pentru dovada producției și depunerea cererii Dovada obținerii producției poate fi făcută, după caz, prin documente precum: file din carnetul de comercializare a produselor agricole; rapoarte din aparatul de marcat electronic fiscal și rapoarte fiscale „Z”; facturi electronice și extrase din Spațiul Privat Virtual . După verificări, potențialii beneficiari depun la DAJ cererea de înscriere, împreună cu documente precum act de identitate, atestat de producător (unde e cazul), documente de înregistrare, dovadă de cont și adeverință din Registrul agricol care atestă suprafața cultivată. Cererea poate fi transmisă și electronic sau prin poștă/curier, cu condiția ca documentele să fie semnate, datate, iar copiile certificate „conform cu originalul”. Ce urmează Informațiile sunt prezentate în contextul unui proiect de hotărâre de Guvern publicat în consultare; forma finală și calendarul exact de implementare depind de adoptarea actului normativ în varianta definitivă. [...]

Fermierii care îngrașă tineret bovin pot încasa în 2025 până la 249,16 euro/UVM (aprox. 1.246 lei/UVM) prin ecoschema PD-08, însă plata este condiționată de respectarea unor cerințe de bunăstare care cresc costurile de exploatare (spațiu mai mare, așternut suplimentar, rații optimizate), potrivit Agrointel . Sprijinul este achitat prin APIA și este finanțat din Fondul european de garantare agricolă, în cadrul Planului Național Strategic (PNS) și al intervențiilor din Planul strategic PAC 2023–2027. Contextul imediat este publicarea de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în transparență decizională, a proiectului de ordin de modificare și completare a OMADR nr. 42/2026 , care stabilește cuantumurile unitare și realocările financiare pentru plățile directe aferente cererilor depuse în 2025. Cât se plătește pe UVM și cum se formează cuantumul Ecoschema PD-08 are trei angajamente de bunăstare, iar pentru tineretul bovin la îngrășat se aplică o combinație de minimum două angajamente. Este obligatorie aplicarea angajamentului privind „creșterea cu cel puțin 15% a spațiului alocat disponibil fiecărui animal”. Cuantumurile minime menționate în PNS, pe fiecare angajament, sunt: Creșterea cu cel puțin 15% a spațiului disponibil alocat fiecărui animal (sistem semiintensiv și intensiv în stabulație): 175,41 euro/UVM (aprox. 877 lei/UVM) Condiții de confort sporite în zona de odihnă: 18,22 euro/UVM (aprox. 91 lei/UVM) Rații furajere optimizate pentru bunăstare și reducerea emisiilor: 55,53 euro/UVM (aprox. 278 lei/UVM) Prin combinarea pachetelor, rezultă trei variante de plată: Varianta 1 (spațiu + confort): 193,63 euro/UVM (aprox. 968 lei/UVM) – cuantum minim planificat în PNS pentru campania 2025 Varianta 2 (spațiu + rații): 230,94 euro/UVM (aprox. 1.155 lei/UVM) – cuantum unitar planificat în PNS pentru campania 2025 Varianta 3 (spațiu + confort + rații): 249,16 euro/UVM (aprox. 1.246 lei/UVM) – cuantum maxim planificat în PNS pentru campania 2025 (Conversia în lei este aproximativă, la un curs rotunjit de 5 lei/euro.) Cine este eligibil și ce condiții trebuie respectate Pot solicita sprijin crescătorii care se încadrează la „fermieri activi” și au animalele înregistrate în Registrul Național al Exploatațiilor (RNE). Exploatația trebuie să fie autorizată/înregistrată sanitar-veterinar, iar beneficiarul să fie înregistrat în Baza de Date Electronică a ANSVSA și să dețină cod de exploatație. Condițiile generale includ, între altele: efectiv rulat/an de maximum 5.000 capete de tineret bovin cu vârsta de maximum 32 de luni ; livrarea animalelor pentru sacrificare în abatoare autorizate sanitar-veterinar; sunt eligibile doar efectivele ieșite din exploatație către astfel de abatoare; respectarea cerințelor de bază și a celor specifice pe întreaga perioadă a angajamentului. La cerințele specifice, sursa menționează inclusiv: creșterea cu minimum 15% a spațiului util în adăpost, alocat fiecărui animal în perioada de stabulație; confort sporit în zona de odihnă prin creșterea cantității de așternut cu 50% (de la 2 kg/cap/zi la 3 kg/cap/zi) sau, în cazul saltelelor, aplicarea de materiale absorbante; rație furajeră optimizată, cu trimiterea lunară de probe la laboratoare specializate. Implicația economică: subvenție mai mare, dar cu investiții și costuri recurente Din perspectiva fermelor de îngrășare, PD-08 funcționează ca un schimb între sprijinul pe UVM și costuri operaționale suplimentare: mai mult spațiu în adăpost (care poate limita densitatea de populare), consum mai mare de așternut și cerințe de furajare și monitorizare (inclusiv analize lunare). În practică, cuantumul maxim devine accesibil doar dacă ferma poate implementa simultan toate angajamentele prevăzute de ecoschemă. [...]

Aprobarea Chinei pentru importurile de lactate din România mută competiția pe terenul produselor cu termen lung , unde brânzeturile pot deveni principalul pariu de export, în timp ce lactatele proaspete rămân greu de dus la capăt din cauza logisticii, potrivit Ziarul Financiar . Decizia vine după semnarea unui memorandum de înțelegere între China și România pentru cooperare în agricultură, iar miza este accesul la o piață în care veniturile producătorilor chinezi de lactate depășesc 70 mld. euro, conform Bloomberg. De ce contează: exportul în China nu e despre „orice lactat”, ci despre ce rezistă pe lanțul de transport Pentru produsele proaspete – iaurturi, chefir și alte categorii similare – transportul devine o barieră economică majoră. Daniel Donici, cofondator al producătorului Artesana , spune că logistica este „foarte dificilă” pentru această categorie: transportul maritim nu este o opțiune, iar cel aerian ar împinge costurile la un nivel greu de susținut comercial. În schimb, brânzeturile au o ecuație diferită, mai ales în zona produselor cu valoare adăugată mare, unde există „un potențial real” pentru export pe piețe îndepărtate, inclusiv China, potrivit aceluiași antreprenor. Artesana are în plan construcția unei a treia fabrici, unde ar urma să producă brânzeturi destinate inclusiv piețelor externe. Ce produse au șanse reale Din perspectiva producătorilor, selecția este strictă: doar produsele care pot traversa distanța fără pierderi comerciale au șanse să intre în joc. Brânzeturi, în special produse cu valoare adăugată mare Produse cu termen de valabilitate lung (condiție esențială pentru exportul în China) Marius Chiorean, director general al De Colțești (Alba), punctează explicit că „pretabile pentru exportul în China sunt doar produsele cu termen de valabilitate lung”. Context: exporturile de brânzeturi au crescut puternic în ultimul deceniu Datele Institutului Național de Statistică arată că România a exportat în 2025 brânzeturi de peste 130 mil. euro, aproape jumătate din valoarea exporturilor totale de lactate. În 2016, exporturile de brânză erau de circa 40 mil. euro, ceea ce indică o creștere semnificativă a acestei categorii în structura exporturilor. Ce urmează pentru producători Deschiderea pieței chineze creează oportunitate, dar și o filtrare naturală: avantajul îl vor avea companiile care pot livra constant produse stabile la transport și care pot susține dezvoltarea de capacități orientate spre export. Din informațiile disponibile, direcția imediată pare să fie extinderea portofoliilor de brânzeturi și investiții în producție dedicată piețelor externe, acolo unde marja poate justifica efortul logistic. [...]

Creșterea costurilor și a insolvențelor din agroindustrie transformă arenda într-un risc de continuitate , iar alegerea arendașului ajunge să conteze nu doar pentru nivelul plății, ci pentru șansele ca terenul să fie lucrat corect și venitul să nu se întrerupă, potrivit Agrointel . În acest context, publicația argumentează că arenda trebuie privită ca o decizie pe termen lung: modul în care este gestionat terenul influențează direct valoarea lui în timp. Lucrările superficiale sau lipsa lor pot duce la degradare, în timp ce exploatarea corectă menține fertilitatea și productivitatea. În paralel, stabilitatea financiară a operatorului devine un criteriu practic: când o companie iese din piață, terenurile pot rămâne neexploatate, plățile către proprietari se pot opri, iar activitatea economică locală construită în jurul acelor suprafețe se poate reduce. De ce „cine lucrează” devine mai important decât „cât plătește” Agrointel leagă presiunea din piață de volatilitatea inputurilor (îngrășăminte, semințe, combustibil) și de șocuri externe greu de anticipat. Un exemplu menționat este impactul tensiunilor din zona Golfului asupra pieței îngrășămintelor: prețurile ar fi crescut de la aproximativ 2.500 lei/tonă la aproape 4.000 lei/tonă, iar lipsa fertilizării poate reduce producția agricolă cu până la 30%, conform articolului. Într-un astfel de mediu, costul de a lucra un hectar devine dificil de estimat, iar riscul pentru proprietari crește dacă arendașul nu poate susține financiar lucrările. Publicația notează și că numărul insolvențelor din agroindustrie este în creștere, ceea ce amplifică riscul de întrerupere a plăților și de întârziere sau oprire a lucrărilor agricole. Modelul integrat, prezentat ca „plasă de siguranță” operațională Un alt punct central este diferența dintre un operator care urmărește doar valorificarea recoltei și unul care integrează producția vegetală într-un lanț mai larg. În cazul unui model „integrat vertical” (adică o companie care controlează mai multe etape ale producției), interesul se mută de la volum pe termen scurt la calitate constantă și rezultate repetabile, ceea ce ar încuraja investiții în sol, tehnologie și planificare pe termen lung. Articolul folosește TRANSAVIA ca exemplu de companie cu model integrat „de la bob la furculiță”, prin divizia Ferme Vegetale, care produce materie primă pentru hrana puilor din fermele companiei în 8 județe. Sunt menționate și zone din județul Cluj (Turda, Copăceni, Ploscoș, Deleu, Sâncrai) unde compania lucrează terenuri în arendă. Ce rămâne relevant pentru proprietari Din perspectiva riscului economic, mesajul principal este că arenda nu mai poate fi evaluată doar prin suma anuală, ci prin capacitatea arendașului de a asigura continuitate și lucrări corecte, într-o piață cu costuri volatile și presiune financiară în creștere. În lipsa acestei stabilități, efectele pot fi rapide: teren nelucrat, venituri întrerupte și pierderi pentru economia locală, potrivit articolului. În material este inclusă și o declarație a lui Adrian Farcaș , directorul Diviziei Vegetale TRANSAVIA, care descrie arenda ca responsabilitate pe termen lung și pune accent pe predictibilitate și transparență în relația cu proprietarii. „Pentru noi, arenda nu înseamnă doar extinderea suprafețelor lucrate, ci o responsabilitate pe termen lung față de teren și față de oamenii care îl dețin.” Articolul menționează că cei interesați de arendarea terenurilor către TRANSAVIA pot contacta echipa dedicată la numărul 0754 995 007, pentru detalii despre condiții și colaborare. [...]

O investiție de 10,5 milioane euro (51.635.673,18 lei) într-o fermă de reproducție a suinelor a fost finanțată în mare parte din ajutor de stat, cu 41.308.538,54 lei , potrivit AgroInfo . Proiectul, inaugurat vineri, 17 aprilie 2026, în județul Maramureș, evidențiază dimensiunea sprijinului public în extinderea capacităților din sectorul porcin, într-un context în care România importă peste 80% din carnea de porc consumată. Investiția este descrisă ca fiind „100% românească” și a fost dezvoltată de Romsuin Transilvania Cooperativă Agricolă SR, controlată de cinci firme zootehnice din județul Sălaj. Ajutorul de stat a fost acordat de Ministerul Agriculturii prin Programul de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție. Ce s-a construit și ce capacitate are ferma Proiectul a vizat amenajarea unei ferme de reproducție în satul Băsești, pe un teren de 5 hectare. Conform datelor din articol, ferma a fost proiectată pentru: 1.921 de scroafe 21 de vieri 9.256 de purcei 710 scroafe pentru înlocuire (scrofițe) La capacitatea maximă de populare, în cele patru hale de producție pot fi adăpostiți 11.908 porci, informație atribuită de AgroInfo publicației 2news.ro. Producția estimată și destinația Producția estimată este de 52.000–56.000 de purcei anual. Aceștia ar urma să meargă „în principal” către fermele membrilor cooperativei, iar surplusul către alte ferme de îngrășare a suinelor din zonă. Context: presiunea deficitului comercial la carnea de porc La inaugurare a fost prezent și europarlamentarul Daniel Buda , care a legat investiția de dezechilibrul structural din sector: România exportă cereale (porumb și grâu), dar importă peste 80% din carnea de porc consumată. În aceeași intervenție, acesta a susținut că sunt necesare investiții și în abatorizare, procesare și „lanțuri scurte de aprovizionare”, pentru ca valoarea adăugată să rămână în România. [...]