Aprobarea Chinei pentru importurile de lactate din România mută competiția pe terenul produselor cu termen lung, unde brânzeturile pot deveni principalul pariu de export, în timp ce lactatele proaspete rămân greu de dus la capăt din cauza logisticii, potrivit Ziarul Financiar. Decizia vine după semnarea unui memorandum de înțelegere între China și România pentru cooperare în agricultură, iar miza este accesul la o piață în care veniturile producătorilor chinezi de lactate depășesc 70 mld. euro, conform Bloomberg.

De ce contează: exportul în China nu e despre „orice lactat”, ci despre ce rezistă pe lanțul de transport

Pentru produsele proaspete – iaurturi, chefir și alte categorii similare – transportul devine o barieră economică majoră. Daniel Donici, cofondator al producătorului Artesana, spune că logistica este „foarte dificilă” pentru această categorie: transportul maritim nu este o opțiune, iar cel aerian ar împinge costurile la un nivel greu de susținut comercial.

În schimb, brânzeturile au o ecuație diferită, mai ales în zona produselor cu valoare adăugată mare, unde există „un potențial real” pentru export pe piețe îndepărtate, inclusiv China, potrivit aceluiași antreprenor. Artesana are în plan construcția unei a treia fabrici, unde ar urma să producă brânzeturi destinate inclusiv piețelor externe.

Ce produse au șanse reale

Din perspectiva producătorilor, selecția este strictă: doar produsele care pot traversa distanța fără pierderi comerciale au șanse să intre în joc.

• Brânzeturi, în special produse cu valoare adăugată mare
• Produse cu termen de valabilitate lung (condiție esențială pentru exportul în China)

Marius Chiorean, director general al De Colțești (Alba), punctează explicit că „pretabile pentru exportul în China sunt doar produsele cu termen de valabilitate lung”.

Context: exporturile de brânzeturi au crescut puternic în ultimul deceniu

Datele Institutului Național de Statistică arată că România a exportat în 2025 brânzeturi de peste 130 mil. euro, aproape jumătate din valoarea exporturilor totale de lactate. În 2016, exporturile de brânză erau de circa 40 mil. euro, ceea ce indică o creștere semnificativă a acestei categorii în structura exporturilor.

Ce urmează pentru producători

Deschiderea pieței chineze creează oportunitate, dar și o filtrare naturală: avantajul îl vor avea companiile care pot livra constant produse stabile la transport și care pot susține dezvoltarea de capacități orientate spre export. Din informațiile disponibile, direcția imediată pare să fie extinderea portofoliilor de brânzeturi și investiții în producție dedicată piețelor externe, acolo unde marja poate justifica efortul logistic.