Știri
Știri din categoria Politică monetară
BCE semnalează că ar putea înăspri politica monetară dacă șocul energetic împinge inflația peste țintă pe termen mai lung, iar riscul major este „de-ancorarea” așteptărilor inflaționiste, care ar face mai dificilă readucerea prețurilor sub control, potrivit Economica, cu puțin timp înaintea ședinței de politică monetară din 30 aprilie.
Christine Lagarde a spus că instituția este pregătită să acționeze dacă va fi necesar, subliniind că războiul din Orientul Mijlociu a crescut incertitudinea și a amplificat riscurile la adresa inflației, dar și riscurile negative pentru evoluția economiei. Impactul imediat este așteptat să vină prin prețuri mai mari la energie, în timp ce efectele pe termen mediu depind de intensitatea și durata conflictului.
Lagarde a reiterat că BCE nu se angajează în avans la o traiectorie specifică a ratei dobânzii, iar deciziile vor depinde de date. Mesajul central este că, dacă banca centrală ajunge să se aștepte la o abatere „semnificativă și persistentă” a inflației de la țintă, răspunsul ar trebui să fie „corespunzător de puternic sau persistent”, pentru a evita slăbirea ancorării așteptărilor inflaționiste.
„Dacă ne aşteptăm ca rata inflaţiei să devieze semnificativ şi persistent de ţintă, răspunsul trebuie să fie corespunzător de puternic sau persistent. Altfel, riscul de-ancorării aşteptărilor inflaţioniste va deveni acut.”
În acest context, BCE caută „semne timpurii” că șocul energetic se transmite în restul economiei și se reflectă în dinamici mai largi ale inflației, inclusiv prin salarii și așteptările inflaționiste.
Inflația anuală în zona euro a crescut la 2,6% în martie, de la 1,9% în februarie, pe fondul șocului energetic, conform Eurostat. Ținta BCE pe termen mediu este 2%.
În scenariul de bază al BCE, inflația este estimată la 2,6% anul acesta, față de aproximativ 2% anul trecut. În scenariul „nefavorabil”, inflația ar depăși 4% în semestrul doi din 2026, dar ar reveni la țintă până la mijlocul anului viitor, iar în scenariul „sever” ar depăși 6% la începutul anului viitor și nu ar reveni la țintă în anii următori.
Luna trecută, BCE a menținut nemodificate ratele dobânzilor, dar a semnalat că urmărește atent riscurile pentru inflație și creștere economică venite din scumpirea petrolului și că este pregătită să acționeze, dacă va fi necesar. În paralel, analiștii citați de Economica se așteaptă la două majorări de dobândă în acest an, pe fondul anticipației că inflația va rămâne peste țintă în următorii ani.
Recomandate
BCE este împinsă spre o majorare a dobânzilor în iunie, chiar dacă tensiunile cu Iranul se reduc , pe fondul unui șoc energetic care începe să se transmită în restul economiei și riscă să alimenteze o spirală a prețurilor, potrivit Agerpres , care citează un interviu Reuters cu Isabel Schnabel , membru în Comitetul Executiv al Băncii Centrale Europene . BCE a menținut dobânzile neschimbate în ultimul an, însă la reuniunea de luna trecută a fost discutată o majorare, după ce costurile semnificativ mai mari la energie au împins inflația „mult peste” ținta de 2% a instituției, iar mai mulți decidenți au semnalat nevoia de acțiune. „Având în vedere amploarea și persistența șocului actual, ignorarea acestei situații nu mai este o opțiune, în opinia mea. Din perspectiva de astăzi, cred că va fi necesară o majorare a dobânzilor în iunie.” De ce un acord de pace nu ar schimba automat decizia Deși SUA au semnalat progrese în discuțiile de pace cu Iranul, Schnabel spune că BCE ar putea fi trecut de un „punct fără întoarcere”, deoarece infrastructura energetică a fost deteriorată, iar efectele prețurilor ridicate la energie se propagă în economie. „Chiar dacă războiul s-ar încheia astăzi, infrastructura energetică și lanțurile globale de aprovizionare au fost deja afectate semnificativ. Așadar, chiar și în această situație, cred că ar fi necesară o reacție de politică monetară.” Riscul de „efecte de runda a doua” și inflație mai mare Inflația în zona euro a ajuns la 3% luna trecută, iar Schnabel anticipează că sunt probabile noi creșteri. O preocupare centrală este ca energia scumpă să împingă în sus și alte prețuri, prin așa-numitele „efecte de runda a doua” (când scumpirile inițiale se transmit în lanț către bunuri și servicii), ceea ce ar putea declanșa o spirală inflaționistă dificil de oprit. Oficialul BCE afirmă că unele dintre aceste efecte ar putea fi deja vizibile, potrivit unor sondaje, inclusiv Sondajul BCE privind așteptările consumatorilor, indicatorul PMI și Indicatorul de Sentiment Economic (ESI) al Comisiei Europene. Ce urmează după iunie: fără „pilot automat”, dar cu scenariu de două majorări Dincolo de ședința din iunie, Schnabel susține că BCE nu ar trebui să se angajeze dinainte pe o traiectorie fixă, ci să își reevalueze poziția la fiecare reuniune, pe baza datelor. Totuși, ea subliniază că scenariul de bază al BCE include două majorări ale dobânzilor, ceea ce sugerează că o singură creștere ar putea să nu fie suficientă. În același timp, perspectiva de înăsprire este complicată de slăbiciunea economiei zonei euro. Comisia Europeană a prognozat recent o creștere economică de 0,9% în 2026, dar Schnabel avertizează că impactul negativ al șocului energetic asupra creșterii ar putea fi mai puternic, invocând o scădere accentuată a indicatorilor de încredere, mai ales în rândul consumatorilor. [...]
BCE ar putea intra într-un ciclu de înăsprire a politicii monetare din iunie , pe fondul riscului ca scumpirea energiei să se transmită în restul economiei și să alimenteze o spirală inflaționistă, potrivit Economica , care citează declarațiile Isabel Schnabel , membru în Comitetul Executiv al BCE. Oficialul BCE susține că o majorare a dobânzilor în iunie ar fi necesară „având în vedere amploarea și persistența șocului actual”, în condițiile în care inflația a urcat la 3% în zona euro luna trecută, peste ținta de 2% a băncii centrale. „Din perspectiva de astăzi, cred că va fi necesară o majorare a dobânzilor în iunie.” De ce „pacea” nu ar schimba automat decizia BCE Chiar dacă SUA au semnalat progrese în discuțiile de pace cu Iranul, Schnabel spune că BCE ar putea fi trecut de un „punct fără întoarcere”, deoarece infrastructura energetică și lanțurile globale de aprovizionare au fost deja afectate, iar prețurile ridicate la energie se propagă în economie. „Chiar dacă războiul s-ar încheia astăzi, infrastructura energetică și lanțurile globale de aprovizionare au fost deja afectate semnificativ. Așadar, chiar și în această situație, cred că ar fi necesară o reacție de politică monetară.” În plus, ea afirmă că zona euro a depășit scenariul negativ care presupunea o normalizare rapidă a prețurilor petrolului, ceea ce întărește argumentul pentru o reacție de politică monetară. Riscul de „efecte de runda a doua” și semnalele din sondaje BCE se teme că energia scumpă va împinge în sus și prețurile altor bunuri și servicii prin așa-numitele „efecte de runda a doua” (când scumpirile inițiale se transferă în salarii și în prețuri mai largi), ceea ce poate declanșa o spirală inflaționistă greu de oprit. Schnabel spune că unele dintre aceste efecte ar putea fi deja vizibile, invocând o serie de sondaje și indicatori, între care: Sondajul BCE privind așteptările consumatorilor; indicatorul PMI (indice al activității în industrie și servicii); Indicatorul de Sentiment Economic (ESI) calculat de Comisia Europeană. „Observăm semne tot mai mari că șocul se extinde și la alte părți ale coșului de consum.” Ce urmează după iunie: decizii „din ședință în ședință” Dincolo de reuniunea din iunie, Schnabel afirmă că BCE nu ar trebui să se angajeze din timp pe o traiectorie fixă, ci să își reevalueze poziția la fiecare ședință, în funcție de date. Totuși, ea amintește că scenariul de bază al BCE include două majorări ale dobânzilor, ceea ce sugerează că o singură creștere ar putea să nu fie suficientă. În același timp, spațiul de manevră este complicat de slăbiciunea economiei: Comisia Europeană a prognozat recent o creștere de 0,9% în 2026, iar Schnabel avertizează că impactul negativ asupra creșterii ar putea fi mai puternic, pe fondul scăderii indicatorilor de încredere, mai ales în rândul consumatorilor. [...]
BCE se pregătește să înăsprească politica monetară după ce războiul dintre SUA, Israel și Iran a împins din nou în sus prețurile la energie și a reaprins riscul unui nou val inflaționist în zona euro, potrivit Știrile Pro TV . Mesajul transmis piețelor este că banca centrală va interveni pentru a readuce inflația la ținta de 2% și pentru a limita efectele economice ale conflictului. François Villeroy de Galhau , guvernatorul Băncii Franței și oficial BCE, a declarat într-un interviu pentru CNBC că instituția „va face tot ce este necesar” pentru a readuce inflația la 2%. În același timp, el a încercat să calmeze piața obligațiunilor suverane, spunând că BCE este pregătită să limiteze impactul economic al războiului. De ce contează: șocul energiei riscă să se transforme în inflație persistentă Inflația din zona euro a urcat la 3% în aprilie, de la 2,6% în martie, după ce înainte de izbucnirea conflictului coborâse sub ținta BCE, la 1,9%. Creșterea este legată de scumpirea energiei, pe fondul „închiderii efective” a Strâmtorii Ormuz , un punct-cheie pentru transportul petrolului și gazelor. BCE urmărește în special riscul de efecte de „runda a doua” – adică situația în care scumpirile la energie se propagă în salarii, servicii și în inflația de bază (componenta mai stabilă a inflației, care exclude de regulă energia și alimentele). „Efectul conflictului din Orientul Mijlociu este clar. Pe termen scurt există presiuni puternice asupra preţurilor energiei, dar responsabilitatea noastră este să împiedicăm efectele secundare.” Ce anticipează piețele: dobânzi mai mari și randamente în creștere Piețele financiare anticipează „aproape în totalitate” o majorare a dobânzii la următoarea ședință a BCE din iunie, iar traderii estimează creșteri totale de cel puțin 50 de puncte de bază până la finalul anului, conform informațiilor citate. În paralel, randamentele obligațiunilor europene au crescut puternic de la începutul războiului. Randamentul obligațiunilor germane pe 10 ani a urcat cu aproximativ 32 de puncte de bază, pe măsură ce investitorii au început să includă în preț riscul unei politici monetare mai agresive. Context: avertismentele BCE înainte de escaladare Christine Lagarde avertizase încă din martie că BCE este pregătită să majoreze dobânzile chiar și dacă accelerarea inflației va fi temporară. La rândul său, președintele Bundesbank, Joachim Nagel, a spus recent că volatilitatea petrolului a plasat BCE „între scenariul de bază și scenariul advers”. Pentru companii și consumatori, miza imediată este dublă: energie mai scumpă și finanțare mai costisitoare, dacă BCE confirmă în iunie un nou ciclu de creșteri de dobândă. Sursa citată nu oferă, deocamdată, detalii despre calendarul exact al măsurilor dincolo de așteptările pieței pentru ședința din iunie. [...]
Majorarea dobânzii BCE în iunie „este aproape inevitabilă” , pe fondul unei perioade prelungite de scumpiri, chiar dacă economia europeană avansează anemic, potrivit Biziday , care citează declarații ale guvernatorului Băncii Slovaciei, Peter Kazimir , membru al Consiliului Guvernatorilor al Băncii Centrale Europene (BCE). Kazimir a spus pentru Bloomberg că BCE „este foarte probabil” să fie nevoită să majoreze ratele dobânzilor la următoarea reuniune, din iunie, din cauza creșterilor generalizate ale prețurilor. Ce așteaptă piața și unde sunt dobânzile acum Majoritatea economiștilor și investitorilor se așteaptă la o creștere de un sfert de punct procentual în iunie, urmată „eventual” de alte scumpiri ale creditului până la finalul anului, conform informațiilor citate. La ședința de joia trecută, BCE a păstrat dobânzile neschimbate, la: 2% pentru facilitatea de depozit; 2,15–2,40% pentru refinanțare, dar a semnalat că o majorare va fi luată în calcul la reuniunea din 10–11 iunie . De ce contează: inflația și șocul energetic complică decizia Președintele Bundesbank, Joachim Nagel , a declarat că o majorare ar fi necesară dacă nu apare o îmbunătățire semnificativă a perspectivelor inflației, în contextul crizei energetice care a scumpit carburanții. „Dacă conflictul din Orientul Mijlociu se va rezolva, atunci acesta ar fi un argument care ne-ar permite să ne gândim la o altă decizie.” Totuși, Nagel a punctat că majorarea dobânzilor în zona euro nu poate compensa în mare măsură șocul energetic. Un sondaj BCE publicat luni indică, deocamdată, o transmitere limitată a scumpirilor carburanților către restul prețurilor din economiile europene, iar inflația previzionată pentru acest an este de 2,7% , potrivit materialului citat. [...]
Conducerea BNR avertizează că acuzațiile despre ROBOR pot afecta independența politicii monetare , într-un moment în care Consiliul Concurenței investighează posibile înțelegeri între bănci la stabilirea indicelui, potrivit Economedia . Cristian Popa , membru al Consiliului de administrație al BNR, a susținut că ROBOR s-a poziționat „în ultimii 30 de ani” în jurul ratei-cheie, în interiorul coridorului format de facilitatea de depozit și cea de credit, iar evoluția lui trebuie citită împreună cu contextul macroeconomic și cu lichiditatea din piață. În opinia sa, creșterea ROBOR din 2021–2022 a fost sincronizată cu mișcări similare din regiune (Cehia, Ungaria, Polonia) și cu majorările de dobândă operate de marile bănci centrale, pe fondul inflației. De ce contează: ancheta de concurență riscă să se suprapună peste deciziile de dobândă Oficialul BNR a argumentat că ROBOR a crescut „în mare parte” pentru că banca centrală a crescut dobânda-cheie în lupta cu inflația, în cadrul mandatului de stabilitate a prețurilor. În acest context, căutarea unor „vinovați” pentru creșterea ROBOR ar pune în discuție independența băncii centrale, pe care Popa o descrie drept esențială pentru stabilirea dobânzilor și, implicit, pentru controlul inflației. „Ne afectează pe noi, la Banca Centrală, pentru că se pune în discuţie, până la urmă, independenţa băncii centrale.” Cum descrie BNR mecanismul ROBOR: indice „transparent”, format pe o piață Popa a insistat că ROBOR este un indice calculat zilnic „în mod transparent”, pe baza cotațiilor a 10 contributori, și a comparat formarea prețului cu mecanismele de pe bursă (cotații de cumpărare și vânzare). În aceeași logică, a spus că transparența și schimbul de informații sunt elemente structurale în formarea prețurilor pe piețele financiare și că mecanismele indicilor de referință nu ar trebui, prin ele însele, să ducă la prezumția unei coordonări anticoncurențiale. „Simplul fapt că o instituţie verifică ulterior dacă propriile cotaţii sunt afişate şi accesibile, nu demonstrează existenţa unor practici anticoncurenţiale.” Context: investigația Consiliului Concurenței și pașii următori Investigația Consiliului Concurenței a început în 2022, după controale inopinate la mai multe bănci, pe fondul unor niveluri ale ROBOR considerate neobișnuit de ridicate. Raportul (500 de pagini și 300 de anexe) a fost transmis celor zece bănci vizate pe 6 aprilie; acestea au 30 de zile pentru observații, după care urmează audieri. O decizie finală era așteptată înainte de finele primului semestru, conform informațiilor prezentate. În aprilie, președintele autorității de concurență, Bogdan Chirițoiu, a declarat că investigația nu vizează cadrul de reglementare, ci comportamentul băncilor și că eventualele amenzi ar fi „substanțiale”, având în vedere domeniul și dimensiunea companiilor implicate. În același subiect, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a transmis recent o poziție critică față de premisele anchetei și a avertizat că orice concluzie care ar trata creșterea ROBOR drept practică neconcurențială ar ajunge, implicit, să vizeze deciziile de politică monetară ale BNR. Pentru context suplimentar, Economedia trimite la articolul „BNR, săgeți către Consiliul Concurenței în ancheta ROBOR. Isărescu: Nu trebuia să ridicăm rata de politică monetară? Nu avem dreptul ăsta? Ne apărăm, cu tărie, piața monetară” . [...]
BNR avertizează că venitul real al populației va fi lovit în S1/2026 de consolidarea bugetară și inflația ridicată , iar efectul se vede deja în slăbirea puterii de cumpărare și în scăderea PIB, potrivit Ziarul Financiar . În minuta ședinței de politică monetară din mai, banca centrală notează că puterea de cumpărare a continuat să se erodeze în primul trimestru din 2026, pe fondul încetinirii creșterii veniturilor și al nivelului încă înalt al inflației. În același timp, PIB-ul a scăzut, „mai ales pe seama descreșterii consumului privat”, ceea ce indică o frânare a principalului motor al economiei. Ce transmite BNR despre următoarele luni Mesajul central al BNR este că presiunea asupra veniturilor reale nu s-a încheiat. Instituția anticipează că activitatea economică va „resimți intens” în prima jumătate a anului impactul măsurilor de consolidare bugetară (adică reducerea deficitului prin tăieri de cheltuieli și/sau creșteri de venituri fiscale) și al dinamicii ridicate a inflației, cu efect prioritar asupra venitului disponibil real al populației. Când ar putea veni redresarea și de ce contează BNR vede o redresare „ulterior, mai cu seamă în 2027”, în principal pe fondul utilizării fondurilor europene, în special cele din PNRR , dar și în contextul unei posibile detensionări a conflictului din Orientul Mijlociu și al revigorării cererii externe. „Activitatea economică se va redresa ulterior, mai cu seamă în 2027, în principal pe fondul utilizării fondurilor europene, îndeosebi a celor din programul PNRR, precum şi în contextul detensionării conflictului din Orientul Mijlociu şi al revigorării cererii externe.“ Pentru companii, semnalul este că cererea internă poate rămâne sub presiune pe termen scurt, într-un context în care consumul privat a început deja să tragă economia în jos, iar revenirea este împinsă mai degrabă spre 2027 decât spre finalul lui 2026. [...]
