Știri
Știri din categoria Agricultură
O investiție de 10,5 milioane euro (51.635.673,18 lei) într-o fermă de reproducție a suinelor a fost finanțată în mare parte din ajutor de stat, cu 41.308.538,54 lei, potrivit AgroInfo. Proiectul, inaugurat vineri, 17 aprilie 2026, în județul Maramureș, evidențiază dimensiunea sprijinului public în extinderea capacităților din sectorul porcin, într-un context în care România importă peste 80% din carnea de porc consumată.
Investiția este descrisă ca fiind „100% românească” și a fost dezvoltată de Romsuin Transilvania Cooperativă Agricolă SR, controlată de cinci firme zootehnice din județul Sălaj. Ajutorul de stat a fost acordat de Ministerul Agriculturii prin Programul de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție.
Proiectul a vizat amenajarea unei ferme de reproducție în satul Băsești, pe un teren de 5 hectare. Conform datelor din articol, ferma a fost proiectată pentru:
La capacitatea maximă de populare, în cele patru hale de producție pot fi adăpostiți 11.908 porci, informație atribuită de AgroInfo publicației 2news.ro.
Producția estimată este de 52.000–56.000 de purcei anual. Aceștia ar urma să meargă „în principal” către fermele membrilor cooperativei, iar surplusul către alte ferme de îngrășare a suinelor din zonă.
La inaugurare a fost prezent și europarlamentarul Daniel Buda, care a legat investiția de dezechilibrul structural din sector: România exportă cereale (porumb și grâu), dar importă peste 80% din carnea de porc consumată. În aceeași intervenție, acesta a susținut că sunt necesare investiții și în abatorizare, procesare și „lanțuri scurte de aprovizionare”, pentru ca valoarea adăugată să rămână în România.
Recomandate
Ministerul Agriculturii pregătește o realocare de fonduri între subvențiile APIA pe hectar pentru anul de cerere 2025 , printr-un proiect de Ordin MADR publicat pe site-ul instituției, potrivit AgroInfo . Miza pentru fermieri este una operațională: unele scheme intră cu bugete reduse, iar altele ar urma să fie alimentate din sumele transferate, în plină perioadă în care plățile sunt în atenția beneficiarilor. Proiectul de ordin vizează transferuri „între subvențiile APIA aferente anului de cerere 2025”, iar AgroInfo publică lista intervențiilor de la care se realocă bani, împreună cu sumele aferente. De unde se realocă bani: intervențiile vizate și sumele Conform listei prezentate, sumele care se realocă altor subvenții APIA provin din următoarele intervenții (sumele sunt în euro): PD-01 Sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS): 90.319.737,80 euro PD-05 Practicarea unei agriculturi prietenoase cu mediul în fermele mici (gospodăriile tradiționale): 12.075.056,15 euro PD-06 Înierbarea intervalului dintre rânduri în plantațiile pomicole, viticole, pepiniere și hameiști: 1.218.818,15 euro PD-09 Sprijin cuplat pentru venit – Soia: 15.122.059,89 euro PD-11 Sprijin cuplat pentru venit – Leguminoase pentru industrializare (mazăre de grădină, fasole boabe și fasole păstăi): 779.983,11 euro PD-12 Sprijin cuplat pentru venit – Cânepă: 56.400,19 euro PD-13 Sprijin cuplat pentru venit – Orez: 245.676,65 euro PD-14 Sprijin cuplat pentru venit – Sămânță de cartof: 248.398,36 euro PD-15 Sprijin cuplat pentru venit – Hamei: 81.201,55 euro PD-16 Sprijin cuplat pentru venit – Sfeclă de zahăr: 6.326.947,17 euro PD-17 Sprijin cuplat pentru venit – Legume cultivate în câmp destinate industrializării (cultură principală/secundară: tomate, castraveți, ardei, vinete): 2.518.982,09 euro PD-18 Sprijin cuplat pentru venit – Legume cultivate în sere și solarii (tomate, castraveți, ardei, vinete): 860.419,28 euro PD-19 Sprijin cuplat pentru venit – Fructe (prune, mere, cireșe, vișine, caise și piersici): 3.940.698,22 euro PD-20 Sprijin cuplat pentru venit – Semințe pentru plante furajere: 26.877,62 euro Ce lipsește din informația publică: destinația sumelor Materialul indică explicit intervențiile de la care se iau bani, însă nu detaliază, în fragmentul publicat, către ce subvenții ar urma să fie direcționate sumele realocate și nici calendarul aplicării transferului. Pentru fermieri, aceste două elemente sunt esențiale pentru a înțelege efectul concret asupra cuantumurilor finale pe schemă. În practică, următorul pas este publicarea formei finale a ordinului (după etapa de transparență decizională), moment în care se poate vedea și distribuția completă a realocărilor între intervenții. [...]
Decontarea subvenției la energia pentru irigații pe 2025 va fi împinsă până la 31 mai 2026 , după ce Ministerul Agriculturii a pus în transparență un proiect de hotărâre de Guvern care permite plata din bugetul Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) , în limita sumelor alocate de la MADR, potrivit Agrointel . Miza este una de flux de numerar pentru fermierii care irigă, în condițiile în care sprijinul a întârziat, iar proiectul introduce o derogare pentru a face posibilă decontarea. Ajutorul vizează susținerea „în cotă de până la 50%” a cheltuielilor cu energia electrică necesară funcționării agregatelor sau echipamentelor pentru irigații, conform proiectului citat. Ce se schimbă, concret: termen și mecanism de plată Pentru anul 2025, decontarea cheltuielilor cu energia electrică pentru irigații ar urma să se facă până la 31 mai 2026 , din bugetul ANIF, în limita sumelor alocate din bugetul MADR cu această destinație. Proiectul descrie și pașii administrativi care condiționează plata: hotărârea trebuie aprobată de Guvern și publicată în Monitorul Oficial ; în cinci zile de la intrarea în vigoare a hotărârii, se emite ordinul ministrului agriculturii pentru stabilirea cotei aferente cheltuielilor cu energia, pe baza situației centralizatoare transmise de ANIF; în cinci zile de la aprobarea ordinului, ANIF solicită deschiderea creditelor bugetare către direcția de buget din MADR, pentru efectuarea plăților către beneficiari. De ce a întârziat plata: explicația din proiect În proiectul de act normativ, MADR motivează întârzierea printr-un cumul de factori: măsuri fiscal-bugetare și „reconsiderarea bugetului” alocat ministerului, dar și transmiterea cu întârziere a facturilor de energie electrică de către furnizori , element care ar fi contribuit la imposibilitatea decontării în anul în curs. „Având în vedere faptul că (...) transmiterea cu întârziere a facturilor de energie electrică de către furnizori (...) au condus la imposibilitatea decontării acestor sume în anul în curs, se propune derogarea de la prevederile art. 81 alin. (5) şi ale art. 81^1 alin. (1) din normele de aplicare a Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004, pentru asigurarea plății acestor cheltuieli”, se arată în proiectul MADR, citat de Agrointel. Impact pentru fermieri: presiune pe lichiditate și datorii scadente Potrivit materialului, utilizatorii de apă pentru irigații au semnalat că plățile au întârziat „foarte mult”. În justificarea proiectului, ministerul arată că plățile ar urma să sprijine „redresarea economică” a producătorilor agricoli, în contextul lipsei resurselor financiare pentru continuarea activităților și al riscului de neplată la scadență a obligațiilor către furnizori, salarii, credite și utilități. Următorul pas, esențial pentru intrarea efectivă la plată, rămâne aprobarea hotărârii de Guvern și publicarea ei în Monitorul Oficial, urmate de emiterea ordinului de ministru și deschiderea creditelor bugetare, în termenele prevăzute în proiect. [...]
Noi cuantumuri pentru eco-schemele la bovine intră în fluxul de plată APIA , după ce Ministerul Agriculturii a publicat un proiect de Ordin MADR care stabilește sumele unitare aferente anului 2025, potrivit AgroInfo . Miza pentru ferme este una direct economică: cuantumurile fixează nivelul subvențiilor suplimentare care se achită acum prin APIA. Proiectul de ordin vizează eco-scheme pentru fermele de creștere a vacilor și include atât plăți calculate pe UVM (unitate vită mare – indicator standard folosit pentru a echivala efectivele de animale), cât și plăți pe cap de animal, în funcție de intervenție. Cuantumuri pentru vaci de lapte (PD-07) – euro/UVM Pentru intervenția PD-07 „Creșterea nivelului de bunăstare a vacilor de lapte”, proiectul indică următoarele cuantumuri unitare: Evitarea mulsului traumatic și bunăstarea ugerului: 70,2400 euro/UVM (aprox. 350 lei/UVM) Sănătatea ongloanelor: 38,4600 euro/UVM (aprox. 190 lei/UVM) Îmbunătățirea zonei de odihnă: 22,1300 euro/UVM (aprox. 110 lei/UVM) Asigurarea unor rații furajere optimizate pentru creșterea bunăstării și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră: 66,6400 euro/UVM (aprox. 330 lei/UVM) Cuantumuri pentru tineret bovin la îngrășat (PD-08) – euro/cap Pentru PD-08 „Măsură pentru bunăstarea tineretului bovin la îngrășat”, cuantumurile sunt exprimate pe cap de animal: Creșterea cu cel puțin 15% a spațiului disponibil alocat fiecărui animal (sistem semiintensiv și intensiv, în stabulație): 175,4100 euro/cap (aprox. 870 lei/cap) Asigurarea condițiilor de confort sporite în zona de odihnă: 18,2200 euro/cap (aprox. 90 lei/cap) Asigurarea unor rații furajere optimizate pentru creșterea bunăstării și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră: 55,5300 euro/cap (aprox. 280 lei/cap) Cuantumuri pentru pășunat extensiv (PD-27) – euro/UVM Pentru PD-27 „Creșterea nivelului de bunăstare a bovinelor prin pășunat extensiv pe pajiști în condiții optime de sustenabilitate”, proiectul prevede: 02 – zona montană, 60 zile: 72,7500 euro/UVM (aprox. 360 lei/UVM) 03 – zona montană, 90 zile: 122,4200 euro/UVM (aprox. 610 lei/UVM) 04 – zona deal: 168,6600 euro/UVM (aprox. 840 lei/UVM) 05 – zona câmpie: 135,2500 euro/UVM (aprox. 670 lei/UVM) Ce înseamnă pentru ferme Publicația notează că aceste subvenții suplimentare (eco-scheme) sunt „acum pe fluxul plăților” derulate de APIA, iar proiectul de ordin fixează cuantumul unitar aferent anului 2025. Documentul este, însă, prezentat ca proiect , ceea ce înseamnă că forma finală urmează să fie confirmată prin ordinul MADR adoptat. [...]
Ministerul Agriculturii schimbă cuantumurile pe hectar și pe cap de animal pentru o serie de subvenții APIA din campania 2025, în timp ce plățile sunt deja în derulare , printr-un proiect de ordin care operează transferuri de sume între intervenții, potrivit AgroInfo . Miza este una direct economică pentru ferme: cuantumul pe hectar/cap de animal (sau UVM – unitate vită mare, indicator standard pentru echivalarea efectivelor) determină nivelul încasărilor, iar modificarea intervine în etapa în care APIA efectuează plăți pentru anul de cerere 2025. Pentru două intervenții – PD-02 (sprijin redistributiv complementar pentru venit, CRISS) și PD-03 (sprijin pentru tinerii fermieri) – cuantumul pe hectar rămâne neschimbat, conform proiectului de ordin citat. Cuantumuri APIA 2025 aflate la plată (proiect MADR ) Lista de mai jos redă cuantumurile menționate în proiectul de ordin, așa cum sunt prezentate în material: PD-02 CRISS : 53,5212 euro/ha (neschimbat) PD-03 Tineri fermieri : 46,6676 euro/ha (neschimbat) PD-07 Bunăstarea vacilor de lapte : Evitarea mulsului traumatic și bunăstarea ugerului: 70,2400 euro/UVM Sănătatea ongloanelor: 38,4600 euro/UVM Îmbunătățirea zonei de odihnă: 22,1300 euro/UVM Rații furajere optimizate și reducerea emisiilor: 66,6400 euro/UVM PD-08 Bunăstarea tineretului bovin la îngrășat : +15% spațiu disponibil/animal: 175,4100 euro/cap Confort sporit în zona de odihnă: 18,2200 euro/cap Rații furajere optimizate și reducerea emisiilor: 55,5300 euro/cap PD-09 Soia : 141,9800 euro/ha PD-10 Lucernă : 95,4000 euro/ha PD-11 Leguminoase pentru industrializare (mazăre de grădină, fasole boabe și fasole păstăi): 209,7000 euro/ha PD-12 Cânepă : 228,6000 euro/ha PD-13 Orez : 552,2500 euro/ha PD-14 Sămânță de cartof : 1.806,3000 euro/ha PD-15 Hamei : 545,0500 euro/ha PD-16 Sfeclă de zahăr : 818,1900 euro/ha PD-17 Legume în câmp pentru industrializare (tomate, castraveți, ardei, vinete): 1.448,1000 euro/ha PD-18 Legume în sere și solarii (tomate, castraveți, ardei, vinete): 1.898,1000 euro/ha PD-19 Fructe (prune, mere, cireșe, vișine, caise și piersici): 517,0500 euro/ha PD-20 Semințe pentru plante furajere : 187,5200 euro/ha PD-25 Viermii de mătase : 0,1200 euro/gogoașă PD-26 Porumb pentru siloz : 195,2200 euro/ha PD-27 Bunăstarea bovinelor prin pășunat extensiv : Zona montană 60 zile: 72,7500 euro/UVM Zona montană 90 zile: 122,4200 euro/UVM Zona deal: 168,6600 euro/UVM Zona câmpie: 135,2500 euro/UVM PD-28 Zone neproductive/elemente de peisaj pe teren arabil : 40,2089 euro/ha Ce urmează Documentul invocat este un proiect de ordin al MADR, deci poate suferi modificări până la forma finală. În forma prezentată, schimbarea cuantumurilor este justificată de „transferul de sume între subvenții”, iar efectul practic pentru fermieri este recalcularea sumelor unitare (pe hectar/cap/UVM) pentru intervențiile enumerate, în contextul plăților APIA pentru anul de cerere 2025. [...]
APIA a virat 11,5 milioane euro (58,54 milioane lei) către pomicultorii afectați de înghețul din primăvara 2025 , o injecție de lichiditate care poate susține continuitatea producției într-un sector lovit de pierderi climatice, potrivit AgroInfo . Plata a fost făcută pe 15 aprilie 2026, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) , ca sprijin financiar de urgență pentru producătorii agricoli din sectorul pomicol afectați de înghețul târziu de primăvară din perioada aprilie–mai 2025. Suma totală autorizată și plătită este de 11.499.989,03 euro (58.538.440,81 lei) , pentru 1.868 de beneficiari . Fondurile au fost asigurate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) , la cursul de schimb de 5,0903 lei/euro . Cine a fost eligibil și ce acoperă sprijinul Sprijinul a fost acordat pentru compensarea pierderilor economice cauzate de fenomene climatice nefavorabile din primăvara anului 2025. Schema a fost acordată sub formă de grant și a vizat următoarele specii pomicole: măr, păr, prun cais/zarzăr, piersic, cireș, vișin, nectarin nuc, alun, migdal Măsura este acordată în baza Hotărârii Guvernului nr. 66/2026 , privind sprijinul financiar de urgență pentru sectorul pomicol afectat de înghețul târziu din primăvara 2025. Mesajul MADR: intervenție rapidă pentru menținerea producției Ministrul Agriculturii, Florin-Ionuț Barbu, a legat plata de obiectivul de a menține activitatea și producția internă: „Am spus de fiecare dată că vom fi alături de fermierii români atunci când se confruntă cu pierderi provocate de fenomene extreme. Plata acestui sprijin reprezintă un ajutor concret pentru producătorii din sectorul pomicol afectați de înghețul târziu de primăvară și o dovadă că intervenim rapid acolo unde este nevoie, pentru a susține continuitatea activității agricole și menținerea producției autohtone.” [...]
Listarea în retailul modern împinge micii producători să-și rezolve problema volumelor , iar cazul antreprenorului Mihai Albuţ din Bihor arată cum accesul la hipermarketuri depinde direct de capacitatea de aprovizionare cu materie primă din flora spontană, potrivit ZF Agropower . Mihai Albuţ, inginer de profesie, continuă tradiția familiei în producția de ceaiuri, tincturi, siropuri și alte produse naturale sub brandul „ Albuţ şi Fiii ”, folosind plante din flora spontană recoltată din Parcul Naţional Apuseni și fructe de la producători locali. El spune că lucrează cu aproximativ 88 de feluri de plante, dintre care doar trei provin de la producători, restul fiind culese. „Este foarte important pentru un brand local să fie listat şi în magazine.“ De ce contează: accesul la hipermarketuri cere cantități constante Produsele sunt vândute prin magazinul online propriu, dar ajung și în magazine din stațiuni precum Slănic Moldova sau Sâmbăta de Sus. O parte dintre ele sunt listate și în hipermarketuri Carrefour, iar antreprenorul participă și la târguri de produse artizanale. Miza listării în retail, dincolo de vizibilitate, este capacitatea de a livra cantități suficiente. Albuţ explică faptul că, în trecut, nu putea intra în magazine din cauza volumelor mici de plante culese, însă în ultimii ani mai multe familii au început să meargă la cules, ceea ce a ajutat afacerea din Poienii de Jos (județul Bihor) să susțină cererea. „Eu cred că este foarte important pentru un brand local să fie listat şi în magazine. Noi vrem să le arătăm oamenilor cât de multă muncă este în spate pentru că deşi noi ştim unde sunt plantele, uneori mergem zeci sau chiar sute de kilometri pentru a găsi cantitatea necesară.“ Blocajul de creștere: materia primă și modelul fără angajați în producție Antreprenorul spune că există cerere pentru extindere în farmacii și pentru mai multe evenimente, dar accesul la materie primă rămâne limitarea principală. În același timp, precizează că prioritatea este calitatea, nu extinderea, și menționează că nu are angajați în producție. Pe partea operațională, pentru a face față cererii, a încercat să automatizeze o parte din procese, iar investițiile au fost realizate din economii și împrumuturi de la prieteni. Următoarele achiziții avute în vedere sunt un dozator de plante și un aparat de amestecare a plantelor, conform aceleiași surse. [...]
