Știri
Știri din categoria Agricultură

Creșterea costurilor și a insolvențelor din agroindustrie transformă arenda într-un risc de continuitate, iar alegerea arendașului ajunge să conteze nu doar pentru nivelul plății, ci pentru șansele ca terenul să fie lucrat corect și venitul să nu se întrerupă, potrivit Agrointel.
În acest context, publicația argumentează că arenda trebuie privită ca o decizie pe termen lung: modul în care este gestionat terenul influențează direct valoarea lui în timp. Lucrările superficiale sau lipsa lor pot duce la degradare, în timp ce exploatarea corectă menține fertilitatea și productivitatea. În paralel, stabilitatea financiară a operatorului devine un criteriu practic: când o companie iese din piață, terenurile pot rămâne neexploatate, plățile către proprietari se pot opri, iar activitatea economică locală construită în jurul acelor suprafețe se poate reduce.
Agrointel leagă presiunea din piață de volatilitatea inputurilor (îngrășăminte, semințe, combustibil) și de șocuri externe greu de anticipat. Un exemplu menționat este impactul tensiunilor din zona Golfului asupra pieței îngrășămintelor: prețurile ar fi crescut de la aproximativ 2.500 lei/tonă la aproape 4.000 lei/tonă, iar lipsa fertilizării poate reduce producția agricolă cu până la 30%, conform articolului.
Într-un astfel de mediu, costul de a lucra un hectar devine dificil de estimat, iar riscul pentru proprietari crește dacă arendașul nu poate susține financiar lucrările. Publicația notează și că numărul insolvențelor din agroindustrie este în creștere, ceea ce amplifică riscul de întrerupere a plăților și de întârziere sau oprire a lucrărilor agricole.
Un alt punct central este diferența dintre un operator care urmărește doar valorificarea recoltei și unul care integrează producția vegetală într-un lanț mai larg. În cazul unui model „integrat vertical” (adică o companie care controlează mai multe etape ale producției), interesul se mută de la volum pe termen scurt la calitate constantă și rezultate repetabile, ceea ce ar încuraja investiții în sol, tehnologie și planificare pe termen lung.
Articolul folosește TRANSAVIA ca exemplu de companie cu model integrat „de la bob la furculiță”, prin divizia Ferme Vegetale, care produce materie primă pentru hrana puilor din fermele companiei în 8 județe. Sunt menționate și zone din județul Cluj (Turda, Copăceni, Ploscoș, Deleu, Sâncrai) unde compania lucrează terenuri în arendă.
Din perspectiva riscului economic, mesajul principal este că arenda nu mai poate fi evaluată doar prin suma anuală, ci prin capacitatea arendașului de a asigura continuitate și lucrări corecte, într-o piață cu costuri volatile și presiune financiară în creștere. În lipsa acestei stabilități, efectele pot fi rapide: teren nelucrat, venituri întrerupte și pierderi pentru economia locală, potrivit articolului.
În material este inclusă și o declarație a lui Adrian Farcaș, directorul Diviziei Vegetale TRANSAVIA, care descrie arenda ca responsabilitate pe termen lung și pune accent pe predictibilitate și transparență în relația cu proprietarii.
„Pentru noi, arenda nu înseamnă doar extinderea suprafețelor lucrate, ci o responsabilitate pe termen lung față de teren și față de oamenii care îl dețin.”
Articolul menționează că cei interesați de arendarea terenurilor către TRANSAVIA pot contacta echipa dedicată la numărul 0754 995 007, pentru detalii despre condiții și colaborare.
Recomandate

O investiție de 10,5 milioane euro (51.635.673,18 lei) într-o fermă de reproducție a suinelor a fost finanțată în mare parte din ajutor de stat, cu 41.308.538,54 lei , potrivit AgroInfo . Proiectul, inaugurat vineri, 17 aprilie 2026, în județul Maramureș, evidențiază dimensiunea sprijinului public în extinderea capacităților din sectorul porcin, într-un context în care România importă peste 80% din carnea de porc consumată. Investiția este descrisă ca fiind „100% românească” și a fost dezvoltată de Romsuin Transilvania Cooperativă Agricolă SR, controlată de cinci firme zootehnice din județul Sălaj. Ajutorul de stat a fost acordat de Ministerul Agriculturii prin Programul de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție. Ce s-a construit și ce capacitate are ferma Proiectul a vizat amenajarea unei ferme de reproducție în satul Băsești, pe un teren de 5 hectare. Conform datelor din articol, ferma a fost proiectată pentru: 1.921 de scroafe 21 de vieri 9.256 de purcei 710 scroafe pentru înlocuire (scrofițe) La capacitatea maximă de populare, în cele patru hale de producție pot fi adăpostiți 11.908 porci, informație atribuită de AgroInfo publicației 2news.ro. Producția estimată și destinația Producția estimată este de 52.000–56.000 de purcei anual. Aceștia ar urma să meargă „în principal” către fermele membrilor cooperativei, iar surplusul către alte ferme de îngrășare a suinelor din zonă. Context: presiunea deficitului comercial la carnea de porc La inaugurare a fost prezent și europarlamentarul Daniel Buda , care a legat investiția de dezechilibrul structural din sector: România exportă cereale (porumb și grâu), dar importă peste 80% din carnea de porc consumată. În aceeași intervenție, acesta a susținut că sunt necesare investiții și în abatorizare, procesare și „lanțuri scurte de aprovizionare”, pentru ca valoarea adăugată să rămână în România. [...]

Ministerul Agriculturii pregătește o realocare de fonduri între subvențiile APIA pe hectar pentru anul de cerere 2025 , printr-un proiect de Ordin MADR publicat pe site-ul instituției, potrivit AgroInfo . Miza pentru fermieri este una operațională: unele scheme intră cu bugete reduse, iar altele ar urma să fie alimentate din sumele transferate, în plină perioadă în care plățile sunt în atenția beneficiarilor. Proiectul de ordin vizează transferuri „între subvențiile APIA aferente anului de cerere 2025”, iar AgroInfo publică lista intervențiilor de la care se realocă bani, împreună cu sumele aferente. De unde se realocă bani: intervențiile vizate și sumele Conform listei prezentate, sumele care se realocă altor subvenții APIA provin din următoarele intervenții (sumele sunt în euro): PD-01 Sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS): 90.319.737,80 euro PD-05 Practicarea unei agriculturi prietenoase cu mediul în fermele mici (gospodăriile tradiționale): 12.075.056,15 euro PD-06 Înierbarea intervalului dintre rânduri în plantațiile pomicole, viticole, pepiniere și hameiști: 1.218.818,15 euro PD-09 Sprijin cuplat pentru venit – Soia: 15.122.059,89 euro PD-11 Sprijin cuplat pentru venit – Leguminoase pentru industrializare (mazăre de grădină, fasole boabe și fasole păstăi): 779.983,11 euro PD-12 Sprijin cuplat pentru venit – Cânepă: 56.400,19 euro PD-13 Sprijin cuplat pentru venit – Orez: 245.676,65 euro PD-14 Sprijin cuplat pentru venit – Sămânță de cartof: 248.398,36 euro PD-15 Sprijin cuplat pentru venit – Hamei: 81.201,55 euro PD-16 Sprijin cuplat pentru venit – Sfeclă de zahăr: 6.326.947,17 euro PD-17 Sprijin cuplat pentru venit – Legume cultivate în câmp destinate industrializării (cultură principală/secundară: tomate, castraveți, ardei, vinete): 2.518.982,09 euro PD-18 Sprijin cuplat pentru venit – Legume cultivate în sere și solarii (tomate, castraveți, ardei, vinete): 860.419,28 euro PD-19 Sprijin cuplat pentru venit – Fructe (prune, mere, cireșe, vișine, caise și piersici): 3.940.698,22 euro PD-20 Sprijin cuplat pentru venit – Semințe pentru plante furajere: 26.877,62 euro Ce lipsește din informația publică: destinația sumelor Materialul indică explicit intervențiile de la care se iau bani, însă nu detaliază, în fragmentul publicat, către ce subvenții ar urma să fie direcționate sumele realocate și nici calendarul aplicării transferului. Pentru fermieri, aceste două elemente sunt esențiale pentru a înțelege efectul concret asupra cuantumurilor finale pe schemă. În practică, următorul pas este publicarea formei finale a ordinului (după etapa de transparență decizională), moment în care se poate vedea și distribuția completă a realocărilor între intervenții. [...]

Listarea în retailul modern împinge micii producători să-și rezolve problema volumelor , iar cazul antreprenorului Mihai Albuţ din Bihor arată cum accesul la hipermarketuri depinde direct de capacitatea de aprovizionare cu materie primă din flora spontană, potrivit ZF Agropower . Mihai Albuţ, inginer de profesie, continuă tradiția familiei în producția de ceaiuri, tincturi, siropuri și alte produse naturale sub brandul „ Albuţ şi Fiii ”, folosind plante din flora spontană recoltată din Parcul Naţional Apuseni și fructe de la producători locali. El spune că lucrează cu aproximativ 88 de feluri de plante, dintre care doar trei provin de la producători, restul fiind culese. „Este foarte important pentru un brand local să fie listat şi în magazine.“ De ce contează: accesul la hipermarketuri cere cantități constante Produsele sunt vândute prin magazinul online propriu, dar ajung și în magazine din stațiuni precum Slănic Moldova sau Sâmbăta de Sus. O parte dintre ele sunt listate și în hipermarketuri Carrefour, iar antreprenorul participă și la târguri de produse artizanale. Miza listării în retail, dincolo de vizibilitate, este capacitatea de a livra cantități suficiente. Albuţ explică faptul că, în trecut, nu putea intra în magazine din cauza volumelor mici de plante culese, însă în ultimii ani mai multe familii au început să meargă la cules, ceea ce a ajutat afacerea din Poienii de Jos (județul Bihor) să susțină cererea. „Eu cred că este foarte important pentru un brand local să fie listat şi în magazine. Noi vrem să le arătăm oamenilor cât de multă muncă este în spate pentru că deşi noi ştim unde sunt plantele, uneori mergem zeci sau chiar sute de kilometri pentru a găsi cantitatea necesară.“ Blocajul de creștere: materia primă și modelul fără angajați în producție Antreprenorul spune că există cerere pentru extindere în farmacii și pentru mai multe evenimente, dar accesul la materie primă rămâne limitarea principală. În același timp, precizează că prioritatea este calitatea, nu extinderea, și menționează că nu are angajați în producție. Pe partea operațională, pentru a face față cererii, a încercat să automatizeze o parte din procese, iar investițiile au fost realizate din economii și împrumuturi de la prieteni. Următoarele achiziții avute în vedere sunt un dozator de plante și un aparat de amestecare a plantelor, conform aceleiași surse. [...]

Accesul la piața chineză deschide o nouă rută de export pentru lactatele românești, dar doar pentru producătorii care pot îndeplini cerințe stricte de siguranță alimentară . China a aprobat importurile de produse lactate din România, potrivit Economedia , care citează un comunicat preluat de Bloomberg și menționat de G4Food. Decizia permite producătorilor români eligibili să exporte o gamă largă de produse, de la brânzeturi și lapte praf până la produse din zer și formule pentru sugari. Produsele trebuie să fie realizate din lapte de vacă, oaie sau capră. Ce înseamnă „eligibil” în practică Aprobarea nu echivalează automat cu exporturi imediate pentru întreg sectorul, deoarece accesul este condiționat de respectarea standardelor chineze de siguranță alimentară, conform comunicatului citat. Pe lista produselor care pot intra pe piața chineză intră, potrivit informațiilor publicate: brânzeturi; lapte praf; produse din zer; formule pentru sugari. Context: discuții recente la nivel guvernamental G4Food amintește că, în urmă cu două săptămâni, ministrul Agriculturii, Florin Barbu , a efectuat o vizită oficială în China pentru a semna un memorandum de înțelegere cu omologul său chinez. În materialul Economedia nu sunt oferite detalii despre calendarul aplicării sau despre lista companiilor care ar urma să exporte efectiv. [...]

Decontarea subvenției la energia pentru irigații pe 2025 va fi împinsă până la 31 mai 2026 , după ce Ministerul Agriculturii a pus în transparență un proiect de hotărâre de Guvern care permite plata din bugetul Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) , în limita sumelor alocate de la MADR, potrivit Agrointel . Miza este una de flux de numerar pentru fermierii care irigă, în condițiile în care sprijinul a întârziat, iar proiectul introduce o derogare pentru a face posibilă decontarea. Ajutorul vizează susținerea „în cotă de până la 50%” a cheltuielilor cu energia electrică necesară funcționării agregatelor sau echipamentelor pentru irigații, conform proiectului citat. Ce se schimbă, concret: termen și mecanism de plată Pentru anul 2025, decontarea cheltuielilor cu energia electrică pentru irigații ar urma să se facă până la 31 mai 2026 , din bugetul ANIF, în limita sumelor alocate din bugetul MADR cu această destinație. Proiectul descrie și pașii administrativi care condiționează plata: hotărârea trebuie aprobată de Guvern și publicată în Monitorul Oficial ; în cinci zile de la intrarea în vigoare a hotărârii, se emite ordinul ministrului agriculturii pentru stabilirea cotei aferente cheltuielilor cu energia, pe baza situației centralizatoare transmise de ANIF; în cinci zile de la aprobarea ordinului, ANIF solicită deschiderea creditelor bugetare către direcția de buget din MADR, pentru efectuarea plăților către beneficiari. De ce a întârziat plata: explicația din proiect În proiectul de act normativ, MADR motivează întârzierea printr-un cumul de factori: măsuri fiscal-bugetare și „reconsiderarea bugetului” alocat ministerului, dar și transmiterea cu întârziere a facturilor de energie electrică de către furnizori , element care ar fi contribuit la imposibilitatea decontării în anul în curs. „Având în vedere faptul că (...) transmiterea cu întârziere a facturilor de energie electrică de către furnizori (...) au condus la imposibilitatea decontării acestor sume în anul în curs, se propune derogarea de la prevederile art. 81 alin. (5) şi ale art. 81^1 alin. (1) din normele de aplicare a Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004, pentru asigurarea plății acestor cheltuieli”, se arată în proiectul MADR, citat de Agrointel. Impact pentru fermieri: presiune pe lichiditate și datorii scadente Potrivit materialului, utilizatorii de apă pentru irigații au semnalat că plățile au întârziat „foarte mult”. În justificarea proiectului, ministerul arată că plățile ar urma să sprijine „redresarea economică” a producătorilor agricoli, în contextul lipsei resurselor financiare pentru continuarea activităților și al riscului de neplată la scadență a obligațiilor către furnizori, salarii, credite și utilități. Următorul pas, esențial pentru intrarea efectivă la plată, rămâne aprobarea hotărârii de Guvern și publicarea ei în Monitorul Oficial, urmate de emiterea ordinului de ministru și deschiderea creditelor bugetare, în termenele prevăzute în proiect. [...]

APIA deschide din 20 aprilie fereastra de depunere a cererilor de plată pentru 2026 la schema de ajutor de stat pentru prima împădurire, cu termen-limită 15 iulie, ceea ce fixează calendarul de lucru pentru beneficiarii cu angajamente deja asumate, potrivit AgroInfo . Perioada 20 aprilie – 15 iulie vizează beneficiarii care au depus cereri de sprijin în cadrul Schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire și crearea de suprafețe împădurite” în sesiunile 1/2016, 2/2017, 3/2018, 4/2019, 5/2020 și/sau 6/2021 și care au angajamente în baza schemei. În același interval pot fi depuse și formularele de modificare a cererilor de plată, până la 15 iulie 2026, inclusiv. Unde și în ce bază legală se depun cererile Conform Ordinului MADR nr. 102/30.03.2026 , cererile de plată pentru anul 2026 se depun la Centrele Județene APIA sau la Centrul Municipiului București, în funcție de încadrarea solicitantului. Ce tipuri de sprijin pot fi cerute și ce documente sunt necesare Prin cererile de plată se poate solicita sprijin: pentru lucrări de întreținere/îngrijire; și/sau pentru compensarea pierderilor de venit agricol ca urmare a împăduririi terenurilor agricole. În funcție de costurile solicitate, dosarul trebuie să includă documente doveditoare privind efectuarea lucrărilor de întreținere/îngrijire, menționate în capitolul V („Documente atașate cererii de plată”) din formularul-tip pentru 2026. Pentru detalii despre schemă, APIA indică informații publicate pe site-ul instituției, la secțiunea dedicată măsurilor de sprijin. [...]