Știri
Știri din categoria Agricultură
MADR pune pe masă un ajutor de minimis de 200 euro/ha pentru cartoful de consum, cu plată într-o singură tranșă până la 22 decembrie 2026, potrivit AgroInfo. Miza pentru fermieri este una operațională: sprijinul vine la final de an, dar este condiționat de praguri minime de suprafață și producție, precum și de documente care să dovedească valorificarea recoltei.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a publicat pe 21 aprilie 2026, în consultare, un proiect de hotărâre de Guvern pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susţinere a producţiei de cartof de consum” aferentă acestui an. Sprijinul este o subvenție în numerar, acordată proporțional cu suprafața efectiv cultivată.
Schema se adresează întreprinderilor/întreprinderilor unice din producția primară de produse agricole, respectiv:
Pentru a fi eligibili, beneficiarii trebuie să îndeplinească cumulativ, între altele, următoarele condiții:
Un termen operațional important din proiect: recoltarea și valorificarea producției se fac după verificări și până cel târziu la 18 noiembrie 2026, iar plata ajutorului este prevăzută într-o singură tranșă, până la 22 decembrie 2026.
Dovada obținerii producției poate fi făcută, după caz, prin documente precum:
După verificări, potențialii beneficiari depun la DAJ cererea de înscriere, împreună cu documente precum act de identitate, atestat de producător (unde e cazul), documente de înregistrare, dovadă de cont și adeverință din Registrul agricol care atestă suprafața cultivată. Cererea poate fi transmisă și electronic sau prin poștă/curier, cu condiția ca documentele să fie semnate, datate, iar copiile certificate „conform cu originalul”.
Informațiile sunt prezentate în contextul unui proiect de hotărâre de Guvern publicat în consultare; forma finală și calendarul exact de implementare depind de adoptarea actului normativ în varianta definitivă.
Recomandate
Restricțiile la export pe fondul pestei micilor rumegătoare riscă să blocheze cash-flow-ul fermelor de ovine și caprine , iar crescătorii cer reluarea rapidă și predictibilă a comerțului extern, potrivit Agronet . Joi, fermierii protestează la București, acțiunea fiind susținută de Uniunea Oierilor . Organizația spune că prelungirea restricțiilor comerciale a dus la pierderi economice, contracte blocate și costuri suplimentare de întreținere pentru animale care nu mai pot fi valorificate, cu impact direct asupra veniturilor familiilor din mediul rural care depind de creșterea animalelor. „Blocarea exporturilor, pierderile economice acumulate și lipsa unei perspective clare privind reluarea comerțului pun în pericol continuitatea fermelor și veniturile familiilor care depind de creșterea animalelor”, a transmis Uniunea Oierilor. Miza: redeschiderea piețelor externe, tratată ca prioritate economică Principala revendicare este reluarea urgentă, „controlată și predictibilă” a exporturilor de ovine. Uniunea Oierilor cere Guvernului, Ministerului Agriculturii, ANSVSA și Ministerului Afacerilor Externe să trateze redeschiderea piețelor ca pe o prioritate economică națională. În argumentația organizației, restricțiile prelungite: reduc prețurile la animale; blochează contractele comerciale; cresc presiunea financiară asupra fermelor dependente de export. „Fermierii au nevoie de piețe redeschise și de măsuri eficiente, nu de schimbări care riscă să creeze noi întârzieri și noi incertitudini”, a declarat Maniu Vonica, președintele Uniunii Oierilor. Reprezentanții crescătorilor cer și consultarea organizațiilor profesionale înainte de decizii care afectează direct activitatea fermelor, precum și un cadru sanitar-veterinar predictibil. Despăgubiri: nu doar pentru animale sacrificate, ci și pentru pierderi comerciale Uniunea Oierilor solicită un mecanism „rapid și transparent” de compensare pentru fermierii afectați de restricțiile sanitar-veterinare. Organizația susține că despăgubirile ar trebui să acopere nu doar animalele sacrificate, ci și pierderile comerciale, inclusiv: imposibilitatea comercializării animalelor; scăderea prețurilor; cheltuielile suplimentare de întreținere; contractele de export blocate; pierderea piețelor externe. La data protestului, potrivit sursei, nu exista o schemă aprobată care să precizeze bugetul, cuantumul sprijinului, beneficiarii și calendarul plăților. Vaccinarea în masă, contestată din perspectiva efectelor comerciale Uniunea Oierilor nu susține introducerea automată a vaccinării în masă împotriva pestei micilor rumegătoare fără o evaluare completă a efectelor comerciale. Organizația cere ca deciziile să țină cont atât de protecția sanitar-veterinară, cât și de condițiile impuse de statele importatoare pentru animalele vaccinate. Totodată, Uniunea Oierilor respinge ideea că schimbarea conducerii ANSVSA ar fi soluția imediată și solicită, în schimb, un plan „tehnic, comercial și diplomatic” care să permită reluarea exporturilor. Organizația a făcut apel la un protest pașnic, cu obiectivul declarat de a redeschide piețele și de a proteja fermele afectate de restricții. [...]
Ministerul Agriculturii a instalat conduceri interimare la APIA și ANF până la 31 iulie 2026, pentru a evita blocaje în plăți și controale , după suspendarea lui Adrian Pintea și încetarea mandatului temporar al lui Romeo Șoldea, potrivit Agronet . La Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), atribuțiile directorului general au fost preluate de Kerekes Melinda Klara , director al Direcției Economice. La Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF), conducerea este asigurată de Ramona Ionela Nechifor, director general adjunct, și de Manole Filofteia, director al Laboratorului Național Fitosanitar. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) spune că numirile sunt interimare și urmăresc continuitatea activității celor două instituții. De ce contează: continuitatea plăților APIA și a controalelor din campaniile 2025–2026 Schimbarea de la vârful APIA nu modifică regulile de eligibilitate, cuantumurile sau obligațiile fermierilor, însă miza este operațională: agenția trebuie să continue activitățile curente care condiționează fluxul de subvenții și servicii pentru fermieri. Conform informațiilor din articol, APIA are în derulare, între altele: autorizarea plăților rămase din Campania 2025; controalele aferente Campaniei 2026; pregătirea avansurilor pentru cererile depuse în 2026; eliberarea adeverințelor pentru credite; rambursarea accizei la motorină; administrarea schemelor de sprijin pentru sectorul zootehnic. Contextul este cu atât mai sensibil cu cât există deja întârzieri la unele intervenții: aproximativ 3.000 de fermieri ar putea primi abia în toamnă anumite subvenții aferente Campaniei 2025 , pe fondul problemelor informatice și al calculelor realizate manual pentru o parte dintre dosare, mai notează publicația (cu trimitere la un material anterior). Suspendarea, legată de trimiterea în judecată comunicată de DNA MADR arată că suspendarea lui Adrian Pintea din funcția de director general al APIA și încetarea exercitării temporare a funcției de director general al ANF de către Romeo Șoldea au venit după comunicarea oficială privind trimiterea celor doi în judecată de Direcția Națională Anticorupție (DNA), informație relatată și de Ziarul Financiar (link în sursa Agronet). Ministerul a invocat articolul 513 alineatul (1) litera l) din Codul administrativ, care reglementează suspendarea de drept a raportului de serviciu în anumite situații în care un funcționar public este trimis în judecată. În dosar, procurorii susțin că transferul și mutarea unei persoane pe un post cu atribuții de control fitosanitar ar fi fost făcută deși aceasta nu îndeplinea condițiile de studii și pregătire. Cei doi sunt acuzați de presupuse fapte de abuz în serviciu și instigare la abuz în serviciu; trimiterea în judecată nu echivalează cu stabilirea vinovăției, care poate fi decisă doar prin hotărâre judecătorească definitivă. ANF: activitatea curentă și obligațiile rămân neschimbate La ANF, atribuțiile de conducere au fost împărțite între Ramona Ionela Nechifor și Manole Filofteia. Autoritatea coordonează controlul produselor pentru protecția plantelor, supravegherea organismelor dăunătoare, inspecțiile fitosanitare, laboratoarele de specialitate și certificarea necesară circulației unor plante și produse vegetale. Potrivit articolului, schimbarea conducerii nu suspendă autorizațiile, controalele sau obligațiile aplicabile fermierilor și operatorilor economici: registrele de tratamente, condițiile de utilizare a produselor pentru protecția plantelor și cerințele fitosanitare rămân în vigoare. Ministerul Agriculturii nu a precizat ce soluție va fi aplicată după 31 iulie 2026; până la o nouă decizie, conducerile interimare trebuie să asigure funcționarea curentă a APIA și ANF, fără întreruperea plăților, controalelor și serviciilor destinate fermierilor. [...]
Refuzul șefului ANSVSA de a demisiona menține tensiunea într-un dosar cu miză de export până la final de 2026 , în condițiile în care crescătorii de ovine cer deblocarea livrărilor către țări terțe și despăgubiri, potrivit AGRO TV . Alexandru Bociu, președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), a declarat joi că nu intenționează să își dea demisia, deși crescătorii de ovine au protestat în fața instituției. El a susținut că mandatul său a adus rezultate pentru zootehnie și că nu are motive să renunțe la funcție. „Nu am niciun motiv să-mi dau demisia.” Contextul: interdicție de export prelungită până la 31 decembrie 2026 Declarațiile vin pe fondul nemulțumirilor legate de prelungirea interdicției privind exportul de ovine și caprine către țările terțe până la 31 decembrie 2026. Fermierii reclamă pierderi și cer măsuri care să reducă impactul economic al blocajului. Ce cer crescătorii de ovine Protestatarii solicită, conform sursei: deblocarea exporturilor de ovine și caprine către țări terțe; despăgubiri integrale pentru pierderile suferite; vaccinarea împotriva antraxului pe cheltuiala statului; demiterea persoanelor considerate responsabile pentru gestionarea crizei generate de pesta micilor rumegătoare . Poziția ANSVSA: decizie „disproporționată”, apel la colaborare Bociu a calificat decizia Comisiei Europene de blocare a exporturilor drept „disproporționată”, dar a făcut apel la colaborare între autorități și fermieri pentru depășirea situației. În apărarea mandatului său, șeful ANSVSA a invocat faptul că România ar fi redevenit lider european la exportul de ovine și caprine și că au fost deschise sau redeschise piețe externe precum SUA, China, Vietnam, Arabia Saudită, Algeria, Tunisia și Kuweit. Totodată, a menționat reducerea semnificativă a focarelor de pestă porcină africană în perioada mandatului său. [...]
Un focar de Cyclospora lovește simultan cererea și oferta de salată iceberg în SUA, împingând costurile în sus și tăind vânzări în restaurante , potrivit Mediafax . Autoritățile sanitare investighează o posibilă legătură între îmbolnăviri și salata iceberg mărunțită servită în restaurante, iar consumatorii evită tot mai des preparatele care o conțin. Efect economic imediat: vânzări mai mici în lanțurile de restaurante Lanțul Taco Bell este indicat ca fiind printre cele mai afectate, după ce ancheta ar fi arătat salata iceberg mărunțită ca posibilă sursă. Compania a retras produsul din toate restaurantele, iar furnizorul a rechemat loturile suspecte de contaminare. Impactul se vede și în rezultate: compania-mamă Yum Brands a anunțat că vânzările au scăzut cu 2% în perioada iulie–septembrie, după ce în trimestrul precedent crescuseră cu 7%. Efectele se extind și dincolo de companiile vizate direct de investigație. Chipotle Mexican Grill a transmis că se așteaptă la vânzări mai mici decât estimase inițial, pe fondul evitării de către clienți a preparatelor cu salată. Presiune pe preț: salata era deja mai scumpă din cauza vremii Focarul vine într-un an dificil pentru cultivatorii de salată din SUA. Temperaturile neobișnuit de ridicate din Arizona, unul dintre principalele state producătoare, au afectat recoltele și au redus oferta. Pe acest fond, americanii au plătit în medie cu 33% mai mult pentru salata proaspătă decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor oficiale. La scumpiri au contribuit și costurile mai mari de transport și refrigerare. Context: ce este Cyclospora și de ce contează pentru lanțul alimentar Cyclospora cayetanensis este un parazit microscopic care provoacă ciclosporiază, o infecție intestinală transmisă prin alimente sau apă contaminate. În material se menționează că focarul a îmbolnăvit mii de persoane, iar autoritățile sanitare continuă investigația privind sursa exactă. Pentru industrie, combinația dintre retrageri/rechemări, schimbarea comportamentului de consum și scăderea producției din motive meteo amplifică volatilitatea pe un produs de bază, cu efecte directe în costurile și vânzările din segmentul de restaurante. [...]
Debitul Dunării se apropie de un minim istoric, iar asta înseamnă restricții la irigații și presiune suplimentară pe activitățile agricole din sudul țării , într-un context de secetă prelungită, potrivit Adevărul . La Giurgiu , retragerea apei a lăsat descoperite suprafețe mari din albie, iar schimbarea se vede deja în economie locală, inclusiv în pescuit. Conform Administrației Naționale „Apele Române ”, debitul la intrarea în țară (secțiunea Baziaș) este de 1.600 metri cubi pe secundă, cu o posibilă scădere până la aproximativ 1.500 mc/s în jurul datei de 6 august, pe baza prognozei Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor. Nivelul este cu aproape trei sferturi sub media multianuală a lunii iulie (4.750 mc/s) și se apropie de recordul negativ din 1985, când debitul a coborât la 1.400 mc/s, potrivit unei informări distribuite de Apele Române pe Facebook. Ce se schimbă pentru agricultură: apă mai puțină pentru irigații Efectul direct pentru agricultură este în zona de irigații, unde autoritățile mențin măsuri de restricționare a livrărilor de apă. Pe sectorul Călărași–Cernavodă sunt în vigoare restricțiile de treapta a III-a, ceea ce înseamnă apă livrată cu debite reduse sau doar în anumite intervale orare. În practică, un astfel de regim complică planificarea udărilor și poate reduce eficiența irigațiilor exact în perioada de vârf a consumului de apă, când temperaturile sunt ridicate și precipitațiile insuficiente. Context: secetă hidrologică extinsă și monitorizare pe mai multe bazine „Apele Române” arată că seceta hidrologică afectează mai multe regiuni – Crișana, Oltenia, Muntenia, Dobrogea și Moldova – iar în unele zone râurile au ajuns la debite foarte mici, inclusiv cu fenomene de secare pe anumite sectoare. Autoritățile monitorizează și riscul de „înflorire algală” (dezvoltare accelerată a algelor, favorizată de apă caldă și debit mic), însă, la momentul informării, fenomenul era considerat în limite normale. Pentru populație nu sunt instituite restricții de alimentare cu apă, iar gradul de umplere al principalelor 40 de lacuri de acumulare este de aproximativ 70%, nivel pe care autoritățile îl consideră suficient pentru alimentarea în sistem centralizat. [...]
Două scheme de ajutor de stat pentru crescătorii de bovine și suine, cu un buget total de peste 65 milioane euro, au trecut de Comisia pentru agricultură din Camera Deputaților , dar plățile depind în continuare de aprobarea Comisiei Europene și de pașii finali din Parlament, potrivit AGRO TV . Măsurile sunt gândite ca o compensare parțială a pierderilor generate de creșterea costurilor de producție, în special la îngrășăminte și combustibili, pe fondul efectelor economice ale crizei din Orientul Mijlociu. Schemele ar urma să acopere activitatea fermelor zootehnice derulată în perioada 1 martie – 31 decembrie 2026, iar sprijinul ar putea fi acordat până la finalul anului, după avizul Comisiei Europene. Ce sume sunt prevăzute și cum ar urma să fie finanțate După amendamentele adoptate în comisie, plafoanele maxime sunt: Suine: 11,54 milioane euro (aprox. 58 milioane lei), bani care ar urma să vină din suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului. Bovine: 54,4 milioane euro (aprox. 277,18 milioane lei), finanțare prin aceeași procedură bugetară. În ambele cazuri, Guvernul ar urma să adopte hotărârile necesare în termen de zece zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a actelor normative. Condiția-cheie: aprobarea Comisiei Europene și implementarea prin APIA Schema va fi notificată Comisiei Europene în baza articolului 108 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, iar implementarea la nivel național ar urma să fie făcută prin centrele județene și locale ale APIA . Președintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților, deputatul Ionel Ciunt, a indicat că măsurile se bazează pe cadrul temporar de ajutor de stat adoptat de Comisia Europeană în contextul crizei din Orientul Mijlociu, care permite granturi temporare pentru sectoarele afectate de scumpirile la energie, combustibili și îngrășăminte. Termenul-limită până la care ajutoarele pot fi acordate este 31 decembrie 2026 , iar plafonul maxim pe beneficiar este de 50.000 euro (aprox. 252.000 lei), conform regulilor europene aplicabile. Ce urmează în Parlament Inițiativele au fost deja adoptate de Senat, în procedură de urgență. Înainte de votul final în plenul Camerei Deputaților, proiectele trebuie să primească și raportul Comisiei pentru buget, ultimul pas parlamentar înainte de trimiterea la promulgare. [...]
