Știri
Știri din categoria Transport și logistică
28 de zboruri spre și dinspre Orientul Mijlociu au fost anulate marți, potrivit Euronews România, în contextul escaladării conflictului dintre Israel, Statele Unite și Iran. Măsura vizează curse operate pe Aeroportul Henri Coandă București și are legătură directă cu deteriorarea situației de securitate din regiune.
Conform Companiei Naționale Aeroporturi București, este vorba despre 15 decolări și 13 aterizări anulate, pe rute către sau dinspre Israel, Dubai, Bahrain, Qatar și Iordania. Printre operatorii afectați se numără Anima Wings, El Al Israel Airlines, Fly One Romania, Flydubai, HiSky Europe, Qatar Airways, Ryanair, TAROM și Wizz Air Malta.
Decizia vine după ce, sâmbătă dimineață, Israelul și Statele Unite au lansat atacuri asupra unor ținte din Iran, fiind raportate explozii la Teheran, Tabriz și Isfahan. Iranul a răspuns cu rachete și drone îndreptate către baze militare americane din Bahrain, Qatar și Emiratele Arabe Unite, precum și către obiective din Israel. Escaladarea rapidă a conflictului a determinat restricții de trafic aerian și suspendarea unor curse comerciale.
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii recomandă cetățenilor români care au planificate deplasări în Israel sau în statele direct afectate să își anuleze ori reprogrameze călătoriile. Autoritățile invocă riscurile de securitate și posibile noi perturbări ale traficului aerian.
Anulările de marți se adaugă altor zboruri suspendate în ultimele zile și afectează sute de pasageri, în condițiile în care mii de români se află încă în regiune. Evoluția conflictului va influența reluarea curselor, iar companiile aeriene actualizează constant informațiile privind programul de zbor.
Recomandate
Tariful la metrou rămâne 5 lei încă 60 de zile , iar scumpirea la 7 lei/călătorie, programată de la 1 mai, este amânată în timp ce Metrorex trebuie să vină cu un plan de tăieri de costuri, potrivit Euronews . Decizia Ministerului Transporturilor se aplică rețelei de metrou din București și prelungește perioada în care prețul rămâne neschimbat, deși, notează publicația, există presiuni din costurile operaționale și inflație. Majorarea ar fi însemnat o scumpire de circa 40% față de tariful actual. Condiția impusă Metrorex: reducere de minimum 10% a cheltuielilor În intervalul de 60 de zile, Metrorex S.A . trebuie să furnizeze un plan de reducere a cheltuielilor care să includă acțiuni și termene, precum și efectele financiare estimate. Conform cerinței citate de Euronews , planul trebuie să ducă la „cel puțin 10% reducere a bazei de cheltuieli” și să se deruleze pe o perioadă de cel mult șase luni. De ce contează amânarea scumpirii În referatul de aprobare al ordinului de ministru invocat în material, nivelul propus de 7 lei/călătorie este descris ca riscând să devină comparabil, pe distanțe scurte (1–3 stații), cu costul unor curse de ridesharing și cu tarifele STB pe trasee paralele, în contextul abonamentului integrat. După expirarea celor 60 de zile, sursa nu precizează dacă tariful de 7 lei va fi aplicat automat sau dacă va depinde de rezultatele planului de reducere a cheltuielilor. [...]
Ideea Indoneziei de a introduce taxe pentru navele care tranzitează Strâmtoarea Malacca ar putea deschide un nou front de costuri și incertitudine pentru comerțul maritim global , într-un moment în care rutele-cheie sunt tot mai des folosite ca pârghii geopolitice, potrivit HotNews . Propunerea a fost lansată la finalul săptămânii trecute de ministrul de finanțe al Indoneziei, Purbaya Yudhi Sadewa, care a spus că navele trec prin Malacca „fără nicio taxă” și a pus sub semnul întrebării dacă această situație este „corectă sau greșită”, scrie Naftemporiki. De ce contează: Malacca este o arteră critică pentru fluxurile Asia–Europa și energia Chinei Strâmtoarea Malacca este descrisă ca fiind mai importantă decât Strâmtoarea Ormuz din perspectiva volumelor, transportând peste o cincime din comerțul maritim mondial. Pe direcția vest, exporturile Asiei către Marea Britanie și Europa trec prin acest punct, iar pe direcția est, trei sferturi din importurile de țiței ale Chinei tranzitează strâmtoarea. Geografia o face, teoretic, „taxabilă”: are circa 900 de kilometri lungime, dar în cel mai îngust punct doar 2,7 kilometri lățime, ceea ce ar putea permite implementarea unui sistem de taxe. Riscuri de reglementare și precedent: libertatea de navigație, sub presiune Cichen Shen, expert în transporturi maritime la Lloyd’s List (Singapore), a calificat comentariile ministrului indonezian drept „îngrijorătoare”, pe fondul temerilor că transportul maritim ar putea deveni tot mai mult un instrument geopolitic și de securitate, iar principiul libertății de navigație ar putea fi subminat. În același timp, articolul notează că impunerea de taxe pentru navele care utilizează apele internaționale ar încălca Convenția Națiunilor Unite privind dreptul mării. Context: efect de contagiune de la Ormuz și presiuni politice mai largi Discuția despre Malacca apare pe fondul planurilor Iranului de a impune taxe navelor de marfă care folosesc Strâmtoarea Ormuz, a doua cea mai aglomerată rută maritimă din lume, ceea ce a alimentat îngrijorări că astfel de inițiative s-ar putea replica și în alte regiuni. Mario Nafval, antreprenor în tehnologie și analist politic, consideră demersul riscant și susține că Iranul a arătat că „o singură țară” poate ține „ostatic” transportul maritim global. În paralel, președintele american Donald Trump a afirmat că SUA ar putea impune taxe navelor care doresc să utilizeze Strâmtoarea Ormuz. Ben Blunt, de la Chatham House, a avertizat că respingerea normelor internaționale de către SUA ar putea încuraja și alte guverne să încerce să remodeleze regulile în avantaj propriu, concluzionând: „Intrăm într-o eră unilaterală, tranzacțională și haotică”. În acest stadiu, informațiile din sursă indică o idee aflată la nivel de declarații și dezbatere publică, fără detalii despre un calendar, nivelul taxelor sau un mecanism de aplicare. [...]
Risc de pierdere a finanțărilor PNRR și SAFE pentru proiectele de infrastructură rutieră și feroviară este principala miză indicată de Radu Miruță , propus să preia interimar Ministerul Transporturilor , potrivit news.ro . Miruță a spus că, până la semnarea decretului, nu își asumă „o abordare” pentru un rol în care nu a fost învestit oficial. Totuși, a indicat drept prioritate evitarea pierderii banilor din PNRR, în contextul nevoii de deblocare a proiectelor de infrastructură feroviară și rutieră, și a fondurilor din Programul SAFE. Ce spune despre SAFE: „nu-mi este clar ce s-a întâmplat” Întrebat despre perioada de interimat, Miruță a afirmat că nu îi este clar „ce s-a întâmplat la Ministerul Transporturilor pe SAFE” și a precizat că nu a urmărit detaliile acestei componente, invocând faptul că nu a avut responsabilitatea portofoliului Transporturilor. Ce urmează procedural Miruță a subliniat că, în acest moment, este vorba despre o propunere a premierului Ilie Bolojan, care „urmează să se desfășoare conform procedurii legale”, iar răspunsurile privind direcțiile concrete le va da după învestirea oficială. [...]
Majorarea propusă a tarifelor la metrou de la 1 mai 2026 vine pe fondul unor nereguli și pierderi care ridică semne de întrebare despre gestionarea banilor la Metrorex , potrivit Economica . În paralel cu solicitarea de scumpire cu circa 40%, un raport al Corpului de Control al ministrului Transporturilor indică probleme de administrare și avertizează asupra riscului ca societatea să nu-și poată continua activitatea. Raportul, realizat în urma unor verificări din a doua parte a anului trecut și întocmit după solicitarea unui auditor independent, vorbește despre „o îndoială semnificativă cu privire la capacitatea societății de a-și continua activitatea”, ceea ce, în interpretarea documentului, înseamnă că Metrorex ar putea ajunge în faliment. Motivul invocat: în ultimii șapte ani au fost înregistrate valori negative semnificative, generate de pierderi atât în exploatare, cât și în investiții. Ce nereguli sunt semnalate în raport Economica sintetizează principalele probleme menționate în raport (documentul poate fi citit pe Club Feroviar ): Centrul de Sănătate și Securitate în Muncă ar funcționa fără autorizație. La baza sportivă Ciurel (stadionul Metrorex) ar fi peste 800.000 de lei neîncasați. Ar exista pierderi de milioane de lei din contracte cu firme de securitate, în condițiile existenței camerelor video. Contracte de publicitate „cu sutele” ar fi fost „negociate”, nu licitate. Indicatori de performanță ar fi fost stabiliți „la mișto”. Un terminal multimodal administrat de soțul directorului general ar fi în pierdere. Ce scumpiri sunt propuse de la 1 mai 2026 În același timp, Metrorex propune ajustarea tarifelor cu circa 40% începând cu 1 mai 2026, pe baza unui proiect de Ordin publicat pe site-ul Ministerului Transporturilor , menționează Economica (detalii și în materialul Economica ). Principalele modificări prezentate: o călătorie: 5 lei → 7 lei două călătorii: 10 lei → 14 lei 10 călătorii: 40 lei → 55 lei abonament 24 de ore: 12 lei → 18 lei abonament o săptămână: 45 lei → 60 lei abonament o lună: 100 lei → 140 lei abonament 6 luni: 500 lei → 700 lei abonament un an: 900 lei → 1.300 lei Miza economică: subvenție mare, dar pierdere proiectată În motivarea proiectului de Ordin, majorarea tarifelor este legată de nivelul subvenției prevăzute în proiectul bugetului Metrorex pe 2026: 761.490.000 de lei. Chiar și așa, documentul indică un rezultat negativ (pierdere) estimat la 451.241.030 de lei pentru 2026. În acest context, creșterea tarifelor apare ca o soluție de acoperire a dezechilibrelor financiare, însă raportul de control ridică, simultan, problema eficienței și a disciplinei financiare în companie — un element care poate influența dezbaterea publică și decizia finală privind scumpirea. [...]
Companiile de transport maritim tratează cu prudență redeschiderea Strâmtorii Hormuz și cer clarificări operaționale înainte de reluarea tranzitului , pe fondul riscului de mine, al condițiilor impuse de Iran și al incertitudinilor privind implementarea practică, potrivit Al Jazeera . Miza este direct economică: orice blocaj sau întârziere într-unul dintre cele mai importante „gâturi de sticlă” maritime ale lumii se traduce rapid în costuri mai mari de transport, rute ocolitoare și presiune pe lanțurile de aprovizionare din și către Golful Persic. Anunțul Teheranului că strâmtoarea este deschisă pentru nave comerciale, făcut de ministrul iranian de externe Abbas Araghchi în contextul unui acord de încetare a focului de 10 zile în Liban, a fost urmat de o scădere a prețurilor la petrol și alte mărfuri și de creșteri pe burse. Totuși, operatorii spun că revenirea efectivă a navelor depinde de clarificarea riscurilor și a regulilor de tranzit. Ce condiții și riscuri invocă industria Asociația Armatorilor Norvegieni afirmă că, înainte ca navele să traverseze, trebuie lămurite mai multe aspecte, inclusiv: existența și nivelul riscului de mine; condițiile impuse de Iran; modul de aplicare în practică a regulilor de tranzit. BIMCO, una dintre cele mai mari asociații din shipping, și-a avertizat membrii că amenințarea minelor rămâne neclară și că firmele ar trebui să ia în calcul evitarea zonei. În același sens, un avertisment al Marinei SUA, văzut de Reuters, arată că riscul minelor în anumite părți ale strâmtorii nu este pe deplin înțeles și că evitarea zonei ar trebui luată în considerare. Coordonare cu autoritățile iraniene și impact pe asigurări Un oficial iranian de rang înalt a declarat pentru Reuters că toate navele comerciale, inclusiv cele americane, pot naviga prin strâmtoare, dar planurile trebuie coordonate cu Gardienii Revoluției (IRGC). Tranzitul ar urma să fie restricționat la culoare pe care Iranul le consideră sigure, în timp ce navele militare rămân interzise, potrivit aceleiași relatări. În paralel, Organizația Maritimă Internațională (IMO) spune că verifică dacă anunțul privind redeschiderea respectă libertatea de navigație pentru toate navele comerciale și asigură un pasaj sigur. Un alt punct sensibil este ruta recent impusă de Teheran prin apele sale teritoriale, în apropiere de insula Larak: chiar și fără o taxă de trecere, aceasta ar crea dificultăți de navigație și ar ridica întrebări de conformitate și asigurare, a spus Matt Wright, analist la firma de date Kpler. Cum reacționează marile companii de shipping Hapag-Lloyd a transmis că lucrează pentru ca navele sale să tranziteze strâmtoarea „cât mai curând posibil”, dar că rămân întrebări deschise. Compania a precizat că un comitet de criză încearcă să rezolve punctele neclare cu părțile relevante în următoarele 24–36 de ore. Maersk a anunțat că monitorizează îndeaproape situația de securitate și va acționa pe baza propriei evaluări de risc. CMA CGM și Frontline au refuzat să comenteze. De ce contează: costuri, rute ocolitoare și volatilitate în piețe Strâmtoarea Hormuz este un punct critic pentru fluxurile de energie și mărfuri. Orice perturbare a forțat deja companiile să suspende curse, să redirecționeze încărcături și să folosească soluții mai scumpe pentru a menține transporturile către și dinspre Golf. Chiar dacă piețele au reacționat inițial pozitiv la anunțul redeschiderii, decizia operatorilor de a relua tranzitul depinde de reducerea riscurilor operaționale și de clarificarea regulilor de trecere. [...]
Metrorex ar putea recupera circa 60 de milioane de euro (aprox. 300 milioane lei) din penalități neîncasate de la Alstom, o sumă de cinci ori mai mare decât venitul estimat din scumpirea biletelor , potrivit ministrului interimar al Transporturilor, Radu Miruță , citat de Economica . Miza este una de impact financiar direct: înainte de a transfera costuri către călători, compania ar avea de urmărit venituri contractuale care, susține ministrul, au fost lăsate în nelucrare luni la rând. Miruță a spus că, la o primă verificare, a identificat „60 de milioane de euro” bani neîncasați din penalități pentru întârzierea unui contract al Metrorex, cel privind trenurile Alstom. Potrivit declarațiilor sale, emiterea facturii de penalități ar fi fost întârziată nouă luni, deși ar fi trebuit făcută „de a doua zi”, iar după emitere „nu s-a mai făcut niciun pas”. Penalități versus scumpirea biletelor: unde se pierde mai mult Ministrul interimar a criticat ideea compensării unor pierderi prin majorarea tarifelor plătite de călători, în condițiile în care, susține el, nu s-au făcut diligențele pentru recuperarea sumelor datorate prin contract. „Doar de aici sunt de cinci ori mai mulți bani decât s-ar fi obținut din creșterea acestui bilet”, a declarat Radu Miruță. El a invocat și un raport al Corpului de Control, despre care a spus că a fost înaintat pe 29 ianuarie și că, până la 29 aprilie, „nu s-a făcut nimic” în legătură cu recuperarea banilor. Metrorex: penalitățile sunt contestate în instanță Metrorex a declarat la începutul lunii aprilie, pentru Economica, că valoarea penalităților imputate Alstom ajunsese la 62 de milioane de euro (aprox. 310 milioane lei) și că plata acestora este „disputată în instanță”. Compania a precizat că va încerca, „prin aplicarea prevederilor contractuale și legale aplicabile”, să obțină finalizarea obiectului contractului. Consecințe de guvernanță: convocarea CA pentru demiterea directorului general Pe fondul acestor constatări, Miruță a anunțat convocarea Consiliului de Administrație al Metrorex în vederea demiterii directorului general Mariana Miclăuș, invocând „neîndeplinirea indicatorilor de performanță”. Context: contractul pentru trenurile Alstom de pe Magistrala 5 Metrorex a semnat în 2020 contractul pentru 13 trenuri de metrou Alstom destinate Magistralei 5; valoarea contractului depășește 100 de milioane de euro (aprox. 500 milioane lei). Trenurile sunt aduse din Brazilia și se află în teste, furnizorul având obligația obținerii agrementului tehnic feroviar înainte de introducerea în circulație cu călători, conform explicațiilor oferite publicației de reprezentanții Metrorex. [...]
